416 matches
-
marea/ într-un înalt mai înalt decît/ concentricul joc din aurul ochilor domnului" (ibidem). În genere (indiciu de compromis temperamental), concretul tinde spre abstract și invers. Pentru prima ipostază e probanta această diafanizare organică, (prea) intens luminiscenta, care trimite la eresul, menționat de Blaga, al unui pămînt la începuturi străveziu cum apă: "Îmi acopeream față cu mîinile - erau transparente/ îmi acopeream ochii cu pleoapele - erau transparente/ pielea se făcea transparență/ că un acvariu cu pești speriați de lumină/înăuntru eu insumi
Un deceptionat caligrafic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14770_a_16095]
-
Cristian Teodorescu A trecut și Paștele Blajinilor, o tradiție a țăranilor mai de la Cîmpie, din cîte știu. Nu e exclus să mă înșel. Blajinii sînt sau mai degrabă erau - fiindcă acest eres s-a cam pierdut - niște omuleți mai mici decît piticii și de o bunătate fără pereche. Probabil că de buni ce erau nu puteau fi văzuți. Ce tradiție păgînă va fi fost metamorfozată în această sărbătoare pascală secretă nu știu
Blajinii dintre noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15232_a_16557]
-
de Apoi, vine poate și de la observația țăranului în existența propriu-zisă a Blajinilor, cărora acesta le prețuia în primul rînd lipsa păcatului lăcomiei. E drept, că dacă-i potrivim pe blajinii din lumea cea de toate zilele cu blajinii din eres, ei erau cam proști de buni. Oameni de acest fel, de o bunătate vecină cu prostia, nu ajung în rîndurile sfinților, chiar dacă toate însușirile lor îi recomandă pentru asta. Ei trăiesc printre noi, în număr mic, aproape infinitezimal. Sînt inteligenți
Blajinii dintre noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15232_a_16557]
-
simplism/ și-n drumul dur spre alt seism/ se cere-o muzicală climă". Rimele rare în desăvârșirea lor ( ex.: să fim/ Elohim) nu evită dificultatea convocării în comuniune a unor pilde, figuranți sau figuri retorice din filosofia platonică, Biblie sau eresul românesc, și nici omagierea aproape idolatră a geniilor tutelare ale poeziei române, de la Goga, Eminescu și Arghezi, la prietenii săi Nichita, Fănuș Neagu, Grigore Hagiu ș.a. Corespondează cu textele acestora, dar și cu un întreg trecut epopeic și livresc, Creta
Sonetele lui Gheorghe Pituț by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/13766_a_15091]
-
E vorba despre acea proză romantic-Biedermeier care, întorcînd, în general, spatele ficțiunii și, în particular, romanului, cultiva, între altele, memorialul de călătorie ca pe o specie documentar-personală care consta în descrierea, jumătate exactă, jumătate fantezistă, a unor locuri, oameni, obiceiuri, eresuri și pînă la îmbrăcăminte, amestec de etnografic pitoresc și de spirit cult, de culoare locală și de antichitate savantă. Ca și eroul lui Mérimée, inspiratorul multora, din nuvela Colomba, care umbla cu Horațiu în ediția Elzévir sub braț în căutare
Un scriitor aproape uitat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13859_a_15184]
-
cît încercarea de a suplini această neștiință printr-o imaginație temătoare și exuberantă. Imaginația aceasta debordantă funcționează ca un filtru perturbator prin care aproape toate cunoștințele provenite din domeniul unei specialități medicale ajung la noi sub forma degenerată a unor eresuri populare. Se pare că destinul oricărei științe este ca, pe măsură ce pătrunde în mentalul colectiv, să sufere o deformare ciudată și ireversibilă, din cauza căreia semnificația propriu-zisă a unor cunoștințe să fie înlocuită cu înțelesul lor popular. Cunoștințele în sine sînt aceleași
Pseudocunoașterea medicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10413_a_11738]
-
