114 matches
-
are o altă formă narativă. În romanul Partea lăuntrică a vîntului sau romanul despre Hero și Leandru (din care publicăm în aceste pagini un fragment, în așteptarea cărții ce întîrzie - de ce? - să apară la Editura Paralela 45), cele două personaje eponime, deși au o acută conștiință literară, ies din tiparul legendei antice grecești fără însă a-și nega imaginea arhetipală. Fiecare din ele își are propria povestire care o cuprinde și pe a celuilalt, ajungîndu-se astfel la povestirea unei povestiri. Scriitorul
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
de buticuri și bistrouri pe malul portului, într-o lumină ca de miere. (În realitate, complexul se afla în Danemarca.) Timp de o săptămînă, Chip și Gitanas își petrecuseră nopțile bînd bere și compunînd restul paginilor, care promiteau investitorilor privilegiile eponime și inseminatorii incluse în primul anunț al lui Gitanas și în plus, în funcție de nivelul de angajare, l vacanțe, pe principiul time-sharing-ului, în vilele ministeriale de pe plaja Palanga! l dreptul de exploatare mineralieră și forestieră pro rata în toate parcurile naționale
Jonathan Franzen - CORECȚII by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/12292_a_13617]
-
Prin asta ești celebră-n Orient,/ O, țară tristă, plină de humor." Am reprodus poemul integral pentru a scoate și mai bine în evidență antifraza din titlul (care e expresia cutărei solidarități), Cu voi, al celor două strofe liminare și eponime ale unui volum întreg. Or, fără să fie umoristic (fiind numai ironic sau sarcastic), Bacovia e un umoral. Umorile-i sunt, mai ales, apoase. Mereu actual, căci meteorologic, el își îmbibă propria-i poezie, până la suprasaturație, în ploaie, lapoviță și
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
Angelo Mitchievici Realizat după banda desenată eponimă, Persepolis combină în mod interesant povestea complexă a unei lumi care intră în contact cu o altă lume și desenul destul de sobru, epurat parcă de anecdoticul care se revarsă din istoria personajului principal, Marjan. Cine este Marjan? La vîrsta de
Comment peut-on etre Marjan? by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9014_a_10339]
-
române, scos de Institutul de Lingvistică al Academiei, apare prima dată termenul, glosat: "știința despre viața și opera lui Mihai Eminescu" - și explicat în paranteză: "după dantologie". Nu toate numele proprii (de scriitori, oameni politici, artiști în general) creează științe eponime; în cultura română numele lui Eminescu este, poate, singurul - iar culturile mari ale Europei au, fiecare în parte, asemenea științe eponime pentru câteva nume ilustre din interiorul lor. Consemnarea termenului "eminescologie" într-un dicționar academic s-a făcut cu scopul
Eminescologia, la ora exactă by Nicolae GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/7008_a_8333]
-
și explicat în paranteză: "după dantologie". Nu toate numele proprii (de scriitori, oameni politici, artiști în general) creează științe eponime; în cultura română numele lui Eminescu este, poate, singurul - iar culturile mari ale Europei au, fiecare în parte, asemenea științe eponime pentru câteva nume ilustre din interiorul lor. Consemnarea termenului "eminescologie" într-un dicționar academic s-a făcut cu scopul și speranța că această știință (numele este format, după cum vedem, cu "logos", definirea universală a științelor) va deveni cu adevărat știință
Eminescologia, la ora exactă by Nicolae GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/7008_a_8333]
-
fi negru, devenind un albastru-argintiu bizar, o poartă către viziuni tainice; la fel ca Alice, mă simt în pragul unei călătorii în țara din oglindă, o călătorie în fața căreia șovăi". Figură enigmatică este și D-l Jones, personajul din povestirea eponimă. Vecinul de apartament al autorului este un infirm ce-și petrece toată viața în cameră și primește foarte multe vizite, inexplicabile pentru ceilalți. La un moment dat acesta dispare și, după 10 ani, autorul îl zărește la Moscova, sănătos, într-
Fabuloasa realitate by Dana Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/6489_a_7814]
-
în Casa Apostolului Gheorghe Rancu adăposteste peste 2000 de exponate.Acasă e Muzeu.Arheologie, etnologie , cult bisercesc sunt câteva ce te îmbie.La Arad a poposit cu tematica expo Primul Război Mondial și Manuale vechi.Bodrog e supranumele iar revista eponimă "Almăjul" îi fac renumele. Mireasa, ea, Câmpia arădeană s-a logodit de peste cincizeci de ani cu fericitul mire, Muntele.Iar Muzeul îi este preafericitul Prunc. Referință Bibliografică: MUZEUL PRIVAT ALMĂJUL / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1712
MUZEUL PRIVAT ALMĂJUL de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347111_a_348440]
-
exaltă: „Căci te iubeam cu ochi păgâni/ Și plini de suferinți,/ Ce mi-i lăsară din bătrâni,/ Părinții din părinți.” (Pe lângă plopii fără soț) Poet, profet, legislator, ca Solon, ca Numa, ca Empedocle, el a rostit, în cadențele sale, faptele eponime ale poporului său, oracolul destinelor sale. El este acela a cărui carte chivernisește relațiile dintre noi și strălume, dintre români și energiile care zac în corpul diafan al patriei.” (Dan Botta, Theogonia Eminesciană în Limite și Alte Eseuri. Ed. Crater
