48 matches
-
instaurarea „dictaturii proletariatului”, ca unul dintre fruntașii Revoluției de la 1848 din Țara Românească, și, de asemeni, era menționat ca unul dintre fondatorii istoriografiei și publicisticii moderne din secolul XIX. Ceea ce se întâmplă însă din 1948 încolo este singularizarea lui ca epitomă și protagonist absolut al evenimentelor al căror centenar era acum celebrat. Bălcescu a fost prezentat ca singurul revoluționar autentic, în vreme ce alți contemporani fie se dovedesc șovăielnici, fie chiar trădează din interese sau orgoliu cauza Revoluției. Ne putem întreba de ce Bălcescu
Nicolae Bălcescu – realitate şi mit by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296468_a_297797]
-
virtuților plăcerile trecătoare ale lumii.[ 37] Principalul argument în favoarea unei împărtășiri continue (synechōs) îl oferă rugăciunea „Tatăl nostru” prin poziția ei în cadrul Liturghiei între sfințirea Darurilor și împărtășirea de Ele. „Tatăl nostru” este un rezumat al credinței, prin cererile sale este o epitomă a vieții practice a creștinului, iar prin ecfonisul trinitar este o concentrare a vieții contemplative și eshatologice în vederea lui Dumnezeu. În trei feluri se numește pâinea „spre ființă”. Mai întâi, „păine spre ființă” [arton epiousion] se numește această pâine obișnuită
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasirea_continua_ca_hrana_duhovniceasca_a_crestinului.html [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
pe care Președinția maghiară reușește să îl obțină în cadrul mozaicului instituțional reprezentat de UE. Voi urmări activitatea acesteia cu atât mai mult interes din acest motiv. Ungaria preia președinția Consiliului de la Belgia. Aceste două state membre sunt extrem de diferite. Unul este epitoma statului european tradițional, iar celălalt încearcă încă să își croiască un drum în Europa. Sper că Președinția maghiară va urma calea adoptată de Belgia, concentrându-și atenția asupra intereselor generale ale Europei. Președinția maghiară a prezentat o listă amplă de
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
lumii care au intrat sub influența lui Alexandru cel Mare și a succesorilor săi. Trogus a început cu legendarul Ninus, fondator al Ninive, și a încheiat la aproximativ același punct ca Titus Livius ( 9 d.Hr.). Justinus a scris o epitomă (abreviere, rezumat al unei opere) a operei pierdute a lui Trogus, și o serie de prologuri sau rezumate ale cărților. Ultimul eveniment care a fost înregistrat de către Justinus este recuperarea stindardelor romane capturate de parți în 20 î.Hr.. Digresiunile (abaterile
Trogus Pompeius () [Corola-website/Science/319948_a_321277]
-
după aceea Aegialus și Tenos, așa-numitele O Sută de Orașe; apoi, în ordine, Adramytium și Side; apoi Endium, și Linaeum, și Colone. A luat de asemenea Teba Hypoplaciană și Lyrnessus, și, mai departe, Antandrus, și multe alte orașe."" (Apollodor, ""Epitome"") Printre prizonierii luați din aceste orașe se numără Briseis, o văduvă troiană, pe care Ahile o păstrează pentru sine și Chryseis pe care o dă lui Agamemnon. Ahile l-a capturat pe Lycaon, fiul lui Priam, în timp ce tăia crengile în
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
au ieșit din mare și i-a devorat pe Laocoon și pe cei doi fii ai săi (Virgil, ""Eneida""); pe Laocoon și pe unul din fii săi (Proclus, ""Crestomatia"") sau doar pe fiii lui Laocoon (Quintus Smyrnaeus, ""Posthomerica"" și Apolodor, ""Epitome""). Acest incident i-a determinat pe Enea și pe însoțitorii săi să se retragă pe Muntele Ida. Troienii au decis să țină calul și au sărbătorit până noaptea. Sinon, un spion aheu a semnalat că flota a staționat în Tenedos
