927 matches
-
a bujorilor. De fapt a unei specii de bujor, cu flori mari sângerii (Paeonia peregrina), cunoscută sub denumirea de bujor românesc, specie ocrotită de lege. În platforma subtextuală a poemului Bujor, peony, pivoine, botan...(denumiri lexicale diferite ale aceleiași plante erbacee În atâtea limbi ale lumii) se simt impulsurile lui Macedonski din Rondelul crinilor („În crini este beția cea rară”), dar și ale lui Șt. Aug. Doinaș din balada Mistrețul cu colți de argint. Dacă la primul, simbolismul atinge apogeul pe
Trăitor în Canada, gândind românește. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_318]
-
Parcul natural Lunca Mureșului reprezintă un ecosistem tipic de zonă umedă de mare diversitate, cu ape curgătoare și stătătoare, cu păduri (stejar pedunculat, frasin), galerii de sălcii și plopi, zăvoaie și șleauri de câmpie. Există suprafețe unde se întâlnesc plante erbacee rare sau pe cale de dispariție (bălușcă, pleviță), un număr destul de mare fac parte din „Lista roșie a plantelor superioare din România“ ca specii vulnerabile: forfecuța bălții, inariță, chiminul porcului, stupiniță, ștevia de baltă, cornaci. Ihtiofauna se caracterizează printr-o mare
Agenda2003-20-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281028_a_282357]
-
la înlocuirea arboretelor prezintă o importanță fundamentală în silvicultură și trebuie să se facă în urma unei analize temeinice ecosistemice a condițiilor staționale, în special de sol și de climă, a vegetației existente, naturală sau introdusă, și chiar a vegetației erbacee, întocmindu-se fișa stațională. Asocierea speciilor forestiere în culturi se va face în funcție de: specificul stațional; caracteristicile biologice ale speciilor; destinația culturii. În raport cu caracteristicile menționate, o cultură silvică poate fi constituită dintr-o singură specie — cultură pură
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
în funcție de etajul sau zona bioclimatică și de datele din amenajamentul silvic, astfel: tipul de stațiune (TS) se determină pe baza: elementelor obținute prin întocmirea fișei staționale și eventual prin cartare stațională specială; indicațiilor oferite de vegetația lemnoasă și erbacee — tip de pădure, tip de floră indicatoare; factorilor staționali care se manifestă limitativ pentru creștere; tipul natural fundamental de pădure (TP) se determină pe baza: datelor din amenajamente sau alte documente/studii; elementelor de caracterizare a vegetației naturale existente; investigațiilor efectuate
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
realizarea compozițiilor-țel. De aceea, încă din această fază de întemeiere a arboretelor, trebuie să se facă o temeinică analiză ecosistemică (a condițiilor staționale, în special de sol și de climă, a vegetației existente, naturală sau introdusă, și chiar a vegetației erbacee), întocmindu-se fișa stațională (Anexa 1). Întrucât în prezent regenerarea pădurilor se desfășoară în cadrul unor biocenoze forestiere cel puțin parțial modificate de către om (arborete cvasinaturale, degradate, derivate, artificiale), crește importanța cunoașterii condițiilor staționale în stabilirea speciilor ce urmează
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
II privind tipul de stațiune și tipul de pădure); datelor din amenajament (descrierea parcelară). Tipul de stațiune (TS) se determină pe baza: elementelor obținute prin întocmirea fișei staționale și eventual prin cartare stațională specială; indicațiilor oferite de vegetația lemnoasă și erbacee (tip de pădure, tip de floră indicatoare); factorilor staționali care se manifestă limitativ pentru creștere. Tipul natural fundamental de pădure (TP) se determină pe baza: datelor din amenajamente sau alte documente/studii; elementelor de caracterizare a vegetației naturale existente; investigațiilor efectuate
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
din terenul arabil să fie rezervat elementelor neproductive - sau mai mult de 3% din terenul arabil să fie rezervat elementelor neproductive dacă peste 75% din terenul arabil al fermei este utilizat pentru producția de iarbă sau de alte plante furajere erbacee, culturi de leguminoase, culturi aflate sub apă o mare parte a ciclului de cultură, sau combinații ale acestora, începând cu 2024. 2. minim 10 % din totalul terenului arabil declarat în cultură principală și/sau secundară, culturi de leguminoase, fixatoare de azot
