713 matches
-
se numără și volumul de versuri al Elenei Trifan, „Nori în soare.” Autoarea, originară din Ploiești, (locul de naștere al inegalabilului Nichita), despre care am scris și cu alte ocazii, ne convinge de la prima pagină că magia poeziei continuă să erupă în orașul „Îngerului Blond.” Cartea adeverește talentul și eleganța autoarei de excepție, care este Elena Trifan, cunoscută iubitorilor severineni de frumos. Volumul apărut la Editura Singur și prefațat de către Livia Ciupercă deschide noi orizonturi lirice nebănuite până la Severin, însă prezente
O POEZIE DINCOLO DE NORI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1428503985.html [Corola-blog/BlogPost/374878_a_376207]
-
-n simțirea ta... Ești stăpâna Stradelei Vântului... Anna: Chiar tu spuneai într-un mesaj: "Îmi place să cred că îngerul meu păzitor este Singurătatea mea, cu care viața m-a însoțit de cum am aflat că dragostea-i un vulcan care erupe când nu ești atent și-ai vrea să fie precum candela în care uleiul este iubirea." Ai reușit vreodată să transformi vulcanul în candelă, să-i dirijezi înălțarea, extinderea, până în cel mai mic por al ființei tale? Întreb, iar răspunsul
FRAGMENT DIN ”CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE JOCURI NEJUCATE” de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1459791409.html [Corola-blog/BlogPost/381951_a_383280]
-
care uleiul este iubirea." Ai reușit vreodată să transformi vulcanul în candelă, să-i dirijezi înălțarea, extinderea, până în cel mai mic por al ființei tale? Întreb, iar răspunsul îl resimt în fiecare ungher al inimii. Suprafața oricărei măști se fisurează. Erupe iar și iar vulcanul. Ațipesc răstignită între vârful jetului de lavă și candela cuminte în care uleiul este tot mai clar. Se bate tactul cu degetele înghețate de atâtea limite. Aseară am răbufnit în scris, apoi am râs de mine
FRAGMENT DIN ”CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE JOCURI NEJUCATE” de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1459791409.html [Corola-blog/BlogPost/381951_a_383280]
-
Când căzută eram în țărână, Nerostiri se rodeau dinandins, Rămăsese din mine o fărâmă. N-am să uit cum ai ferecat Lacătul fricii în noaptea tăcerii, Stropii de rouă m-au picurat Risipind în neant povara durerii. Un vulcan a erupt de atunci Gândul - lavă încă mai arde, Nu găsesc un cuvânt potrivit Să mă scriu cu sânge și carne... Cerul tău de lumină e plin Eu mai sufăr de foame și sete..., S-au cules trandafirii cu spini, Zorii timpului
N-AM SĂ UIT de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1412166310.html [Corola-blog/BlogPost/353068_a_354397]
-
cum aștept ca să treci mii de rânduri! La ceasu-nserării,noi raze-mi pun salbe Atingeri de Lună peste perlele albe... De-aș fi, n-ar conta...de nu sunt, ar pieri Pe chipu-ți sculptat, un surâs inimii Sunt zâmbet erupt din adâncul tău pur Mă simți și aduci primăveri,stropi în jur Nu știi?! te-nflorești...Pasul tău calc-apoi Ca și cum ai avea trup, o mie de ploi Și din fiece picur o oglindă îmi fac, Tu,ploaia Iubirii, eu nufăr
LUMEA TA, LUMEA MEA de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/shanti_nilaya_1409208065.html [Corola-blog/BlogPost/371560_a_372889]
-
tatei m-au făcut să scormonesc mai adânc în suflet, de am ajuns să mă întreb despre rostul nostru în viață. Am urmat un filon care a existat întotdeauna, dar care a trăit în subteran, înăbușit, până când a trebuit să erupă. A fost o nevoie internă, mai degrabă decât ceva plănuit. - Cum v-ați apropiat de literatură? Cred că totdeauna m-am simțit aproape de literatură. Primul mentor a fost tatăl meu, care deși avea o formație inginerească era un cititor pasionat
INTERVIU CU SCRIITOAREA MILENA MUNTEANU (CANADA) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 by http://confluente.ro/milena_munteanu_1493237728.html [Corola-blog/BlogPost/375294_a_376623]
-
de al iubirii val, În care zi de zi se-aprinde Scânteia unui vis real. Trăim destinul scris în stele, Din clipe adunăm culori, Pictăm lumea-ntreagă cu ele, Ne prindem flori la cingători. În inimi șlefuim surâsuri, Din ochi erup priviri de foc Și dănțuim prin paradisuri Sădind sărut din loc în loc... Referință Bibliografică: În inimi șlefuim surâsuri / Cornelia Vîju : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1337, Anul IV, 29 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Cornelia Vîju : Toate