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
folosirea de termeni vagi sau improprii, cuvinte latine utilizate greșit, substituiri nepermise, topica greșită, folosirea virgulelor etc.). Pe plan general al limbajului curent și mai ales al celui literar sinonimele își păstrează o neasemuită valoare: limbajul medical suferă din cauza sinonimelor; eponimele (denumiri date unor simptome, sindroame, boli, procedee după numele autorului care le-a descris prima dată) îngreunează, de asemenea, limbajul medical; neologismele (cuvinte introduse într-o limbă din altă limbă) (cuvânt nou creat) sunt o necesitate; există și un jargon
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
reportaj, eseu, comentariu, document de arhivă -pentru a contura nu doar un portret al Basarabiei contemporane, ci și dramaticul său destin istoric. De un succes aparte s-au bucurat piesele lui I., volumul Sâmbătă la Veritas (1973), care, pe lângă piesa eponimă, mai cuprinde Tango la Nisa și Fără cascadori, fiind distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor. Reprezentate de-a lungul multor stagiuni, ele au ținut afișul inclusiv la teatre prestigioase din străinătate (de exemplu, Teatrul Național din Weimar). Opțiunea publicului pentru acest
IACOBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287476_a_288805]
-
cotidiană, cu precădere din zona ei „intimistă”. Construite convingător, hrănite din observarea atentă a „banalului”, povestirile și nuvelele vădeau capacitate de notație inteligentă, instituind impresia concretului, familiarului și autenticității; prin procedări comportamentiste, ele năzuiau să surprindă coordonatele unor psihologii. Piesa eponimă a cărții (un mic roman, de fapt) include două jurnale intime - al unei fete și al unui bătrân - independente, cu o foarte vagă legătură între ele, care trezesc însă interesul prin justețea și minuția observației realiste, prin conturarea nuanțată a
GIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287283_a_288612]
-
propulsează personajele, silindu-le să facă naveta între text și viață, să etaloneze distanțe și să traseze perimetre. Dincolo de orice nuanțe, este ceea ce se petrece în istorisiri precum Marea amărăciune, O dimineață minunată pentru proza scurtă sau Caravana cinematografică, bucata eponimă a volumului. O poziție privilegiată ocupă povestirea Insula, al cărei narator acoperă funcțional întreaga zonă a conștiinței auctoriale. De aceea, tocmai lui i se rezervă misiunea strategică de a formula alternativa fondatoare a literaturii, ca ipostază a scrisului. Conform lui
GROSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287369_a_288698]
-
amară. Colaborează la „Viața românească”, „Luceafărul”, „România literară”, „Ramuri” ș.a. Obține premii la concursurile literare organizate de Festivalul Național „Cântarea României”, precum și un premiu al Uniunii Tineretului Comunist. Tematica și maniera narativă specifice scrierilor lui L. se conturează în nuvela eponimă a cărții de debut. Pe autor îl interesează sondarea universului adolescentin, surprinzându-și de regulă eroii în acele momente de criză care anticipează marile hotărâri. Idealiști, dornici de a lua viața în piept și implicit de a se elibera de sub
LILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287809_a_289138]
-
telurice. Protagoniștii, naturi impulsive, firi aprige, ajung, puși în situații-limită, să comită nelegiuiri și crime. Conflictele se desfășoară tensionat, bine dozate în scene de intens dramatism, inducând emoții puternice, cu reverberații prelungi. Un personaj ilustrativ este Sima Baltag, din nuvela eponimă. Fugărit pentru omor, intră argat în gospodăria unui preot. Aici face dovada forței sale aproape supraomenești, doborând un taur turbat care era gata să o calce în copite pe preoteasă. Ca orice erou care a biruit monstrul, își primește răsplata
SANDU-ALDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289464_a_290793]
-
idolilor plați de tip troian, aspectele religioase sunt evidente; ei sunt probabil amulete protectoare ale femeilor gravide, ale fecundității și nașterii În ceea ce privește România, cele mai vechi descoperiri de idoli «en violon» și plați de tip troian sunt semnalate în siturile eponime ale culturilor Cucuteni și Gumelnița în primele decenii ale sec. al XXlea (H. Schmidt, 1932; Vl. Dumitrescu, 1924, p. 339, fig. 10/1; E. Comșa, 1994, p. 63-66). Ele au fost interpretate, în principal, ca: ● idoli/statuete/figurine feminine (Vl
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
decrepitudine), neputința comunicării între generații (Plecările absurde), toate constituind laitmotive ale aceleiași teme - alienarea individului printre semenii săi. Tendința de a surprinde inefabilul unei stări sufletești este prezentă și în culegerea Insul (Texte, semne, apocrife) (1968), din care, în afară de piesa eponimă, nimic nu este diferit ca modalitate narativă de schițele din Iarna când e soare. În schimb, nuvela titulară este una dintre cele mai izbutite scrieri ale lui N. Pendularea între aparență și esență este împinsă aici până spre ultima ei
NEACSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288380_a_289709]
-
Austro-Ungar, descriind în final întâmpinarea entuziastă a armatei române eliberatoare, care intră în orașul cel mai apropiat. De-a dreptul opusă principiului autenticității e poetica prozei scurte a scriitoarei. Semnele literarului sunt aici nu numai nedisimulate, dar etalate ostentativ. Nuvela eponimă a primului volum, Ciudata viață a poetului (1942), începe cu formula de basm „A fost odată”. Alta, Paco și Petro, „poveste spaniolă”, cu „Povestea de față, pentru unii, e, poate, de necrezut. Asta nu înseamnă că nu e adevărată.” Multe
ODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288508_a_289837]
-
spătarul înalt. Uită unde se află. Uită că este în pericol. Oamenii de pe ecran par niște stafii, niște amintiri incolore. Nu poate să nu se întrebe cum au fost convinși să dezvăluie asemenea detalii intime ale vieții lor. Sylvia, eroina eponimă, este o tânără imigrantă, care sosește în Statele Unite. Imediat ce ajunge, este culeasă din mulțime de un tânăr barcagiu. Promițându-i c-o va ajuta să ajungă celebră, să joace în filme, o duce într-o casă înaltă, din cărămidă. Pran
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
simbolică în durată. O psihanaliză comparativă a pietrei și a lemnului, în maniera lui Bachelard, așteaptă încă să fie schițată. Peste aceasta se aștern însă și practici diferite ale rudeniei și genealogiei. La noi, fiecare sat are propria sa legendă eponimă, care derivă „neamurile vechi” ale comunității dintr-un număr variabil de „întemeietori”. Între această origine mitică și prezent nu se mai interpune apoi decît amintirea bunicilor și, eventual, a străbunicilor. Moștenirile se pierd și ele după cel mult două-trei generații
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
șase de invizibili, și de aia Christian Rosencreutz călătorise la Fez și În alte locuri din Orient, de asta se adresase Orientului și Postel, de asta din Orient și din Egipt, sediul ismaeliților fatimizi, aveau să importe magii Renașterii divinitatea eponimă a Planului, pe Hermes, Hermes-Teuth sau Toth, și cu ajutorul unor simboluri egiptene Își făurise riturile lui intrigantul de Cagliostro. Iar iezuiții, iezuiții, mai puțin proști decât am fi presupus noi, prin bunul Kircher se aruncaseră imediat asupra hieroglifelor, și asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
1425", reprodusa în A. Sapori, Compagnie e mercanti di Firenze antică (Florența, 1955), LXXI, fig. 16 (retip. 1978, LXXVII, fig 16). Ușa laterală deasupra căreia se găsea tabernaculul Ricci nu este vizibilă. În prim plan o vedem pe Maria, sfântă eponima a bisericii, așezată lângă o roată de tors și citindu-i Pruncului Iisus. Reproduceri ale acesteia și altor ilustrații din manuscrisul Rustici se găsesc de asemenea în G. Fanelli, Firenze architettura e città, 2 vol. (Florența, 1973), ÎI, 64-66, fig
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
a secolului V, primele elemente specifice culturii romanice. Inițial s-a vorbit doar de cultura Costișa, însă asemănările și contemporaneitatea cu materialele găsite la Botoșana-Suceava (1962-1974) au permis conturarea unui nou concept cultural, autohton, denumit convențional Costișa-Botoșana (după numele stațiunilor eponime), ale cărui începuturi au fost legate mai întâi de a doua jumătate ori sfârșitul secolului V, pentru ca descoperirile ulterioare să propună, ca variantă finală, mijlocul aceluiași secol. După anii 1990, prin corelarea acestor rezultate cu cele din spațiul pruto-nistrean, s-
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
după aceste cercetări, au avut menirea să demonstreze contemporaneitate și asemănarea cu materialele descoperite la Dridu-Ialomița, confirmând existența unei noi culturi autohtone, pe teritoriul românesc, depistată anterior la nord de Dunăre și cunoscută specialiștilor sub numele de Dridu (după stațiunea eponimă). După părerea specialiștilor, definitivarea elementelor acestei culturi a avut loc pe parcursul a două faze preliminare (început de secol VIII - final de secol IX), denumite Protodridu urmate de etapa propriu-zisă Dridu (secolele X-XI). În perioada 1980-2000, numărul stațiunilor și al cimitirelor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Exemple la Simila-Zorleni, Dănești și Dodești (pl. L-LI). Pe baza raportului dintre buză, gât și umeri, s-au deosebit mai multe variante în inventarele siturilor din Moldova, printre care și una din zona bazinului amintit, care poartă numele stațiunii eponime: a) Varianta Dănești se referă la vasele modelate la mână, cu buza mult răsfrântă la exterior și strânsă, cu umerii foarte aplatizați. Fundul este îngust și mai mic decât gura, ultima fiind largă și decorată cu alveole (pl. LI/1
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]