bunăvoință filantropică, vrem la rîndul nostru să le împărtășim cunoscuților și prietenilor, pentru a le lumina mințile sau pentru a-i ajuta la necaz. Și astfel, treptat, colportarea din om în om a pseudocunoștintelor medicale ajunge să formeze atmosfera de eresuri medicale a unei epoci istorice. Și cum fiecare epocă are prejudecățile și credințele ei științifice, tot așa epoca noastră își are propriile ei superstiții medicale. Aceste fabulații sînt precum aerul pe care îl respirăm în mod automat și precum ideologia
Pseudocunoașterea medicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10413_a_11738]
-
celor puternici, întărire a slăbănogilor, stârpitoare a răutăților, izvorâtoare a milostivirii (Icos 7). Sfânta Cuvioasă Parascheva este invocată prin rugăciuni și cântări, ca fiind mărirea monahilor, povățuitoarea obștii, cinstitoarea cuvioaselor, păzitoare a sihaștrilor, povățuitoare a dreptei credințe și surpătoare a eresurilor (Icos 8). Sfânta Cuvioasă Parascheva este cinstită ca fiind aducătoare de ploi mănoase, îmbelșugătoare de roade bune, veselitoarea plugarilor (Icos 9). Sfânta Cuvioasă Parascheva este lăudată ca cinstitoare a celor ce ne miluiesc, întăritoare a celor ce ne slujesc, împreună-lucrătoare
Sfânta Parascheva cea mult folositoare. Impactul şi influenţa Ei în viaţa cea evlavioasă a creştinului contemporan… [Corola-blog/BlogPost/94311_a_95603]
-
cei săraci, Și soarele aurind coloane sumbre. Cum de rezistă vechiul vis cu noul, Marea-și trimIte sarea înspre șesuri, Cum de se țes rețele de-nțelesuri, Poezia nu-i un cuib? Găsește oul, Fragil și cald, cu pete și eresuri... Săgeată sunt în tolba Ta, Stăpâne! Lansează-mă în spațiul infinit. Să mă întorc în cuibul ce rămâne Vârtej stelar, ce încă nu-i răcit, Eu, pai cules de Tine, dintre grâne. Greu se-ncheagă cuibul printre maluri. Dar în
Cuibul by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/5592_a_6917]
-
de orgoliu și solemnitate, care-l impune. Livresc (în maniera cu totul serioasă a autodidacticului), cu lecții de mitologie bine însușite, clasificate pe simboluri și apreciate după folosul didactic, V. Voiculescu rămîne, în esență, un vitalist, un "primitiv" prin cultivarea eresului de extracție folclorică. Cum confortul unei gîndiri dialectice cu efect implacabil pare a i se refuza, se dovedesc valabile rupturile care produc răni în spiritul dezbinat, hărăzit celor mai teribile încercări: În fundul existenței zac ca-ntr-o groapă, / Pereți de
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12278_a_13603]
-
sau în publicistica de opinie - dar și pentru că a scris deja câteva cărți de proză (printre altele, Imperiul generalilor târzii, Dacia, 2002, și Bunicul s-a întors la franceză, Timpul, 2003), ba chiar și un volum de poeme (Legende și eresuri, Magic Art Design, 1995), toate bine și foarte bine primite de critică. Premiile și nominalizările obținute sunt "pe bune" căci, în cadrul generației din care, biologic, face parte, Bogdan Suceavă nu seamănă cu nimeni, scrisul său dovedind că e nu doar
Mesinism New Age și terorism neoortodoxist by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12395_a_13720]
-
În O istorie de familie, povestea marqueziană a unei stră-străbunici îngropată cu tot cu bordei de către soțul ei și a morții enigmatice a acestuia, și Strigoiul, întâlnirea nocturnă într-o rîpă blestemată cu un cîine cu privire familiară, Liviu Bleoca abordează tema eresului popular, o anume ambiguitate a magicului salvînd cele două povestiri care ar fi putut foarte ușor să cadă peste clișee sau să rămînă doar niște pastișe voiculesciene. Trei povestiri, La balamuc, Un act de identitate și Erotikon, inspirate din experiența
Proză scurtă și exactă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11451_a_12776]
-