ÎN INIMI ŞLEFUIM SURÂSURI de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1337 din 29 august 2014 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1409298985.html [Corola-blog/BlogPost/358253_a_359582]
-
Nu are opintire sau clipe de odihnă ) Constantă și divină, cu ierni sau aspre veri. Simt... Undeva, departe atomul se sfărâmă, Se înconvoaie timpul, materia e vis... Pășesc spre nemurire, în propria-mi neființă, Structuri atemporale de amalgam încins. Memoria erupe... Ce nu a fost se-ntoarce.. Nu văd îngeri sau diavoli, arhangheli sau prooroci, Dinspre-nceputuri lude, spre clipe noi, prodige, Pe aripi largi de fluturi ne poartă inorogi. Cosmogonia minții nu-i întâmplare pură... În noi sunt universuri, lumini
CĂLĂTORUL de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1452362801.html [Corola-blog/BlogPost/376185_a_377514]
-
Magic. Mai încerc / Perfecțiunea tainică. Fecund e spiritul. Pentru ea dialogul constituie prezența permanentă a puterii divine în conținutul cuvântului, pe care îl fermentează lăsând ca din el să se nască forma, înțelesul voit a ceea dorește să transmită și erupe precum Etna acoperind răul și lăsând lumina să descopere adevărul vieții din taină. Conștientă, om fiind, de trecerea timpului teluric și de faptele îmbătrânirii materiei, nu însă a cuvântului ideii, se roagă trecerii și îl atenționează, totodată: - Nu vezi?! Mi-
ST. LUCIAN MURESANU CRONICA SEMNELE TIMPULUI AUTOR ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/St_lucian_muresanu_cronica_semnele_timp_elisabeta_iosif_1330080043.html [Corola-blog/BlogPost/346831_a_348160]
-
o lăsăm vreodată să se usuce poate așa ne vom bucura unii de alții cum se bucură valurile mării de vânt viața să fie o briză de mare într-o zi însorită în care inima este un vulcan pe cale să erupă. Sa trecem prin viață ținându-ne de mână, zâmbitori să asteptăm răsăritul și să ne prindă mereu împreună târziu în noapte închiderea pleoapelor. Nu va temeți de zâmbet, el este doar o primăvara a sufletului care nu se mai sfarsește
SĂ TRECEM PRIN VIAȚĂ ZÂMBIND de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 by http://confluente.ro/valeria_iacob_tamas_1467397486.html [Corola-blog/BlogPost/377413_a_378742]
-
fiecare gând, fiecare întrebare? “ascuns în strigătul meu de uimire/ am nevoie de un glas al greierilor/ pentru a mă elibera de gând / „... Asta o veți spune d-voastră, cititorul... Cine are curajul să privească în inima unui vulcan care erupe? Poetul este cel care se lasă „devorat” de adâncuri, mistuindu-se în amestecul de lavă și foc... Valentina Becart/ 15 iulie 2013 Referință Bibliografică: Exegeză. Ea tot, ea absolut, ea univers...” , autor George Adrian Popescu ( eunescu) / Valentina Becart : Confluențe Literare
EXEGEZĂ. EA TOT, EA ABSOLUT, EA UNIVERS...” , AUTOR GEORGE ADRIAN POPESCU ( EUNESCU) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 by http://confluente.ro/Exegeza_ea_tot_ea_absolut_valentina_becart_1374516088.html [Corola-blog/BlogPost/364179_a_365508]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > SIMT... Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 2122 din 22 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Simt inima în două cum se rupe Când un vulcan în pripă mai erupe Lava mă arde strașnic pan' la os Întorsă-i viața, straiele-s pe dos... Strig și alerg... cărările-s de toamnă, Iar cerul cu urgie tot mai toarnă Cuvintele nespuse mă rănesc Atâtea frunze veștede privesc... Dar cine poate oare să
SIMT... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2122 din 22 octombrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1477116704.html [Corola-blog/BlogPost/354946_a_356275]
-
-n Adevăr nu cred, Dar îl transformă-n Ură și Minciună. Nu voi să mă trezesc c-un mare gol Și-al Visului penel nu voi a rupe, Ci în Lumină Fața voi să spăl Să pot vedea Minunea ce erupe...! Și mi-aș dori să știu că m-ați Iertat, Deși nu știu să fi avut vreo vină. Am să aștept privind ceru-nstelat Un Înger să redea Forța Divină. O7.05.2010 ..................................... PRIETEN DRAG Te-am sunat să-ți
