84 matches
-
și guler, de culoare bleumarin, căciulă din blană naturală de culoare neagră, fular alb și ghete negre. Articolul 122 Personalul clerical poartă uniforma militară specifică compusă din reverendă/reverendă de botez, suprareverendă/pelerină, fes preoțesc, brâu pentru reverendă, felon/albă, epitrahil/stolă, stihar/cotă, brâu set veșminte/ clingulum, mânecuțe, bederniță și ornate. Reverenda, suprareverendă și fesul preoțesc se realizează din stofă de culoarea categoriei de forțe a armatei în care este încadrat, respectiv: a) kaki pentru forțele terestre; ... b) albastru-petrol pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216659_a_217988]
-
chestiuni privitoare numai la preoți, membrul cântăreț nu participă. Articolul 147 Consistoriul disciplinar protopopesc funcționează că organ disciplinar și de judecată pentru personalul bisericesc inferior și că organ de împăciuire pentru neînțelegerile ivite în sânul personalului bisericesc, cu privire la taxele de epitrahil, neînțelegerile dintre parohieni și preoțime, precum și pentru cele privitoare la micșorarea veniturilor preoțești de către adunarea parohiala. Dacă părțile nu s-au declarat împăcate prin hotărîrea dată, cauza se transpune spre judecare, în ultimă instanță, la consistoriul eparhial. Hotărîrile Consistoriului disciplinar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152144_a_153473]
-
onoare la catafalc D - Carul mortuar Anexa 13 -------- la regulament ------------- SERVICIUL RELIGIOS LA FESTIVITATEA DEPUNERII JURĂMÂNTULUI MILITAR 1. Preotul desemnat să participe la depunerea jurământului militar se îngrijește din timp de pregătirea logistică a solemnității - Sfânta Evanghelie, Cruce cu picior, epitrahil și felon, Aghiasmatar, cădelni��ă, cărbune, tămâie, sfeșnic cu lumânări, cu ajutorul comandantului unității. 2. Rânduiala serviciului religios: Preotul: Preotul începe cădirea mare rostind: "Binecuvântat este Dumnezeul nostru întotdeauna, acum și pururi și în vecii vecilor". După cădirea locului amenajat pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277098_a_278427]
-
onoare la catafalc D - Carul mortuar Anexa 13 -------- la regulament ------------- SERVICIUL RELIGIOS LA FESTIVITATEA DEPUNERII JURĂMÂNTULUI MILITAR 1. Preotul desemnat să participe la depunerea jurământului militar se îngrijește din timp de pregătirea logistică a solemnității - Sfânta Evanghelie, Cruce cu picior, epitrahil și felon, Aghiasmatar, cădelniță, cărbune, tămâie, sfeșnic cu lumânări, cu ajutorul comandantului unității. 2. Rânduiala serviciului religios: Preotul: Preotul începe cădirea mare rostind: "Binecuvântat este Dumnezeul nostru întotdeauna, acum și pururi și în vecii vecilor". După cădirea locului amenajat pentru slujbă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254101_a_255430]
-
Pe peretele nordic au fost înfățișate raiul și iadul, despărțite numai prin ambrazura ferestrei. Pe cupola naosului, Isus Hristos Pantocrator. Împrejur, cetele îngerești, alcătuind patru grupe, se despart prin capete de Heruvimi și Serafimi. Urmează un șir de apostoli, toți cu epitrahil și evanghelii legate în aur ori deschise. Pe arcul dinspre tinda femeilor, au fost înfățișate episoade din Judecata lui Iisus. În altar au fost pictați diaconi și arhierei. Mai apar și prooroci. Sunt înfățișate și Duminecile Penticostarului. Pe boltă, Dumnezeu
Biserica Nașterea Domnului din Sărata () [Corola-website/Science/328117_a_329446]
-
Chiprian"”. Aici se amintește că mănăstirea este ctitoria răzeșilor din satul Mereni. Fiica unuia dintre cei mai de vază oameni ai locului și nepoată a egumenului mănăstirii, Marena, avea să devină soția domnului. Doamna Marena a dăruit mănăstirii un pretios epitrahil brodat între anii 1427 si 1431. Este cea mai veche broderie de acest fel cunoscuta pâna astazi. Pe ea erau reprezentate, pe lânga chipurile sfânte, și portretele lui Alexandru cel Bun și al sotiei sale. Căpriana avea în acele vremuri