care se culcă. Aceștia se trezesc peste noapte budiști. Această ediție a Berlinalei a fost una a femeilor. Catalina Sandino Moreno, tânără columbiană neprofesionistă, a primit Premiul de interpretare (ex-aecquo cu Charlize Theron din Monster). Columbianca interpretează în Maria, plena eres de gracia/ Maria Full of Grace tot un fel de sfântă. (Norocoasa aleasă din 400 de candidate, acum studiază la „Actor’s Studio”). Personajul ei alege periculosul drum al transportoarelor de droguri în burtă, spre Statele Unite. Ea are deja un
Femeile, sfinte și monștri cu față umană by Iulia Blaga () [Corola-journal/Journalistic/13071_a_14396]
-
învățăturii Sale mântuitoare și întotdeauna le-a lăsat pe ele în mâinile voii noastre, ca să ne silim să le lucrăm neîncetat. Că dormind noi întru trândăvia lenevirii, vine vrăjmașul sufletelor și seamănă mulțime de neghină. Și seamănă în cei credincioși eresuri, în cei drepți, păcate, în cei blânzi, prigoniri, în cei smeriți, trufie, în cei înfrânați, beție, în cei săraci, furtișaguri, în cei nevoitori, slavă deșartă, în cei luptători, trândăvie. Și a semănat în toate Țarinile: în cea a inimii, mânie
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
cursele celui viclean. 4. Din partea dreaptă ne ispitesc diavolii prin patimi sufletești și raționale subțiri, greu de deslușit și foarte greu de cunoscut și biruit, cum sunt: mândria, trufia, părerea de sine, slava deșartă, osândirea altora, răzvrătirea minții, neascultarea, egoismul, eresurile, sectele, încrederea prea mare în mila lui Dumnezeu, cugetarea înaltă, hula, îndoiala, necredința, visurile, vedeniile, vrăjitoria etc. Aceste patimi, având la temelie mândria din care a căzut Lucifer în adânc, sunt foarte cu anevoie de cunoscut și tămăduit. 5. Din
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
ca să-i facă pe oameni fii ai lui Dumnezeu<footnote Din pricina prea marei sale dragoste, S-a făcut ceea ce suntem noi, pentru ca să ne aducă și pe noi în starea de a fi ceea ce este El. (Sf. Irineu al Lyonului, Contra eresurilor, V, P.G., VII, col. 1120); Căci aceasta a fost misiunea Fiului lui Dumnezeu ca devenind om, propria formă pe care a asumat-o să o ducă din nou la chipul frumuseții exemplare ca să fie din nou ceea ce a fost la
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
ca să-i facă pe oameni fii ai lui Dumnezeu<footnote Din pricina prea marei sale dragoste, S-a făcut ceea ce suntem noi, pentru ca să ne aducă și pe noi în starea de a fi ceea ce este El. (Sf. Irineu al Lyonului, Contra eresurilor, V, P.G., VII, col. 1120); Căci aceasta a fost misiunea Fiului lui Dumnezeu ca devenind om, propria formă pe care a asumat-o să o ducă din nou la chipul frumuseții exemplare ca să fie din nou ceea ce a fost la
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
în aceeași direcție: "Codru-i alb și frunza-i neagră" sau mai cunoscutul desen din "lebedele albe pornind din negre trestii". Nici Blaga nu scapă de fascinația "farmecului eminescian". Dincolo de afinitățile filosofice (Schopenhauer) și de bucuria de a glorifica "duhul eresului popular", Blaga este un mare admirator al Scrisorilor. Ele curg în "ritmuri grele și largi, cum se cuvine pentru niște vedenii cosmice sau pentru întîmplări de veacuri ale istoriei" și, mai departe: "unicele lucruri ce se desprind frumoase din imensa
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12068_a_13393]
-
Universal Dalsi, 2004. 256 pag. O carte care trebuie citită cu creionul în mână, nu răsfoită. Autorul, un etnolog erudit și, în același timp, un scriitor talentat ne dezvăluie într-un mod cuceritor o lume de "povești și doine, ghicitori, eresuri". Studiile sale savante oferă numeroase surprize. Aflăm, de exemplu, că obiceiul de a împodobi un brad de Crăciun este la noi de dată relativ recentă, și că la sfârșitul secolului nouăsprezece P. Ispirescu și alții au dus o adevărată campanie
