5 matches
-
scării și bătrânul Buchholtzer, care asista. În seara zilei în care i-am dat petiția, Buchholtzer apare și, după ce sfârșim rugăciunea, face semn cu mâna că vrea să vorbească. Buchholtzer ne domina de sus, din capul scării, cu statura lui erculeană și fiindcă era domnul director. Apoi cu glasul său de bas adânc începe: — Cine e Bacalbașa? Ies din rânduri și mă arăt. — Eu, domnule director. — Tu ai scris petiția asta? — Eu. — Tu ai compus-o? — Da, eu. Cine te-a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
vechea școală era și organizator electoral plin de pasiune. De aceea albii îl numeau: „Cap de bande“. În realitate popa Grigore nu era un bătăuș. În schimb Popa Tache al conservatorilor era un adevărat comandant al bandelor. De o statură erculeană, un gât de taur, o frunte de 2 degete, Popa Tache era o brută. Lipsit cu totul de inteligență, lipsit cu totul de simț moral, cinic, Popa Tache organiza bandele de ciomăgași și petrecea nopțile prin cârciumi în tovărășia lor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
statul major al opoziției, Nicolae Fleva și Ion Câmpineanu veniră să restabilească liniștea. La culoarea de Roșu la ospelul comunal însă, au fost lucruri grave. Vestitul cap de bandă, fiorosul Ilie Geambașu, dimpreună cu un alt bă tăuș de talie erculeană, Temelie Trancă, apărură beți în vecinătatea localului Primăriei și intrară într-o cârciumă. Bătăușii erau beți și veneau de pe la celelalte secții unde operaseră. De cum fură semnalați, cârciuma fu asediată. În ziua aceea mai multe mii de oameni staționau împrejurul Primăriei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
au fost aduse în București la 11/23 septembrie 1877. La mijlocul lui septembrie, Eugeniu Stătescu intră în guvern luând portofoliul Justiției. Ion Câmpineanu rămâne titular la Finanțe.131 Garda imperială rusă, superbă, oameni cu înfățișare marțială și toți de statură erculeană, având cai coloși, defilează în fața Doamnei Elisabeta.132 În aceeași zi, garda pleacă către Plevna. Viața bucureșteană ia o mare dezvoltare de îndată ce intră rușii în București. bucureștii pe vremea rușilor Rușii, oameni de petrecere, foarte dedați la băutură, mulți din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
sau de creațiile anonime în proză (basme) și în versuri (balade), tinzând spre o mai mare autenticitate a judecății în comentariul critic și spre exactitate în alcătuirea versiunii germane. Ca exemple de reușită pot fi considerate traducerile baladelor Mănăstirea Argeșului, Erculean, Păunașul Codrilor sau Bujor, preluate din culegerea de poezii populare publicată de Vasile Alecsandri. SCRIERI: Weltgeschichte der Literatur, I-II, Leipzig-Viena, 1910; Die Lyrik des Auslands seit 1800, Leipzig, 1915. Traduceri: Rumänische Märchen [Basme românești], introd. trad., Weimar, 1918; Rumänische
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287421_a_288750]