32 matches
-
de sfera și univers. Conceptul EPISODIA își propune să devină inseparabil de ALTERNOSFERA și universul sau: publicul. Primul single de pe albumul EPIZODIA se numește „Singurătate” și se poate asculta aici >„Privind spre cer am cules în memorii cele mai importante epizoade și în câmpul algoritmilor matematici am reașezat stelele. Am reinventat horoscopul. Luna 3. Ziua 14. Începe EPIZODIA.” - Marcel Bostan, Alternosfera Alternosfera a fost fondată în 1998. Pe parcursul anilor, formația și-a schimbat componentă, având în prezent numai 2 dintre membrii
Luna 3. Ziua 14. Începe epizodia. Alternosfera te cheamă! by http://www.zilesinopti.ro/articole/4702/luna-3-ziua-14-incepe-epizodia-alternosfera-te-cheama [Corola-blog/BlogPost/98307_a_99599]
-
de sfera și univers. Conceptul EPISODIA își propune să devină inseparabil de ALTERNOSFERA și universul sau: publicul. Primul single de pe albumul EPIZODIA se numește „Singurătate” și se poate asculta aici „Privind spre cer am cules în memorii cele mai importante epizoade și în câmpul algoritmilor matematici am reașezat stelele. Am reinventat horoscopul. Luna 3. Ziua 14. Începe EPIZODIA.” Marcel Bostan, Alternosfera Alternosfera a fost fondată în 1998. Pe parcursul anilor, formația și-a schimbat componentă, având în prezent numai 2 dintre membrii
Alternosfera anunta Epizodia Tour by http://www.zilesinopti.ro/articole/4751/alternosfera-anunta-epizodia-tour [Corola-blog/BlogPost/97612_a_98904]
-
„” () este o telenovelă americano-columbiană produsă de către Telemundo și RTI în anul 2004. Versiunea de televiziune a avut 129 de epizoade. Versiunea DVD este mai scurtă având 95 de epizoade. "„”" angajează mulții actori (aproape o jumătate), care au jucat deja în "„Jurământul”", cealaltă producție a lui Telemundo. A doua jumătate apare în "„Femeie din oglindă”". Alejandro (Miguel Varoni), capul familiei Méndez
Te voi învăța să iubești () [Corola-website/Science/312057_a_313386]
-
„” () este o telenovelă americano-columbiană produsă de către Telemundo și RTI în anul 2004. Versiunea de televiziune a avut 129 de epizoade. Versiunea DVD este mai scurtă având 95 de epizoade. "„”" angajează mulții actori (aproape o jumătate), care au jucat deja în "„Jurământul”", cealaltă producție a lui Telemundo. A doua jumătate apare în "„Femeie din oglindă”". Alejandro (Miguel Varoni), capul familiei Méndez era un om de succes, fiind fericit în căsătorie
Te voi învăța să iubești () [Corola-website/Science/312057_a_313386]
-
malurile lacului Bergsee. Filmul a avut un succes deosebit. Ecranizarea romanului lui Umberto Eco “Numele trandafirului” (Il nome della rosa) în 1986 a generat un nou interes al publicului pentru filmele de epocă din perioada medievală. Filmul serial în șase epizoade “Ekkehard”, o ecranizare a romanului lui Joseph Victor von Scheffel, este unul din filmele care au încercat să exploateze acest interes. Filmul a fost realizat în 1989 de regizorul Diethard Klante pentru televiziunea germană. Rolul lui Ekkehard este jucat de
Joseph Victor von Scheffel () [Corola-website/Science/304535_a_305864]
-
acum acolo unde au muncit), și legau obiectele de recuperat (în general amfore) cu parâme pe care ucenicii lor le trăgeau sus. Cele mai vechi relatări despre scufundarea omului în mare cu unelte anume concepute pentru aceasta, se găsesc în epizodul din epopeea lui Alexandru cel Mare, conform căruia acesta s-a scufundat câtva timp sub apă într-un cheson de scufundare din lemn numit "Colympha" (în unele traduceri este scris "butoi") prevăzut cu hublouri de cristal prin care a observat
Scufundare () [Corola-website/Science/313579_a_314908]
-
a depus o ultimă rezistență. Un vitraliu numit "Incendierea clopotniței" reprezintă acest ultim efort al populației din Chanzeau de a se opune forțelor republicane. În timpul asediului bisericii din Chanzeau un glonte a traversat caliciul omorîndu-l pe preotul care oficia. Acest epizod este și el reprezentat în vitraliu Vitraliul a fost executat în 1902 de Jean Clamens. Cu ocazia reformei administrative din 1790, a fost creat departamentul Vendée, acoperind o parte din regiunea Bas-Poitou, cu capitala în orașul Fontenay-le-Comte. În 1793, dorind
Vitralii despre războiul din Vendée () [Corola-website/Science/316681_a_318010]
-
îl prezintă pe Monhgazon ascunzându-se într-un răchitiș din balta La Juinière. Un al doilea vitraliu arată o țărancă ducându-și oile peste urmele lăsate în zăpadă de Mongazon, pentru a împiedica soldații republicani să-i găsească ascunzișul; acest epizod este de relatat în descrierea aventurilor lui Mongazon. Cele două vitralii au fost realizate de maistrul sticlar Heinrich Ely în 1863 și au fost instalate în biserica Notre-Dame din Beaupréau. Preotul André Morennes, originar din Saint-Hernand (în prezent Sainte-Hermine) a
Vitralii despre războiul din Vendée () [Corola-website/Science/316681_a_318010]