Mănăstirea Căpriana () [Corola-website/Science/308078_a_309407]
-
dispunea de obiecte de cult prețioase, valoroase documente, manuscrise și cărți, majoritatea acestora fiind trimise în anul 1860 la Muntele Athos de către egumenul Nathanail de la Mănăstirea Zografu. Dintre obiectele de cult valoroase s-au mai păstrat până astăzi numai un Epitrahil (donat de Ștefan cel Mare) și un Epitaf (început în vremea lui Ștefan și terminat în timpul lui Bogdan al III-lea), aflate astăzi la Muzeul de Istorie al României din București, precum și un Potir de argint aurit (donat de marele
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
Cruce de metal", în stil apusean, trei broderii cu caracter religios în fir de mătase cu perle, cel mai mare având și două rubine ("Acoperământul" pentru Sf. Disc, "Acoperământul" pentru Sf. Potir, "Aerul" sau văzduh pentru Sf. Vase) și un "Epitrahil", lucrate de mână și atribuite cneaghinei Anghelina, soția vistiernicului Matiaș, ctitorul bisericii. Casa egumenească din curtea Mănăstirii Coșula datează din secolul al XVII-lea și este catalogată ea-însăși ca monument istoric. Ea se află la 50 m nord-vest de biserică
Mănăstirea Coșula () [Corola-website/Science/316550_a_317879]
-
dalmatica, orarul, mânecuțele, și eventual stiharul, în caz că diaconul ar purta și stihar obișnuit sub dalmatica. Diaconul se învesmântează, rostind scurte versete biblice. Preotul își binecuvintează și vesmintele proprii, si se învesmântează, rostind și el versete biblice. Astfel, își ia stiharul, epitrahilul, mânecuțele, brâul, si felonul. Dacă e demnitar, preotul își ia și epigonațiul pe sub felon și, eventual, crucea pectorala. În cazul în care e de a face cu un episcop, acesta își pune și omoforul și, eventual, un sacos în loc de felon
Proscomidia bizantină () [Corola-website/Science/299885_a_301214]
-
poporul cântă Prohodul Domnului. Slujba se încheie cu procesiunea de înconjurare a bisericii, care simbolizează înmormantarea Domnului. Pe la ora stabilită spre seară se bate toaca îndelung, paracliserul trage apoi clopotele. Credincioșii se adună în biserică iar preotul se îmbracă în epitrahil și felon. Esste tămâiată întreaga biserică și se începe slujba utreniei Sambetei celei Mari. Se face slujba utreniei duminicilor până la "Dumnezeu este Domnul..." . Apoi se adaugă troparele din Triod. Și sfârșindu-se troparele de cântat sau citit credincioșii aprind lumânări
Denia Prohodului Domnului () [Corola-website/Science/325076_a_326405]
-
Maicii Domnului pe pânză pictată de Ierodiaconul Ierotei la anul 1772; - o dveră (tablou) de stofă brodată în stil bizantin din secolul al XVIII-lea cu broderie cu fir de argint în relief cu elemente florale; - un felon și un epitrahil confecționate din stofă de epocă la sfârșitul secolului al XIX-lea; - sfinte acoperăminte pentru disc si potir, tot din secolul al XIX-lea; - două pomelnice pe lemn ale ctitorilor din secolul al XIX-lea; - un set de sfinte vase și
Biserica Sfântul Sava din Iași () [Corola-website/Science/302397_a_303726]
-
le implica acoperământul amintit. Descoperirile arheologice au identificat plăci de ceramică decorate cu vulturi bicefali, existente mai înainte de domnia lui Ștefan cel Mare. Ideea imperială era prezentă în Moldova. În titulatura lui Alexandru cel Bun, bunicul lui Ștefan, de pe un epitrahil, întâlnim următoarea formulă: Io, Alexandru Voevodu autokrator pasis Moldovlahias kai Parathalasias, soția domnului fiind autokratorisa pasis Moldovlahias. Prima mireasă a adus-o Ștefan în 1463 de la Kiev. Este vorba de Evdochia, căreia i se spune în cronici “sora lui Semen