VERSURI de MARIA CIUMBERICĂ în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Inger_si_suflet_versuri_maria_ciumberica_1327663500.html [Corola-blog/BlogPost/362413_a_363742]
-
-i păcat! Nu-i păcat să mai iubești Versurile prinse-n ceară, Dragostea să o momești Cu o lumânare-n seară, Să ardă la foc mocnit Peste straturi de zăpadă, Dorul ce m-a toropit Toată lumea să îl vadă, Să erupă-n verde viu Cu iubiri nepământene Zeu al dragostei să fiu Într-un joc de Sânzâiene! Valer Popean,Târnăveni Referință Bibliografică: Am strâns versuri peste vers / Valer Popean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2211, Anul VII, 19 ianuarie 2017
AM STRÂNS VERSURI PESTE VERS de VALER POPEAN în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/valer_popean_1484821783.html [Corola-blog/BlogPost/383427_a_384756]
-
Acasa > Poezie > Amprente > GENIUL VIEȚII Autor: Aurel Auraș Publicat în: Ediția nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Tăcut mister într-un adânc vârtej, noian de clipe, Un zbor stelar, eternizând, culoare ce erupe, Fiorii dragi străfulgerând privirile ce-s arzătoare Ale nebunilor, zbenguitori în grai, hoinari prin Ursa mare. Cu El, se îmbrăcau copacii în liturghia vieții Și prin pustiul tern iveau lumini, cum luna nopții, Cu fața-i arzărtoare, din neguri, El
GENIUL VIEȚII de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/aurel_auras_1452609096.html [Corola-blog/BlogPost/383184_a_384513]
-
flori, Să ne ascundem prin Olimp Să ne găsim târziu,în zori, În seara asta plâng în piept Răpus de dorul vrăjitor, Tăcut pe tine te aștept Pe drumul către viitor, Și parcă nu a fost de-ajuns Din nou erupt în anotimp, Eram și-n inimă pătruns De joaca noastră prin Olimp, Uite...bate miez de noapte, Rătăcirea este una Și cuprins de-a tale șoapte Dau iubire,dau într-una. Valer Popean,Târnăveni Referință Bibliografică: În astă seară vreau
ÎN ASTĂ SEARĂ VREAU SĂ BEAU de VALER POPEAN în ediţia nr. 2355 din 12 iunie 2017 by http://confluente.ro//var/www/html/Home/Versuri/Iubire/valer_popean_1497270983.html [Corola-blog/BlogPost/356108_a_357437]
-
de cuvânt aruncată peste suflet himeră între două lumi plutește visând dureros speranță de intersectare a lor nou început ascuns în secret dorit șansonetă uitată într-un deșert asumat ascultă desuete promisiuni, credințe în false vise con ipocrit din noroi erupe imagine- precoce falsă ejaculare de lumină între zorii calzi și apusul căutat mereu și negăsit fragile vorbe, zgomote de cristale lovite de vint se desprind în mii de fragmente mimînd iubirea dintr-un colt se aude scâncet devenit glas...mamă
CELULA DIN VISE de CAVALERUL RĂTĂCITOR în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Celula_din_vise_cavalerul_ratacitor_1357160164.html [Corola-blog/BlogPost/345690_a_347019]
-
mintea învolburată de întrebări fără răspunsuri. Alături se auzeau frânturi de vorbe. Mama ei se pricepea al naibii de bine să intre în sufletul oamenilor. Și a intrat și în sufletul lui Eugen, pe nesimțite, cu prietenie și cu o bunătate ce erupea din ea prin vorbe și gesturi, prin priviri și înțelegere matură, ocrotitoare, de femeie-mamă. S-a mulțumit să afle unde este situat Service-ul auto în care lucra tatăl băiatului și cum îl cheamă. Altceva, cel puțin în acele momente
DARUL DE CRĂCIUN (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Darul_de_craciun_2_.html [Corola-blog/BlogPost/369442_a_370771]
-
ce-i de făcut?”( În marginea nopții) Citind, ca în Bacovia redivivus, azi actualizat, dar cu același corolar sumbru al pustiului, al târziului, omniprezente, impresia rămâne de îngrijorare, de neîncredere și încordare, într-o ecranare onirică. Visul florii de a erupe frumusețe într-un sol murdar, otrăvit, nu râmâne decât închipuire, iluzie arsă a prezentului trăit. „Prea departe, nu știu, doamna visează pe o insulă, floarea oftează. Clipa aceasta este, dintre toate, singura trează.”( Floare oftând) O metafizică a florii crescute
SERI LITERARE-BACĂU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1454310392.html [Corola-blog/BlogPost/374992_a_376321]