Ea modelează realitatea capricios,ca pe o plastilină colorată by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12127_a_13452]
-
însă datând din aceeași perioadă, avem imaginea unei vieți țărănești diferite de spiritul aceleia pe care prozatorul o va evoca precumpănitor în Moromeții. Prezintă afinități, mai de grabă, cu aceea pe care o va înfățișa Marin Sorescu în La lilieci. Eresurile populare, poveștile despre vârcolaci și strigoi invadează cotidianul satului, deschizând porți largi către ireal. Ca și, mai târziu, Marin Sorescu, Marin Preda temperează fantasticul prin comic, prin burlescul imaginilor care însoțesc izbucnirea supranaturalului în viața obișnuită. Lotul acesta de texte
Momentul literar 1945-1948 - Primul Marin Preda by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14521_a_15846]
-
de coasăsă-mi redobândesc libertatea de a fidincolo de calapod... XXVII. ARATĂ-MI DRUMUL, IUBITE, de Agafia Drăgan , publicat în Ediția nr. 2127 din 27 octombrie 2016. Tot mai departe rătăcești, tot mai aprope tăcerea cade... Un gând nerostit se sparge, eres în unda de cleștar. Voit a fost că tu să fii o ultimă dezlegare când spinii germinează pe tălpile căutărilor. Pygmalion, imi zămislesc iubirea din mine și din tine, înainte ca soarele eternității să-mi scuture cuvintele împrăștiate într-un
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
de drum când trupul își seamănă risipirea! Vânători ai luminii ne întoarcem acasă... Arată-mi drumul, iubite, sufletul înnoptat de îndoieli străluminează-l! Citește mai mult Tot mai departe rătăcești,tot mai aprope tăcerea cade...Un gând nerostit se sparge,eres în unda de cleștar.Voit a fost că tu să fiio ultimă dezlegarecând spinii germineazăpe tălpile căutărilor.Pygmalion, imi zămislesc iubireadin mine și din tine,înainte ca soarele eternitățiisă-mi scuture cuvintele împrăștiateîntr-un ochi de timp.Câte clipe nebune foșnescla frângere
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
ciclopii Cerul meu a obosit Doar cupola Sfintei Sofii Lumina când a trăznit La privirea-ți princiară ‘N visul meu te-am regăsit Când erupția solară Scânteia spre infinit Am cătat prin universuri Să îți deslușesc cărarea Povestit-am prin eresuri Cum mi-a înghețat suflarea Răscolesc Calea Lactee Dar rămân prevăzător Stiind că Muza-i o femeie Cu sărut ucigător ... Citește mai mult Muzei pierduteTe-am curtat muză celestăPentru un vers, cuvânt sublimCu parfumu-i de tempestăMăturând prin țintirimAu pierit spre zori
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
prea bune, conducătoare, domnule, de moarte). Numele lor, altminteri, și, nu o dată, ele înseși, evocă țări, cetăți defuncte, continente, vagi adieri (primă)văratice, persoane (persoane dragi) flori scumpe sau... nimic. (Și totuși, a iubi pentru el însuși, exempt de fetișisme, eresuri, conotații, un lenaj, un lenj, un dejalen ; a vedea într-un polog de andrinopol, aidoma unor copii teribili, un semn de rău augur, de "neoguri": prologul unor crîncene istorii; a afirma despre cutare Clitemnestră că este "galeșă și calmă ca
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
hăulitului nupțial;/ bufnita/ crestată-n nisip în Elada și Byblos/ cioplita în lemn, în piatră și mai ales in neant" - Inima în loc de inimă) și de abstractizări jucăușe ale simbolului: De dormit, bufnita nu doarme niciodată./ E o aparentă/ e un eres și somnul ei de peste zi, și starea ei pe loc,/ și înțelepciunea și, mai ales, viața ei fără de moarte" - Din evocările ornitologului amator (2). Lucrurile stau puțin diferit în cazul celui de-al doilea simbol, al cîrtitei. Nu numai spațiul
Gîlceava bufnitei cu lumea by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17931_a_19256]