-
Iași, adică pe când aveam între cincisprezece și douăzeci de ani. Nu numai din cauză că lucrurile aceste sunt destul de interesante în ele înșile pentru a merita această atențiune; dar mai ales din cauză că lămurirea lor mă va ajuta să pun în lumină acel epizod remarcabil din istoria noastră culturală, pe care l-aș numi "Fenomenul Iași" și care, în intențiile și planurile mele, formează unul din principalele obiective ale acestei lucrări. Formula "Fenomenul Iași" e cam ciudată, o recunosc. Unora, ea va putea părea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
și artei apusene, în secolul al XV-lea (poate chiar mai înainte), marea primenire a spiritului și idealurilor popoarelor, întâmplată atunci, nu se va repeta la fel niciodată. Cum nu s-ar putea repeta o mare pasiune a tinereței, un epizod excepțional și covârșitor în existența unei persoane, sau alte lucruri care formează rezultanta impresionantă a unui concurs de circumstanțe diverse, imposibil de realizat a doua oară la fel. Ceea ce s-a întâmplat la Iași în cursul secolului trecut e un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
éveillé", cu coatele pe fața de masă albă..." S-a vorbit de multe ori despre mesele acestea. A vorbit, îmi pare, și Zola de dânsele. În orice caz, ele nu sunt lucru nou. Și nu m-aș fi oprit la epizodul acesta neînsemnat (și totuși delicios) dacă el nu mi-ar fi amintit o serie de mese și de reuniuni de acest fel, pe care un grup de prieteni, un mic cenaclu, le organizasem într-un timp, la Iași. O, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Două împrejurări m-au făcut să-mi amintesc de lucrurile îndepărtate la care m-am oprit: apariția romanului "Adela", delicata lucrare a d-lui Ibrăileanu și aniversarea a 30 de ani de la moartea lui Spiru Prasin. Căci principalele personagii ale epizodului ce urmează, în afară de povestitor, sunt tocmai regretatul Prasin și eminentul critic de la Iași, d. Ibrăileanu. La sfârșitul anului 1901, Prasin și cu mine am avut ciudata fantezie de a scrie o revistă o revistă de teatru pe care am intitulat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
și strânse amiciții), a fost vorba de una din cronicele aceste rimate ale mele; de cea care apăruse în chiar ziua când ne-am întâlnit. Titlul ei, mi-aduc bine aminte, era "Fuit...". (Acum, l-aș putea așeza peste tot epizodul acesta și peste toate câte le povestesc aici...) Răsfoind de curând, la Academie, colecția Serei, am găsit-o în numărul cu data de 21 Noembrie, cronica de care vorbesc. Cum ziarele poartă întotdeauna data zilei ce urmează apariției lor, pot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
prin care arătam că părerile exprimate în el nu angajau pe nimeni altul decât pe semnatarul lor, nu exprimau decât omagiul pe care-l datoram celor care-mi respectaseră opiniunea și independența, căci nimeni nu mi le ceruse. Evocând luminosul epizod din domnia lui Mircea, pentru a-l opune, prin contrast, timpurilor de față, Eminescu exclamă: "De-așa vremi ne-nvredniciră cronicarii și rapsozii..." Evocând la rândul meu, cu lucrurile pe care le-am povestit, moravurile și libertățile de acum câteva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
cultivată numai de mulțime, ci foarte adesea ori de istorici și de literați, ar indica dimpotrivă că importanța și valoarea ei nu merită asemenea deconsiderare. În grecește, anecdotos înseamnă inedit. Și la început, anecdota era o povestire scurtă a unui epizod mărunt, ignorat de istorici. Cu timpul, senzul noți-unei s-a lărgit. Anecdota a intrat chiar în istorie și în unele genuri literare, bunăoară în memorii. Așa cum se cultivă astăzi, anecdota ar ținea întrucâtva de istorie prin conținut și de folklor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Dar ce importă? Dacă, precum am spus, valoarea unei anecdote nu stă în adevărul ei istoric ci în adevărul ei moral, adică "verosimil", și în "caracteristic", dacă ea contează, nu prin ceea ce afirmă, dar prin ceea ce evocă, anecdota noastră, ca epizod din istoria prieteniei dintre Caragiale și Missir rămâne adevărată, atât în senzul că formează o mărturie a acelei prietenii, cât și pentru că lucrurile povestite ar fi putut să se fi întâmplat așa cum se povestesc, după cum și versurile atribuite lui Caragiale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
de insula romanică împresurată de valurile oceanului slav n-a gândit, nici a putut gândi numai la statul politic al regelui Carol, unde deasupra insulei s-a cocoțat o mână de grecotei și de bulgăroi malonești cari formează un ciudat epizod în istoria noastră. A gândit desigur la espresia etnologică, la poporul românesc astfel precum se află. aci și pretutindenea același, și care la un loc formează insula etnică de care e vorba. Greco - bulgarii, fie asigurați ungurii, ar fi cu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