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fost făcut de Teodora Voinescu. Primul și cel mai expresiv portret este, după Teodora Voinescu, cel din miniatura de pe fila din Tetraevanghelul de la Humor. Cel de-al doilea portret, făcut înainte de portretele din tablourile votive, este cel brodat pe un Epitrahil, care se păstrează la mânăstirea Putna. Este o reprezentare convențională a figurii domnului, “ruptă parcă din galeria de sfinți așezați unii sub alții în epitrahiile epocii.” Teodora Voinescu a considerat că portretele lui Ștefan cel Mare din tablourile votive de la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
acestora, o moștenire artistică unică, pe care ne-a lăsat-o Ștefan cel Mare, “un tezaur de neprețuită valoare și interes istoric”, cum îl caracteriza V. Vătășianu. Este vorba de lucrări cu caracter religios, cum sunt acoperământele de mormânt, epitafele, epitrahilele, vălurile liturgice, dverele și oralele. De obicei, compoziția epitafelor reprezintă Punerea în mormânt a lui Iisus. Corpul neînsuflețit al Mântuitorului este așezat pe piatra roșie de Efes, iar în jurul lui se află Maica Domnului, Maria Magdalena, apostolii, Nicodim și Iosif
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dintre care două sunt la Putna, unul la Sucevița, altul la Athos și unul la Muzeul Național de Artă. Din patru epitafuri numai unul este la Putna, dar cele cinci dvere se află la Putna. S-au mai păstrat zece epitrahile, care au cusute pe ele trei personaje în jurul răscroielii gâtului și mai multe personaje pe cele două fâșii care coboară. Nouă se află la Putna și unul singur la Muzeul Național de Artă cu portretele lui Ștefan și al doamnei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Domnului, apoi ne-am așezat în ordine în fața scaunului de spovedanie. Din altar, părintele a dat binecuvântarea pentru Utrenie (slujba dimineții). Dascălul (cantorul) a început recitarea psalmilor, iar părintele a ieșit și ne-a făcut semn să îngenunchem. Punându-și epitrahilul peste cei din față, ceilalți atingând cu mâna pe cel din fața lor (pentru actul comuniunii în rugăciune), ne-a citit molitva (rugăciuni înaintea Sfintei Taine a Spovedaniei care amintesc de iertarea păcatelor celor dinaintea lui Hristos și ale celor de după
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pentru actul comuniunii în rugăciune), ne-a citit molitva (rugăciuni înaintea Sfintei Taine a Spovedaniei care amintesc de iertarea păcatelor celor dinaintea lui Hristos și ale celor de după venirea Lui, pentru pocăința lor sinceră). Apoi am îngenuncheat pe rând sub epitrahil. împlinisem cu o săptămână înainte, în 4 decembrie, 15 ani. Părintele Brezeanu era însuflețit de râvnă deosebită pentru turma pe care o păstorea și pentru ,,mielușeii” din internatul școlii noastre, unde era și profesor de religie și duhovnic. Asupra celor
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Biserică. Părintele fusese avizat de scopul nostru și, cu luare aminte, ne pregătea pentru ceea ce aveam să facem. Nu era legionar declarat, dar te copleșea inima sa de român și creștin. Din cauza frigului și emoției am tremurat tot timpul sub epitrahil. Când sfinția sa a încheiat Sfânta Taină: „Iar eu, nevrednicul preot, cu puterea ce-mi este dată, te iert și te dezleg de toate păcatele tale, fiule Virgil, în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh”, și mi-a spus
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