-
iată-mă umblând urlând de sete printr-un deșert din nou incendiat, că dorul n-a putut să mă îmbete, ci m-a făcut să văd cu-adevărat. De-aș reuși acum să strâng risipa prin care spre neant mereu erup, poate-aș putea să-mi lecuiesc arìpa a cărei cutezanță o tot rup. Mi-am șubrezit speranța tot rodând-o prin ale vieții gropi și văgăuni, tot așteptând ca să revii tu, blândo, și să-ți deșerți desaga cu minuni. Când
AL NIMĂNUI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1456084776.html [Corola-blog/BlogPost/370078_a_371407]
-
Ghiocel plăpând, ce zace sub zăpezi însingurate Așteptând unica rază, ce să-i dezvelească cerul Mângâierea de lumină, prin petale tremurate Să absoarbă tot din Tine, veșnicii și efemerul Tainele Divinității, înălțarea prin iubire Viață nouă naști-n mine și erupe dintr-o dată Ca o apă spargi zăgazuri, curge dorul în neștire Pe poteci de Rai, în suflet, Primăvară spulberată... Antonela Stoica 17 Februarie 2017 © Referință Bibliografică: PRIMĂVARĂ SPULBERATĂ / Antonela Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2241, Anul VII, 18
PRIMĂVARĂ SPULBERATĂ de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 by http://confluente.ro/antonela_stoica_1487407755.html [Corola-blog/BlogPost/377406_a_378735]
-
societăți a supravegherii totale, devenite un imens lagăr de concentrare. Dar lumina întunecoasă a utopiei comuniste n-a reușit să stingă razele întunericului supraluminos al iubirii revărsate pe fața lui Iisus Hristos. Ieșită din lanțuri și temniță, Lumina taborică a erupt din nou în teologia ortodoxă românească a anilor ’70-’80. Părintele Profesor Dumitru Stăniloae și-a ținut promisiunea din finalul cursului de mistică din anul 1947, nu numai prin publicarea restului volumelor Filocaliei românești, dar și printr-o formidabilă sinteză
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470122574.html [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
Se cutremură la gândul acela și își cuprinse pântecul cu brațele, într-un impuls protector. Le dăduse mult de furcă tuturor și era sigură că le va mai da. Conștientiza pe deplin problemele psihologice pe care le avea și care erupseseră asemeni unui vulcan, la impactul cu trecutul ce-și revendica drepturile. Mai avea multe socoteli neîncheiate cu el și până nu va identifica toate cauzele, nu va putea elimina efectele. Acum avea aliații necesari, dar mai lipseau câteva piese importante
DILEME ( FRAGMENT 32) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2273 din 22 martie 2017 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1490214736.html [Corola-blog/BlogPost/375660_a_376989]
-
perihelii se transcriu elipse orbitale Planete azurii, uraniene echinocții Leviathan zenithul din hyperspații abisale Aruncă evantaie de lumină în himera nopții Quasară stea sorbind lumina-n grele cupe Văpăi căzute-n colapsul uitărilor lethale Leviathan oceanul plin de stele ce erupe Același gaz incandescent..plămada viselor astrale Referință Bibliografică: Leviathan 2 / Mihai Condur : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 436, Anul II, 11 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Condur : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
LEVIATHAN 2 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 436 din 11 martie 2012 by http://confluente.ro/Leviathan_2_mihai_condur_1331501245.html [Corola-blog/BlogPost/366327_a_367656]
-
of my life” - adică povestea vieții mele, deci sunt lucrări autobiografice. Fiind bazate pe evenimente reale, inspirația a fost ușoară... Ceea ce a fost interesant, a fost faptul că am descoperit ceva în mine care mocnea ca un vulcan gata să erupă. Povestea „evadării” mele și a prietenului meu a fost spusă/povestită la multă lume. Aici, în Australia, într-o societate multiculturală, oamenii au obiceiul să te întrebe „cum ai plecat din țară?”, mai ales când auzeau că vii de undeva
INTERVIU CU „UN MARE EVADAT”: SCRIITORUL AUSTRALIAN DE ORIGINE ROMÂNĂ, V. NICHOLS* de GEORGE ROCA în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_un_mare_eva_george_roca_1337262551.html [Corola-blog/BlogPost/358423_a_359752]