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
și în agențiile de turism. Aceste sisteme sunt destinate pentru înregistrarea turiștilor, pentru gestiunea și managementul camerelor, pentru comercializarea produselor turistice sau pentru evidența încasărilor. Două astfel de sisteme care înglobează toate activitățile prezentate mai sus sunt Medallion PMS si Epitome PMS, aplicații care lucrează cu pachete complexe de servicii, cum sunt: organizarea timpului liber, optimizarea profitului, facturare, corespondență sau înregistrarea plecărilor și sosirilor de turiști. Pot opera atât cu turiști individuali, dar și cu agențiile de turism. Ele reunesc serviciile
Turism electronic () [Corola-website/Science/305758_a_307087]
-
moneta graeca" ale umanistului francez Guillaume Budé care au apărut în 1514 la Veneția. "De Asse" a cunoscut un succes atât de mare încât a fost tradus în franceză la cererea regelui Francisc I al Franței sub titlul "Summaire ou Epitome du livre de Asse", apoi în italiană. Primul periodic consacrat monedelor metalice a văzut lumina zilei în Germania cu "Blätter für Munzkunde" care a apărut la Hanovra din 1834 până în 1844. În Marea Britanie, John Young Ackerman a fondat în 1836
Numismatică () [Corola-website/Science/301417_a_302746]
-
el a trăit în timpul lui Traian și Hadrian. El a compilat, mai ales din Titus Livius, o scurtă schiță a istoriei de la Roma, de la fondarea orașului până la închiderea templului lui Ianus de Cezar August (25 î.Hr.). Opera, care se numește "Epitome de T. Livio Bellorum omnium annorum DCC Libri duo", este scrisă într-un stil bombastic și retoric - o laudă excesivă a măreției de la Roma. Acesta este adesea greșit în detalii geografice și cronologice. În ciuda defectelor sale, cu toate acestea, cartea
Florus () [Corola-website/Science/319957_a_321286]
-
Cassius, în timpul revoltei au fost omorâți în întreaga țară 589,000 iudei, iar 50 orașe fotificate și 985 sate au fost rase de pe fața pământului. Încă un numar neștiut de oameni au pierit de foame, molime și incendii.(Dio Cassius, Epitomă cap. 49, 14, 1-2). Victoria română însăși a fost destul de scumpă, căci anunțând-o în fața Senatului, împăratul a renunțat să-și înceapă raportul cu formulă uzuală „Dacă voi și copii voștri sunt sănătoși, totul este bine. Căci Eu și oastea
Bar Kohba () [Corola-website/Science/320036_a_321365]
-
fost mai degrabă „normale”, dar în Flying Circus a tins să se specializeze în personaje mai apropiate de propria lui personalitate : în exterior figuri calme, autoritare, dar care de-abia ascund o imprevizibilitate maniacă. În multe feluri, Chapman a fost epitoma respectabilității de școală publică, un fumător de pipă înalt, căruia îi plăcea alpinismul și rugbyul. În același timp, era mândru să fie gay, foarte excentric (Douglas Adams își amintește că l-a văzut pe Chapman în pubul său local, lovind
Monty Python () [Corola-website/Science/309765_a_311094]
-
acordat însă prioritate știrilor date de autorii antici, la a căror mărturie am recurs aproape la fiecare pas”1. Dacă facem abstracție de discretele inflexiuni ale materialismului istoric ce se întrevăd în logica acestui text, el poate fi considerat drept epitomă pentru orice istorie a cotidianului, din specia tradițională a genului. Trecerea de la istoria evenimențială, preponderent politică și instituțională, întemeiată, metodologic, pe critica izvoarelor documentare (adică pe erudiție), la istoria structurilor (îndeosebi economice și sociale), simbolizată, la finele celui de-al