ANEXE din 27 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265431]
-
Livada tradițională utilizată extensiv" - suprafețele de livezi tradiționale care sunt utilizate în principal ca pajiști permanente prin cosit și/sau pășunat. Densitatea pomilor este de maximum 240 pomi/ha, indiferent de specia cultivată, iar intervalele dintre pomi sunt acoperite cu specii furajere erbacee sau din flora spontană Cerințe specifice: ● utilizarea fertilizanților chimici și a pesticidelor este interzisă, ● utilizarea tradițională a gunoiului de grajd este permisă până în echivalentul a maxim 40 kg. N s.a./ha (1 UVM/ha), ● cositul poate începe doar după data de
ANEXE din 27 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265431]
-
Livada tradițională utilizată extensiv" - suprafețele de livezi tradiționale care sunt utilizate în principal ca pajiști permanente prin cosit și/sau pășunat. Densitatea pomilor este de maximum 240 pomi/ha, indiferent de specia cultivată, iar intervalele dintre pomi sunt acoperite cu specii furajere erbacee sau din flora spontană - PS2023-2027 – Varianta 2.1 - lucrări manuale pe pajiști permanente utilizate ca fânețe (M10_P1.2.1) Cerințe specifice: ● lucrările cu utilaje mecanizate nu sunt permise pe suprafața pajiștilor și a livezilor tradiționale aflate sub angajament cu excepția celor operate cu
ANEXE din 27 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265431]
-
1. Începând cu anul 2024, fermierii trebuie să rezerve minimum 5% din terenul arabil pentru elemente neproductive, inclusiv teren lăsat pârloagă; în cazul fermelor cu peste 75% din terenul arabil utilizat pentru producția de iarbă sau de alte plante furajere erbacee, culturi de leguminoase, culturi aflate sub apă o mare parte a ciclului de cultură, sau combinații ale acestora, ponderea elementelor neproductive, inclusiv teren lăsat pârloagă, trebuie să depășească 3%. Informații suplimentare privind eco-schema se găsesc pe site APIA, în Ghidul
ANEXE din 27 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265431]
-
fixe sau mobile, astfel cum sunt prevăzute la pct 4.1.1.2.1 din PS 2023-2027; PP - "pajiștile permanente" (pășuni permanente și fânețe permanente) sunt terenuri folosite ca pășuni permanente și fânețe permanente, consacrate producției de iarbă și de alte plante furajere erbacee cultivate sau spontane care nu au făcut parte din sistemul de rotație a culturilor din exploatare, timp de cel puțin cinci ani, astfel cum sunt prevăzute la pct 4.1.1.2.3 din PS 2023-2027; acestea pot include și alte specii, precum
ANEXE din 27 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265431]
-
pe o parcelă se declară la cultură principală o cultură fixatoare de azot, la cultură secundară nu mai poate fi declarată tot o cultură fixatoare de azot. Suprafețele de teren arabil consacrate producției de iarbă și de alte plante furajere erbacee cultivate, care nu au fost arate și nu au făcut parte din sistemul de rotație a culturilor din exploatație timp de 5 ani sau mai mult se încadrează în categoria pajiști permanente, potrivit pct. 4.1.1.2.3 din PS 2023-2027 și
ANEXE din 27 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265431]
-
generale obligatorii, începând cu anul 2024: a) rezervarea a minimum 5% din terenul arabil pentru elemente neproductive, inclusiv teren lăsat pârloagă; în cazul fermelor cu peste 75% din terenul arabil utilizat pentru producția de iarbă sau de alte plante furajere erbacee, culturi de leguminoase, culturi aflate sub apă o mare parte a ciclului de cultură, sau combinații ale acestora, ponderea elementelor neproductive, inclusiv teren lăsat pârloagă, trebuie să depășească 3%. ... b) cultivarea pe minimum 5% din totalul terenului arabil declarat, a
ANEXE din 27 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265431]
-
oricare dintre următoarele: a) o cultură din oricare dintre diferitele genuri definite în clasificarea botanică a culturilor; ... b) o cultură a oricăreia dintre specii în cazul Brassicaceae, Solanaceae și Cucurbitaceae; ... c) terenuri lăsate pârloagă; ... d) ierburi sau alte plante furajere erbacee, prevăzute în anexa nr. 2 la Ordinul MADR nr. 80/2023; ... e) culturi aflate sub apă o mare parte a ciclului de cultură, cu titlu de exemplu, orez; ... f) culturi de leguminoase, amestecuri de leguminoase și graminee perene, prevăzute în anexa
ANEXE din 27 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265431]
