1,424 matches
-
vorba, că sînt popi care fac în biserică și nu numai prozelitism politic. Și pentru cine credeți, pentru PRM, partid extremist nu numai după regulile lumești, ci și după rigori mai înalte. E vorba, după părerea mea, de popii cu epoleți care, o dată și o dată, vor trebui dați în vileag - unii ca informatori, iar alții ca ofițeri acoperiți ai fostei Securități. Nu se poate ca oameni care l-au trădat și pe Dumnezeu și pe aproapele lor turnîndu-l la Securitate, să
Cuvioși dilematici și popi cu epoleți by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14888_a_16213]
-
ofițeri acoperiți ai fostei Securități. Nu se poate ca oameni care l-au trădat și pe Dumnezeu și pe aproapele lor turnîndu-l la Securitate, să-și bată joc în continuare și de cele sfinte și de cele lumești. Popii cu epoleți se recunosc și azi. De pildă: în postul Paștelui asist la următoarea scenă în dreptul Bisericii Crețulescu. Un popă în uniformă strigă după cineva, cu chei de mașină în mînă: �Domnu', domnu', domnu', trageți mașina mai încolo, să mi-o scot
Cuvioși dilematici și popi cu epoleți by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14888_a_16213]
-
blocată în ultima clipă de intuiția premierului, dar după ce o legiune de parlamentari de toate culorile a puricat-o, dl Pașcu a răspuns unor sugestii din presă și mass-media cu privire la securiștii de sub pulpana d-sale (unii au zis, malițios, de sub epoleții d-sale, expresie pe care Telefil o condamnă cu hotărîre) printr-o scrisoare oficială de amenințare. Dl Pașcu nu l-a citit, probabil, pe Miron Costin, și nici Biblia, dar talentul polemic l-a condus exact spre una din formulările
Mustrare severă cu avertisment by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15161_a_16486]
-
de Presă că ajungem la ceva dosare?! Se teme chiar ministrul?! Dincolo de aerul miștocăresc, se simt o anumită nervozitate și chiar amenințare!" * În ADEVĂRUL, Dumitru Tinu nu ezită să-l numească pe ministrul Apărării Ioan Mircea Pașcu, un "ministru cu epoleții ascunși". Cunoscută fiind prudența lui Dumitru Tinu, care nu se lansează fără probe în acuzații și luînd în calcul și întrebarea lui Cornel Nistorescu din Evenimentul zilei despre eventualele temeri ale ministrului Pașcu, ne-am fi așteptat ca ministrul însuși
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15207_a_16532]
-
părtaș al unui joc negru, cu reguli urîte și nescrise, joc în care se interferau autocenzura (pe sfert conștientă), intervențiile perfide ale cenzurii (care se exercita, precum se știe, pe mai multe niveluri, de la unii redactori de edituri ce purtau epoleți nevăzuți, dar știuți, pînă la forurile «de sus», un «sus» al josniciei), amăgirea că niște texte scăldate într-un «optimism» convențional pot înlesni strecurarea și «trecerea» versurilor celorlalte, izvorîte din lumina libertății ascunse”. E un răstimp al ambiguităților determinate deopotrivă
Răspunsurile poetului Alexandru Lungu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13617_a_14942]
-
să vă mai amuzați scriind versuri, făcând fie omagiul sărmăluței, fie trecând în revistă produsele și subprodusele unei piețe libere aglomerate până la refuz: "Varză acră și cartofi/ cizme rupte și pantofi/ lenjerie, haine vechi, polițiști perechi-perechi,/ cafea boabe și piper,/ epoleți de ofițer,/ căști, lămpașe de miner,/ cerșetori, afaceriști/ portrete de comuniști/ găini, rațe, carne, piei,/ scroafe care au purcei,/ broaște, scoabe și cercei/ țigănci cu mulți puradei." ( Mircea Romaniță, București) * Electronist fiind dvs., și dăruit cu sensibilitate, veniți și spuneți
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13994_a_15319]