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de astă dată definitiv, în secolul al XII-lea. Despre acest moment al istoriei spune un critic și istoric de artă englez, Kenheth Clark, că reprezintă un miracol analog celui al Ioniei și Greciei. Și încheie astfel: „Chartres is the epitome of the first great awakening in the European civilization. It is also the bridge between Romanesque and Gothic, between the world of Abélard and the world of St. Thomas Aquinas, the world of restless curiosity and the world of system
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
singurătății detectivului. Ea va fi plină, iremediabilă, exterminantă atunci când se va pune în acord cu invențiile tehnologice ale vremii. Un Philip Marlowe lâncezind la televizor, plictisit de un meci de box, reprezintă, desigur, imaginea supremei decăderi a eroului. Dar și epitoma umanului, prea-umanului din el. Singurătatea cu miros de rugină a vieții irosite conferă textului o notă patetică și melancolică. Depresiile lui Marlowe se țin lanț, sentimentul inutilității și al ratării este asemenea unei cruste întinse pe tot corpul. Încercând să
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
pneuma - „spiritul contrafăcut”. 5. Spiritul contrafăcut Desemnat În mai multe locuri din A.J. (BG, II), precum și În alte texte gnostice, drept antimimon pneuma, spiritul contrafăcut, această noțiune fundamentală a gnosticismului, se definește ca o chintesență a puterilor astrale malefice, epitomă a Fatalității (Heimarmene). Demiurgul Ialdabaot „a ținut sfat cu Puterile lui. Împreună ei au dat naștere Fatalității și i-au Încătușat pe zeii cerești, pe Îngeri și pe demoni, cu măsuri, momente și timpuri, astfel Încît să fie cu toții Înlănțuiți
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
8. Historia 39-45, p. 20-22. 9. Form. abj. I. 4, p. 191. 10. Photius 20 p. 126-127. 11. Form. abj. II. 1-7, p. 194-197. 12. Sources, pp. 202-207. 13. Sources, p. 189-190. 14. Form. abj. IV.2, p. 203. 15. Epitome 24, p. 92. 16. Form. abj. III. 9, p. 201; IV. 7, p. 205. 17. Sources, pp. 20-23. 18. Lemerle, Histoire, p. 132. Nu este vorba de Epistola marcionită către Laodiceni (care corespunde celei către Efeseni În canonul ortodox), ci
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
non havendo, passeggio pella chiesa e per l'orto. Poi chavalcho un pochetto fuori di Romă, quando sono belli tempi. A nocte torno în casa; et ho ordinato d'havere historie assai, maxime de' Români, chome dire Livio chon lo epitomă di Lucio Floro, Salustio, Plutarcho, Appiano Alexandrino, Cornelio Tacito, Svetonio, Lampridio et Spartiano, et quelli altri che scrivono delli imperatori, Herodiano, Ammiano Marcellino et Procopio: et con essi mi passo tempo; et considero che imperatori ha sopportati questa misera Romă
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
și prin grădină. Apoi călăresc puțin în afara Romei, atunci când e vremea bună. Noaptea mă întorc acasă; și am aranjat să mă aștepte mai multe cărți de istorie, în special cărți ale scriitorilor români, cum ar fi Titus Livius, cu o epitomă de Lucius Florus, Sallust, Plutarch, Appian Alexandrinus, Cornelius Tacitus, Suetonius, Lampridius și Spartianus, și acei alții care au scris despre împărați: Herodian, Ammianus Marcellinus și Procopius. Cu acestea îmi petrec timpul. Meditez la împărații bietei Rome, care odinioară făceau lumea
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
cărți ale Regilor și despre cele două cărți Paralipomena, care s-a pierdut aproape în întregime, cu excepția cîtorva citate și a unui extras din Chestiuni legate de cărțile Regilor și Paralipomena a lui Teodoret; - Despre Isaia sau, mai exact, o Epitomă a diferitelor exegeze propuse pentru profetul Isaia, destul de întinsă, care are însă în partea centrală lacune mari și însemnate. Ca structură, este analoagă celei despre Octateuh, pentru că nu conține numele autorilor diferitelor exegeze din care au fost luate pasajele compilate