-
la înlocuirea arboretelor prezintă o importanță fundamentală în silvicultură și trebuie să se facă în urma unei analize temeinice ecosistemice a condițiilor staționale, în special de sol și de climă, a vegetației existente, naturală sau introdusă, și chiar a vegetației erbacee, întocmindu-se fișa stațională. (4) Asocierea speciilor forestiere în culturi se va face în funcție de: a) specificul stațional; ... b) caracteristicile biologice ale speciilor; ... c) destinația culturii. ... (5) În raport cu caracteristicile menționate, o cultură silvică poate fi constituită dintr-
NORME TEHNICE din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260430]
-
etajul sau zona bioclimatică și de datele din amenajamentul silvic, astfel: a) tipul de stațiune (TS) se determină pe baza: (i) elementelor obținute prin întocmirea fișei staționale și eventual prin cartare stațională specială; ... (ii) indicațiilor oferite de vegetația lemnoasă și erbacee -tip de pădure, tip de floră indicatoare; ... (iii) factorilor staționali care se manifestă limitativ pentru creștere; ... ... b) tipul natural fundamental de pădure (TP) se determină pe baza: (i) datelor din amenajamente sau alte documente/studii; ... (ii) elementelor de caracterizare a vegetației
NORME TEHNICE din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260430]
-
orientat de la nord la sud pentru a primii maximul de căldură şi lumină. Ori de câte ori va fi nevoie, în anul de fructificaţie, se taie de jos seminţişul preexistent neutilizabil, se îndepărtează pe benzi litiera prea groasă, pătura erbacee şi afinii. Totodată se mobilizează cel puţin parţială a solul. Ochiurile insuficient regenerate vor fi parcurse cu completări artificiale. Tratamentul tăierilor succesive au un câmp de aplicabilitate în arboretele care au structuri echiene şi relativ echiene, prin aplicarea lor dau
GHID din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260479]
-
de regenerare au o intensitate mai mare. Atunci când arboretul se deschide puternic, într-un an când n-a fost fructificaţie abundentă, sau sunt porţiuni în care nu s-a instalat seminţiş, suprafaţa respectivă se acoperă rapid cu o pătură erbacee, care mai târziu este înlocuită cu mesteacăn sau alte specii pioniere. În această situaţie se impune intervenţia cu regenerare artificială prin plantaţii. În făgetele în care căldura şi aciditatea solului este factor limitativ, tăierile progresive în ochiuri constituite cea mai
GHID din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260479]
-
în stimularea drajonării prin mobilizarea solului cu ajutorul discurilor la adâncime mică 10-15 cm. Prin această mobilizare se rănesc rădăcinile superficiale ale arborilor producându-se astfel, „centre de drajonare” iar, pe de altă parte se obţine o distrugere a păturii erbacee, care influenţează în rău, creşterea drajonilor şi a puieţilor care vor apărea. Regenerarea arboretelor în arborete de plopi euramericani şi salcie selecţionată Cultura plopilor euramericani si a salciilor selecţionate este justificată prin productivitatea mare a acestora şi obţinerea de sortimente
GHID din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260479]
-
rădăcinoase (sfeclă furajeră, sfeclă de zahăr), cartofi, legume, căpșuni, pepeni, flori și plante ornamentale, plante de nutreț, loturi semincere, alte culturi pe teren arabil. Articolul 87 (1) Suprafețele de teren arabil consacrate producției de iarbă și de alte plante furajere erbacee cultivate, care nu au fost arate și nu au făcut parte din sistemul de rotație a culturilor din exploatație timp de 5 ani sau mai mult, se încadrează în categoria pajiști permanente, potrivit pct. 4.1.1.2.3 din PS 2023-2027 și
ORDIN nr. 80 din 27 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265381]
-
tradițională utilizată extensiv înseamnă suprafețele de livezi tradiționale care sunt utilizate în principal ca pajiști permanente prin cosit și/sau pășunat. Densitatea pomilor este de maximum 240 pomi/ha, indiferent de specia cultivată, iar intervalele dintre pomi sunt acoperite cu specii furajere erbacee sau din flora spontană; ... b) neconformitate înseamnă orice nerespectare a criteriilor de eligibilitate, angajamentelor sau altor obligații care se aplică fiecărei scheme de sprijin compensatoriu de mediu și climă sau, în cazul ecocondiționalității aplicabile măsurilor prevăzute la art. 1 alin.
