433 matches
-
de același tip, Onicescu reclamă că "Dl. Medic primar au găsit de cuviință a'i respunde (portarului n.n) că n'ai să asculți pe nimene afară de mine, eu sunt mai mare aice față fiind și eu" și continuă: "Domnilor epitropi, prestigiul meu de Cassier este atins". Judecând obiectiv, plângerile casierului Onicescu, chiar exasperante, cum probabil sunt, nu constituie acte de gravitatea acelora pentru care era reclamat el: imixtiune permanentă și subminare a autorității medicului. Nu este de înțeles rostul participării
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
bucură de anumite sprijine ("mâine poimâine Ospiciul va putea lua foc și nu se va atribui neglijența D-lui Medic, ci subsemnatului..." și mai departe "...însuși D. Inspector Botzan sa (sic) încredințat despre aceasta și a rămas a vă raporta"). Epitropul primește, în adevăr, de la inspectorul Boțan, prin raportul nr. 293 din 7 iulie 1887, relatări de natură a-i întări poziția casierului, care, în ochii epitropului, putea foarte bine conduce singur ospiciul. Ca și Liteanu, Boțan considera ospiciul un azil
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
D. Inspector Botzan sa (sic) încredințat despre aceasta și a rămas a vă raporta"). Epitropul primește, în adevăr, de la inspectorul Boțan, prin raportul nr. 293 din 7 iulie 1887, relatări de natură a-i întări poziția casierului, care, în ochii epitropului, putea foarte bine conduce singur ospiciul. Ca și Liteanu, Boțan considera ospiciul un azil care trebuie doar administrat și minimalizat activitatea medicală. Că ospiciul se afla în declin rezultă și din hrana bolnavilor (cu ani în urmă, cupă cum am
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Judeciul în care locuiesce, atunci tot omul, făcând parte dintr-o comună și județiu, fiecare trebuie să plătească găzduirea sa și atunci unde este ospitalitatea gratuită dăruită de donatori, garantată de lege și pusă sub auspiciul Sf. Spiridon și onor Epitropii?" Cazurile de alienați abandonați erau tot mai numeroase. Intervenind Ministerul de Interne, cu o anchetă, a mediat oarecum un acord între Epitropie și Prefectura orașului Iași, prin adresa care a venit la o lună de la apariția neînțelegerii de care ne
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
ori ca medic administrator. Din document reiese că timp de 5 ani a fost unicul medic al ospiciului Adam. Directorul decedat lăsase ospiciul cu "serviciul medical precum și promta curățenie și lengiul edificiului într-o stare mai mult decât satisfăcătoare", încât Epitropul de Galați menționează că "a dovedit principiul de prosperitate nu numai ca medic, ci ca administrator, dar și ca bun creștin și bun Român care în privința umanității a dat tot concursul maladilor (sic) infirmi găzduiți de atâția deci de ani
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
că ospiciul a derivat dintr-o bolniță mănăstirească mai veche, care, cum se vede, există de zeci de ani. Prezintă interes datele cu privire la organizarea ospiciului, la dotarea sa și la metodele de tratament. La data reviziei, starea imobilelor era proastă. Epitropul Lupu menționează că "terenul și binaua a acelui ospiciu din toate punctele de vedere nu sunt și nu pot fi condițiile cerute pentru un asemenea stabiliment". De altfel raportul devine elogios, de mai multe ori, asupra fostului medic al ospiciului
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
oblăduirea marelui logofăt Scarlat Bărcănescu și a clucerului Eftimie Răsuceanu. Va fi făcut studii de muzică vocală și instrumentală fie la școala de pe lângă Societatea Filarmonică, fie, mai sigur, în preajma ieromonahului rus Vissarion. Cântăreț „ajutor” (1829), apoi cântăreț „absolut” (1842) și epitrop (1852) al bisericii unde slujise tatăl său până în 1830, când murea de holeră, tânărul va fi și corist în trupa de operă a Henriettei Karl, precum și flautist în orchestra trupei italiene de operă din București. După 1850 a ocupat diferite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
în vedere acest lucru. Toate acestea se pun la cale în sinagogi, unde sub pretextul că se duc la rugăciune, pun la cale fel de fel de lucruri dăunătoare siguranței statului. Informațiune verificată, din care s'a constatat că toți epitropii sinagogilor din localitate se duc în fiecare zi pe la comunitate, unde i-au contact cu conducătorii, apoi seara regulat între orele 18 și 19 se duc la sinagogile respective, unde se află adunați aproape toți evreii ce aparțin acelei sinagogi
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]