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
comentarii: pe cel al lui Chiril al Alexandriei, care ne-a parvenit (p. 000), și pe cele ale lui Eusebiu de Cezareea și Teodor din Heracleea (arian) care, la rîndul lor, au ajuns pînă la noi numai prin intermediul catenariilor; - o Epitomă de exegeze alese privind Cîntarea Cîntărilor, descoperită de cardinalul Mai, asemănătoare ca formă cu cele precedente; titlul (exegeze „alese”) i-a făcut pe cercetători să presupună că, la fel ca în cazul Catenarului despre Octateuh, Procopius ar fi alcătuit mai
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
mai întîi un catenar mai amplu, iar apoi ar fi scris o versiune mai scurtă a acestuia. Totuși, acest comentariu e lung și conține multe citate din Grigorie de Nyssa, Chiril al Alexandriei, Origen, Nilus din Ancira și alții; - o Epitomă de exegeze alese privind Pildele lui Solomon, descoperită tot de Mai; conține mai ales extrase din Vasile cel Mare, Evagrie Ponticul, Didim cel Orb, Eusebiu de Cezareea și Origen. Pare să fie o contrafacere. Din cele spuse pînă acum e
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
cuvânt latin și dogma grecesc înseamnă referința specifică de distilare a doctrinelor, de reflecție esențială a doctrinelor. 273 I, II Tim. 274 Acte 16:4. 275 Karl Rahner, "Sacramentum Mundi", în Encyclopedia of theology, Seabury Press, 1975. 276 Johannes Keppler, Epitome astronomiae Copernicanae, 1618-1621, Copernicus, De revolutionibus orbium coelestium, 1543. 277 Galileo Galilei, Discorsi e dimostrazioni matematiche intorno a due nuove scienze, 1638. 278 The Catholic Encyclopedia 279 J.H. Newman, Essay on the Development of Christian Doctrine, 1845. 280 R.C. Zaehner
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
În Franța, taille-douce se introduce în jurul anului 1540, în timp ce gravorii italieni deschid ateliere în care se formează artiști francezi ca Delambre, Androuet du Cerceau, Woeriot, Boyvin, dar aceștia lucrează puțin în ilustrația cărții. Una dintre primele realizări în domeniu este Epitome de Balthasar Arnoullet (1546), cu o suită de portrete ale regilor Franței, atribuite lui Claude Corneille din Lyon. Vor urma altele, Apocalypse figurée (1561) de Jean Duvet fiind una dintre cele mai originale. În Germania, Virgile Solis, ilustrator al Bibliei
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
scholiaști 1, autori de florilegii, de lexicoane, de 1. Dintr-un punct de vedere opus, se poate remarca faptul că pe Aristarch, cel mai de seamă critic literar al Antichității, Îl cunoaștem aproape numai din scholiile la Iliada. enciclopedii, excerpte, epitome: la toți aceștia, există diverse tipuri de conservări ale unor fragmente de text. Tradiția indirectă constituită de citate este mai bogat reprezentată În literatura greacă decît În cea latină, iar pentru unele opere literare este fundamentală (e.g. În Timaios al
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
cărți ale Regilor și despre cele două cărți Paralipomena, care s-a pierdut aproape în întregime cu excepția câtorva citate și a unui extras din Chestiuni legate de cărțile Regilor și Paralipomena a lui Teodoret; - Despre Isaia sau, mai exact, o Epitomă a diferitelor exegeze propuse pentru profetul Isaia, destul de întinsă, care are însă în partea centrală vaste și însemnate lacune. În structura sa, aceasta e analoagă aceleia despre Optateuh pentru că nu conține numele autorilor diferitelor exegeze din care au fost luate
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]