ORDIN nr. 82 din 27 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265379]
-
15 Rapiță Brassica 16 Napi Helianthus tuberosus 17 Cartof Solanum tuberosus 18 Soia Glycine hyspida 19 Grâu Triticum sp. 20 Triticale Triticosecale 21 Ridiche sălbatică Raphanus sativus *) mazăre de consum sau mazăre de grădină Anexa nr. 3 Lista speciilor furajere erbacee perene sau din flora spontană Nr. crt. Denumirea populară Denumirea științifică 1 Golomăț Dactylis glomerata 2 Păiuș de livezi Festuca pratensis 3 Timoftică Phleum pratense 4 Firuță Poa pratensis 5 Obsigă nearistată Bromus inermis 6 Ghizdei Lotus corniculatus 7 Lucernă
ANEXE din 27 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265417]
-
Nr. de identificare (crotalie) Fenomenul ... Alte detalii .............. Documente doveditoare atașate .............. Declar pe propria răspundere că cele înscrise corespund realității. Data depunerii la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură ........ Semnătura ........ Ștampila (după caz) Anexa nr. 25 LISTA speciilor de plante erbacee utilizate pentru obținerea furajelor grosiere de pe pajiști cultivate sau recoltate în sistem de paludicultură Nr. crt. Denumirea populară Denumirea științifică 1. Stuf Phragmites 2. Papură Thypha 3. Rogoz Carex (la 08-08-2023, Actul a fost completat de Punctul 8., Articolul
ANEXE din 27 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265417]
-
consecutivi ca urmare a condițiilor meteorologice nefavorabile, iar înființarea culturii secundare nu mai este posibilă întrucât nu există condiții optime de răsărire și dezvoltare a plantelor. Pentru suprafețele de teren arabil utilizate pentru culturi multianuale, ierburi și alte plante furajere erbacee, teren lăsat pârloagă, culturi din spațiile protejate (sere și solarii), culturi care cresc sub apă, loturile semincere, precum și pentru suprafețele certificate în agricultura ecologică, conform Regulamentului (UE) 2018/848 se consideră realizată rotația culturilor. II. Fermierii pot respecta standardul GAEC
ORDIN nr. 54/570/32/2023 () [Corola-llms4eu/Law/265382]
-
excepției de la lit. a). Sunt exceptate de la obligația privind rotația culturilor pe terenul arabil exploatațiile agricole care îndeplinesc una dintre următoarele condiții: a) peste 75% din terenul arabil este utilizat pentru producția de iarbă sau alte plante furajere erbacee, este teren lăsat pârloagă, este cultivat cu culturi de leguminoase sau face obiectul unei combinații între aceste utilizări; b) peste 75% din suprafața agricolă eligibilă este pajiște permanentă, este utilizată pentru producția de iarbă sau alte plante furajere erbacee sau
ORDIN nr. 54/570/32/2023 () [Corola-llms4eu/Law/265382]