-
și aș frământa puțin, inima lui s-ar face pâine, și kirilă: din inima lui a încolțit grâul? și doctorul îl privește pe kirilă, lovește cu degetele în perete: cardiac și kirilă: e colonel și doctorul: ascultă, i-au intrat epoleții în inimă și o strâng și nu mai vor să-i mai dea drumul și kirilă: pesemne că așa sunt inimile coloneilor. decorațiile, tresele se mută direct pe inimă. d-asta inima lor se face grea și doare. peste două
spitalul ilfov by Teodor Dună () [Corola-journal/Imaginative/8138_a_9463]
-
crainic la școala militară cu zelea codreanu și el era acolo, în patul din spitalul ilfov, privind, respirând, acolo, lângă kirilă, vorbind despre cum e să mergi la vânătoare, să te întorci cu iepurii pe umeri și că ei erau epoleții lui de general, că dincolo de lac era o groapă din care iarna ieșeau aburi, că acum acolo se fac case și cum să faci o casă pe aburi și apoi a început să cânte, pe 3 voci, pe patru voci
spitalul ilfov by Teodor Dună () [Corola-journal/Imaginative/8138_a_9463]
-
dezvăluirilor: , La urechile celor cinci absolvenți de colegiu, trecuți și de surescitanta încercare a bacalaureatului, ajungeau din cînd în cînd noțiuni precum principiul răspunderii individuale (și nu colective), absența probelor incriminatoare la adresa unor persoane (de obicei cu multe trese pe epoleți sau cu vipușcă la pantaloni), lipsa de competență a curților civile în cauze privitoare la militari (iar un corb ce-i face altui corb?), prezumția de nevinovăție (...). Purtători ai virusului Ťlos desaparecidosť, cei cinci au fost mai afectați de imaginea
Tonurile minore ale istoriei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11450_a_12775]
-
Cei doi adversari au tras simultan și Alexandru Mavrocordat - îmbrăcat în uniformă de ofițer - a căzut la pămînt, "strigînd că este mort". Surescitat, doctorul Cihak l-a consultat și, observînd că glonțul a intrat nu în corp, ci într-un epolet, a exclamat nervos: "Asta nu mă privește pe mine, privește pe ceaprazar". Interesant este faptul că - așa cum notează Radu Rosetti - aceste dueluri au avut loc după căsătoria, în 1852, a lui Răducanu Rosetti cu Aglae Ghica, fiica domnitorului Moldovei și
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
Emil Brumaru Iepuri geloși din cărți cu vechi tartaj Vor sînii goi în vîrf să ți-i împuște. La granițele tale fac tapaj Pifani suavi cu sufletul în pluș de Surîs și taină, plini de nostalgii, De epoleți brodați și decorații. Vrei tu, lin cotropită, să le fii Cea mai cu fragezi umeri dintre nații, Ca îngeri vișinii să cînte-n zori Victoria din trîmbiți de-arpacaș? Vai, numai eu nu te atac, ci laș Prind cu capela fluturi
Iepuri geloși din cărți cu vechi tartaj... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9117_a_10442]
-
tineri ca îngerul Ioan, au obrazele spălate cu apă de ploaie, stau de vorbă civilizat, occidental cu țiganca Mercedeza, o lasă să le ghicească în palmă sfârșitul lumii, o imploră spășiți să le fluture cele 666 fuste de mătase peste epoleții lor de ață chinezească. Doamne, e primăvară în toi, măceșul răsărit aiurea din crăpăturile de ciment ale balconului de la opt mă mângîie/sfâșie cu spinii lui fragezi, își lasă ADN-ul în arter/venele mele, mă însămânțează de parc-aș
Poezie by Ioana Dinulescu () [Corola-journal/Imaginative/9074_a_10399]
-
pântecul pântec soldații nu vor să moară un șperț de cântec: căram pietre de moară trec drumul invers ca o lebădă șchioapă și strig pervers: sunt o stână de apă din google poeții trec la bară concluzii li se văd epoleții: idioți bârfe confuzii. CURKA curka demnă nu se-ncurcă e un semn de-al celui spurcă onomatopeele se bârfesc Într-un ecou Vaca paște și dă lapte boul Marii e tot bou pe un orificiu plat nu-ncape un alivanti