dintre vii și morți investește sufletele celor prezenți în rugăciune cu darurile Duhului Sfânt: credința, curăția, curajul mărturisirii adevărului. Momentul prieteniei, punctul cheie al ședinței, în care sufletul fiecăruia e pus pe tavă înaintea celorlalți, ca într-o mărturisire sub epitrahil, dă încredere că nimic nu este ascuns în chip vinovat în sufletul vreunuia dintre cei ce se împărtășesc cu același duh al sincerității. Inițiativele și hotărârile împlinirii unor fapte care să aducă binefaceri neamului, țării și Legiunii, anticipate de minuta
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
s-a manifestat cu atașament față de Mișcarea Legionară. Până la vacanța Crăciunului 1940, cu colegii încadrați în mănunchiul de prieteni am desfășurat o activitate de cunoaștere și control reciproc a vieții noastre intime, momentele de prietenie fiind adevărate mărturisiri, ca sub epitrahil. Dictonul Sfântului Apostol Iacov: „Mărturisiți-vă unul altuia păcatele și vă rugați unul pentru altul ca să vă curățiți” fiind act viu de ascultare, fiecare străduindu-se, ajutat de ceilalți, la depășirea slăbiciunilor și greșelilor. Aparent măruntele greșeli copilărești, putând naște
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și L-a mărturisit cu toată ființa. Folosind aceste momente de apropiere, corespondența sinceră între suflete se realiza și prin mărturisirea greșelilor, îmbrăcată în toată smerenia, arse în fața lui Dumnezeu în rugăciuni pentru iertarea păcatelor. Iar la prilejul potrivit, sub epitrahilul unui preot, taina mărturisirii se valida. Puneam accent deosebit pe ascultarea de Biserică sub ierarhia harică. Perioada acestei izolări, scurtă în timp, a fost de o intensitate duhovnicească deosebită pentru toți. Vedeam aripile crescânde ale acestor pui de îngeri și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ca ei înșiși să se fi supus unui drastic examen de conștiință. „Adevărata provocare”, scrie autorul, „este aceea de a te duce la duhovnic, pentru a te pune în criză și pentru a te depăși. Acolo, fie și sub un epitrahil soios, ai în față o probă de cu totul alt ordin. Acolo, îngenuncheat, îți devine insuportabilă minciuna propriei vieți. În acele câteva minute, limita ești tu însuți, om trecător și suflet încărcat de păcate nemărturisite. E singurul loc unde nu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
lui Nel la învățătură se îmbunătățiră substanțial. Până și la spovedanie mergeau împreună. Preotul era în vârstă și lua câte două eleve deodată, ca să termine mai iute. Îngenuncheau una lângă alta, împingându-se cu cotul și pufnind în râs, sub epitrahil, mărturiseau aceleași păcate și se alegeau cu aceeași recomandare: douăzeci de mătănii le vor asigura iertarea lui Dumnezeu. Slujbele de duminică li se păreau mai puțin lungi și mai suportabile împreună, când șopoteau și râdeau în spatele vreunei coloane sau al
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
de argint. 2.Patru potire de argint. 3.Șase cruci de argint. 4.Două discuri de argint. 5.Trei lingurițe de argint. 6.Șase perechi paftale de argint. 7.Un disc de plumb. 8.Două steluțe de argint. 9.Un epitrahil vechi. Drept care s-a încheiat prezentul proces-verbal în dublu exemplar, unul lăsându-se mânăstirii spre cuvenita descărcare. Delegat al Marelui Cartier, ss. Al. Tzigara-Samurcaș Starețul Mînăstirii, ss. Arh. Gr. Stoenescu PROCES-VERBAL Nr. 14 Astăzi, 25 octombrie 1916. Subsemnatul, delegat al
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Isus Hristos, în Sf. Potir, de la ctitor. 2.Una dveră cu flori de la ctitor. 3.Una dveră Sf. Apostol Pavel, de la ctitor. 4.Una dveră Sf. Apostol Petru, de la ctitor. 5.Un stihar diaconesc, cu orarul lui, de la ctitor. 6.Un epitrahil ctitoricesc. 7.Un epitrehil mai nou. 8.Poala de icoană Sf. Trei Ierarhi, de la ctitor. 9.Poala de icoană Buna Vestire, de la ctitor. 10.Poala de icoană Sf. Nicolae, de la ctitor. 11.Poala de icoană Pogorîrea, de la ctitor. 12.Un
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]