4 matches
-
și forță, în continuă mișcare și într-un ritm alert, dar strict în limitele accesibilității regulamentului și utilității tactice, având ca scop final creșterea eficacității. Pentru a obține rezultate remarcabile, antrenorul de handbal trebuie să se familiarizeze foarte bine cu ergogeneza jocului de handbal și să cunoască cerințele fizice și psihice specifice postului pe care este specializat fiecare jucător din echipă. Psihograma jocului de handbal pe posturi Extrema Calități motrice: mobilitate articulară, suplețe, viteză de reacție, execuție și de deplasare pe
ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gabriel Lupu, Tatiana Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_538]
-
Qwan Ki Do, Karate), 3 sau 5 minute spre un număr de reprize (de obicei 3) a câte 2-3 minute. Așadar solicitările variabile de la o ramură la alta determină implicarea oarecum diferită a surselor energetice. Spre exemplu karate-ul are ergogeneză anaerobă, pe când judo-ul are ergogeneză mixtă (Ioniță și Toacă, 1994). Putem afirma că, în general, în efortul specific competițional din artele marțiale cu durată redusă a luptelor intră în acțiune preponderent sistemul anaerob, necesar execuției rapide și spontane a
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
5 minute spre un număr de reprize (de obicei 3) a câte 2-3 minute. Așadar solicitările variabile de la o ramură la alta determină implicarea oarecum diferită a surselor energetice. Spre exemplu karate-ul are ergogeneză anaerobă, pe când judo-ul are ergogeneză mixtă (Ioniță și Toacă, 1994). Putem afirma că, în general, în efortul specific competițional din artele marțiale cu durată redusă a luptelor intră în acțiune preponderent sistemul anaerob, necesar execuției rapide și spontane a mișcărilor, pentru surprinderea adversarului. 1.1
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
probei și de caracteristicile somatice ale alergătorului, mărimea fuleului fiind invers proporțională cu distanța de alergare. La aceste probe de alergare este necesară alegerea unui ritm optim al respirației, individualizat, o respirație profundă și bine coordonată cu ritmul alergării facilitează ergogeneza specifică acestui tip de efort (aerob). * Finișul este ultima fază a alergărilor în care se realizează sosirea în finalul cursei. Finișul constă într-o modificare a structurii alergării, în sensul accelerării ei, prin utilizarea pe o anumită distanță a pasului
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]