Incognito. In: Editura Destine Literare by George Filip () [Corola-journal/Science/76_a_302]
-
popular: jienii, codrenii, bujorii, darienii, terintienii etc. Costumele ce reprezinta rangurile de împărați, miniștri, generali sau jandarmi sunt confecționate din uniforme militare sau de tip CFR, peste care sunt aplicate numeroase șiruri de decorații, intercalate cu benzi decorative, franjuri și epoleți originali sau de carton. Însemnul distinctiv al unora dintre acești frumoși îl constituie „ceacurile” (coifurile) lucrate din pene, vopsite în funcție de rangul personajului. Bungherii (numele vine de la numeroșii nasturi metalici cusuți pe curele) au o costumație asemănătoare cu cea a împăraților
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
cinism și un evident parti-pris politic; în plus, ea pare mai degrabă ciudată, venind din partea unui autor care el însuși "dispare în Vest" în 1987, într-o Germanie Federală căreia îi solicită (fără succes) azil politic. Spre satisfacția biografilor cu epoleți, istoria literară nu avea să mai primească decît semne sporadice despre și de la Monciu-Sudinski. După cum consemnează Monica Lovinescu, una din cele mai autorizate voci critice ale exilului românesc, autorul mai trimite niște versuri la revista pariziană Limite, apoi "dispare pur
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
Asociației ș"Astra" din Sibiuț de E. Hodoș." Frații Eminovici, Mihai și Gheorghe (George, Iorgu), ofițer, au locuit la Praga 11 zile pe str. Lipova-Teiului, nr. 471. Gheorghe Eminovici și-a făcut și el 6 fotografii (3 dreptunghiulare, cu tunică, epoleți și centiron cu baionetă, carte poștală și 3 ovale fără epoleți și centiron). Demn de reținut e și faptul că T. V. Ștefanelli și Samoil Isopescul s-au fotografiat împreună cu M. Eminescu la Viena. În articolul Eminescu la Viena, Vasile
Fotografiile lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Imaginative/14551_a_15876]
-
și Gheorghe (George, Iorgu), ofițer, au locuit la Praga 11 zile pe str. Lipova-Teiului, nr. 471. Gheorghe Eminovici și-a făcut și el 6 fotografii (3 dreptunghiulare, cu tunică, epoleți și centiron cu baionetă, carte poștală și 3 ovale fără epoleți și centiron). Demn de reținut e și faptul că T. V. Ștefanelli și Samoil Isopescul s-au fotografiat împreună cu M. Eminescu la Viena. În articolul Eminescu la Viena, Vasile Gherasim a scris: "...D. Isopescul mai amintește de o fotografie făcută
Fotografiile lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Imaginative/14551_a_15876]
-
din 1896, când la ziua de naștere a prințului moștenitor Carol, știind-o călăreață pasionată, "Unchiul" (Carol I), spre marea ei bucurie, a făcut-o colonel, comandant al Regimentului 4 Roșiori. Mai târziu, e decorată de Regele Ferdinand și primește epoleții de general. Regina iubește atât de mult armata, încât, după încoronare, la întoarcerea în București, și-a pus uniforma de Roșiori. La paradă, când a trecut regimentul său, a părăsit tribuna oficială și s-a dus să-l întâmpine, călărind
"Soacra Balcanilor" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10477_a_11802]
-
obraznic, neliniștitului prieten Ilie Constantin - cu dragoste înregimentată, Virgil Mazilescu." Mazilescu era nedrept cu modestul sergent-major (grad obținut de toți camarazii mei, la Caransebeș, în 1961): cum mi-aș fi putut eu manifesta "obrăznicia" față cu gradul de locotenent de pe epoleții săi? Mai tânărul (cu opt ani) confrate Ion Mircea, îmi scrie, fermecător, pe culegerea sa de la Editura Vitruviu, Poezii (1996): "Lui Ilie Constantin, Poetului și Prietenului (sincer ca un diamant), una dintre întoarcerile cele mai demne într-o țară și