asupra micilor state țărmurene. N-ar servi la nimic de-a tăgădui această urmare a revendicațiunilor cabinetului din Viena, pentru că constituie învederat cuvântul lor de căpetenie. Toată lumea știe că pretențiunile Austriei asupra basinului răsăritean al Dunării nu sunt decât un epizod al rivalității dintre această putere și Rusia. Nația care și-a câștigat independența cu prețul sângelui copiilor săi trebuie să-și dea mari silințe pentru a scăpa de primejdia ce-o amenință. Ea cată să respingă cu energie toate cererile
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pentru că ele constituie evident motivul, chiar și rațiunea principală și ultimă a lor. Credem, din contra, că tocmai asupra punctului acestuia cei interesați ar trebui să stăruiască cu întrebarea. Pretențiile Austriei asupra cursului oriental al Dunării nu sânt decât un epizod al rivalității între această putere și Rusia în privirea Turciei. Deci, în afacerea aceasta, întrebarea e pentru România ca și pentru Serbia în discuțiile comerciale de-a ști în partea cui vor să se dea dintre cele două mari state
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
să surprindă cu măiestrie comportamentul personajului principal, inconformistul Toderită. În ordinea nu cronologică, ci a importanței estetice este, in sumarul acestui volum, "romanțul istoric" Ursita. Conceput drept primul episod dintr-un mare român istoric, Ursita e numai primul capitol (sau "epizodul I") și a apărut, în 1864, în foiletonul Buciumului, ziarul lui Cezar Bolliac. După 12 ani, în Revistă literară și științifică, autorul a revenit asupra romanțului, restructurîndu-l, eliminînd greoaiele subsoluri și dîndu-i rotunditatea unei nuvele. Firește că editorii reproduc, la
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
și una de opal". Nu e aici, însă, o probă categorică în privința contactului direct al autorului Cronicii cu Lunatecii. În fond, Dumitriu putea, la fel de bine, să-și noteze aceste detalii urmărind povestirile orale ale lui Vinea. Altul e argumentul decisiv: "epizodul, foarte caracteristic, cu Mauresa Sfîntului Ignatius..." (cum îl definește autorul Lunatecilor în scrisoarea către Beniuc). E, aici,o referire la secvența din Acvarium în care profesorul Fănică Niculescu îl îndeamnă pe Ștefan Romanň să practice exercițiile spirituale ale lui Ignațiu
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
atunci mi-a venit ideea de a rămânea comic până și în ajunul sinuciderii: e foarte natural de a muri vorbind de rețete! Tu ai cunoscut toate personajele Micuței; deci adună-ți suvenirile (subl.mea) și sfârșește singur acest scurt epizod din scurta mea viață! Al tău - vorbă să fie - Ghițăť. Am primit cu bucurie amicala însărcinare a nenorocitului meu - vorbă să fie - Ghiță și, cu ajutorul hârtiilor sale postume, am reușit a complecta Trei zile și trei nopți din viața unui
Un proces de presă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/11067_a_12392]
-
apar exemplificări precise. Avînd în vedere importanța lor, am să le transcriu spațiat: "A luat personajul Ťprofesorului Rădulescuť (n.n.: În Cronică e vorba, de fapt, de "profesorul Niculescu"), arivist, snob, teoretician, reacționar, conspirator și intrigant. În legătură cu acesta a mai luat: epizodul cu vizita celor trei asasini la profesor, înainte de comiterea atentatului și de asasinarea primului ministru... epizodul, foarte caracteristic, cu Manresa Sfîntului Ignatius... istoria complotului de la Iași, locotenentul Friedmann, apoi Camera Leoparzilor, apărută fragmentar în revista mea ŤContimporanulť prin 1925 (n.n.
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
Ťprofesorului Rădulescuť (n.n.: În Cronică e vorba, de fapt, de "profesorul Niculescu"), arivist, snob, teoretician, reacționar, conspirator și intrigant. În legătură cu acesta a mai luat: epizodul cu vizita celor trei asasini la profesor, înainte de comiterea atentatului și de asasinarea primului ministru... epizodul, foarte caracteristic, cu Manresa Sfîntului Ignatius... istoria complotului de la Iași, locotenentul Friedmann, apoi Camera Leoparzilor, apărută fragmentar în revista mea ŤContimporanulť prin 1925 (n.n.: de fapt, în 1937, în Viața Românească)... tot ce e în legătură cu Elena Lupescu, mediul în care
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
istoria complotului de la Iași, locotenentul Friedmann, apoi Camera Leoparzilor, apărută fragmentar în revista mea ŤContimporanulť prin 1925 (n.n.: de fapt, în 1937, în Viața Românească)... tot ce e în legătură cu Elena Lupescu, mediul în care trăia, decorul și atmosfera din casă, epizodul cu jocul de cărți... rolul secretarului regal în casa Lupeaschii, raporturile dintre ei, mesajul etc. ..." (continuare în numărul viitor)
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]