Ars dedicatoria by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/11460_a_12785]
-
bloc din sticlă neagră, sfidând verticala, lat cât o întreagă stradă, dotat cu o uriașă poartă metalică la care se ajunge urcând zeci de marmoreene abrupte trepte. Părând minuscul în cadrul ei, un lat în umeri portar, cu chipiu de amiral, epoleți și eghileți de dictator african, dă de-a berbeleacul pe toți impostorii care ar încerca să pătrundă în Club fără patalamaua CNSAS-ului - de informator, adeverit de tribunal. Iar din câte un nou-nouț Lexus descinzând alert un senior al clubului
Un club de marcă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10340_a_11665]
-
Negrea a clarificat multe aspecte, în versurile: Când cinstea nu rentează, iar muncă n are rost,/ Se spulberă hotarul dintre deștept și prost. Mulți indezirabili lâncezesc în suculenta economie subterană, se extind că o lacoma plaga. Polițiștii corupți, apăsați de epoleții grei, devin simpli mielușei, fugăriți de infractori pe aleile grotescului jenant sau sunt șantajați de interlopii care fac legea. Recenții violatori ai liniștei romantice de odinioară, ne schilodesc prin amputarea lentă a structurilor sufletești, generând consternare, panică și claustrare. Au
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Londra etc., etc. mă simpatiza. Când venea la București, mă invita, mă scotea din bârlogul meu din Moldova. Prin el am descoperit un București unde toată lumea dansa și petrecea. La Pigall"s Cabaret unde am fost servit de chelneri cu epoleți de aur. Spanac de capere cu smântână (ŕ la polonaise) și un fel de prăjitură care lua foc. " În loja noastră a venit un alt om de afaceri... Englezește, îl înjuram pe Vintilă Brătianu. Refuza să plătească."
File de istorie de Gh. Jurgea Negrilești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10620_a_11945]
-
Negrea a clarificat multe aspecte, în versurile: Când cinstea nu rentează, iar muncă n are rost,/ Se spulberă hotarul dintre deștept și prost. Mulți indezirabili lâncezesc în suculenta economie subterană, se extind că o lacoma plaga. Polițiștii corupți, apăsați de epoleții grei, devin simpli mielușei, fugăriți de infractori pe aleile grotescului jenant sau sunt șantajați de interlopii care fac legea. Recenții violatori ai liniștei romantice de odinioară, ne schilodesc prin amputarea lentă a structurilor sufletești, generând consternare, panică și claustrare. Au
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
ai fi oprit de-ai fi văzut că fiul tău de-al doilea plînge ți-aș linge cizmele și azi de-ar fi stropite de-acel sînge! ! Tu erai tatăl meu și noi copiii îți spuneam Rusia... Tatăl dement cu epoleți și cu centura că leșia... Tu erai Tatăl meu și noi copiii te uram și Mama, că ni l-ai pus tu pe pereți pe Stalin și-ai dat jos icoana ! ! Tu erai Tatăl meu și noi copiii îți spuneam
Epistolar în memoriam. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_191]
-
celor care se amestecă în politică, din rîndurile ministerului. E adevărat că eforturile Armatei de a-și păstra imaginea după procesul Stănculescu și Chitac țin de evenimente care n-au decît zece ani vechime. Dar același partid care plîngea pe epoleții Armatei pentru încercarea de destabilizare a ei, din motive recente, ignoră că actuala Armata a României e sensibilă, pe bună dreptate, la tot ce ține de calomnierea Armatei, chiar dacă aceasta calomniere s-a petrecut în perioada în care dl Iliescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17704_a_19029]