115 matches
-
pentru imaginea evreului în culturile est-europene; li se adaugă o contribuție străină, un studiu semnat de Augustine M. Casiday de la universitatea din Durham. Revista include și cea de-a doua parte a analizei lui Marius Lazurca despre credințe și viziuni eschatologice din perioada paleocreștină. Sub îngrijirea Mihaelei Timuș și a lui Eugen Ciurtin, publicarea corespondenței inedite, din care s-au păstrat 74 de scrisori, dintre Eliade și Stig Wikander a ajuns la cea de-a treia parte. Primul studiu din revistă
Studii de istorie a religiilor by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15390_a_16715]
-
justice" à Tertullien, cel de-al patrulea studiu din Archaeus, continuarea celui din numărul trecut, asupra raporturilor dintre iudeo-creștini, esenieni și montanism, urmărind elemente comune, de detaliu, identificabile și la Tertulian în De pudicitia. Analiza acestor mișcări gnostice, apocaliptice și eschatologice, îl conduce pe Marius Lazurca la stabilirea unor practici și fenomene recurente în comunități îndepărtate geografic, istoric și cultural, dovadă că un climat religios similar poate produce realități sociale asemănătoare. Cu un sumar tentant, cu studii erudite și originale, Archaeus
Studii de istorie a religiilor by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15390_a_16715]
-
o exercită acest rafinat crepuscular este, în realitate, cea a demonului estetic în a cărui captivitate a intrat și care se pronunță prin intermediul său. Cînturile lui Maldoror sînt puse în relație cu apocrifele biblice, cu discursurile necanonice, cu textele apocaliptice, eschatologice, străbătute de o poezie fals mistică, manifeste ale unei anarhii spirituale de la cumpăna vremilor, cu celebrii profeți ironici ai acestora, promotori ai unei paradoxii maligne. Opera lui Lautréamont anunță "scrierile de revoltă și cult negru" care deschid epoca nihil-ului biruitor
Pornind de la literatura franceză(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14251_a_15576]
-
din ipostazele ilustre, deja istorice, recuperate semnificativ de poezia postmodernă. Iată câteva roluri dintr-un impunător repertoriu poetic, jucate de Miron Kiropol: custode, cantor și oficiant al frumuseții vieții și morții, emisar profetic urbi et orbi, imnograf, aed elegiac, apolinic, eschatologic, prerafaelit, psalmist isihast, počte maudit (protagonismul îngerului căzut) mesager și descriptor al zeilor, apatrid supraviețuitor al dezastrelor lumii, sacerdot al iluminărilor, menestrel al Evangheliilor, orchestrator de sortilegii hipnotice, muzicale, erotice, alexandrin oracular, totul subsumat omului fragil, a cărui singură ispită
Estetica mântuirii by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12185_a_13510]
-
privesc apa, gîndindu-se ,la fericirea de dincolo de marginea pămîntului, unde se duc rîurile", fără să-i ia însă și pe ei. Dintr-un impuls exasperat, ei se aruncă, unul după altul, în rîu, într-un soi de sinucidere cu sens eschatologic. Dodin extrapolează aici sinuciderea individuală din roman într-una colectivă. Un final, cum am spus, mai platonovian decît cel imaginat de Platonov însuși. Cu elementele sale de soteriologie teatrală, spectacolul lui Dodin nu e ,muzeal", ci atemporal.
Chéreau, Dodin și ,teatragiul" român by Ion Vartic () [Corola-journal/Journalistic/10051_a_11376]
-
evidență (aș spune în detrimentul poveștii). La fel, Revoltă piticilor de grădină păgubește prin analogii mult prea clare, ceea ce nu înseamnă că povestirea nu e foarte bine scrisă. De fapt, întregul material al Cărții cuceririlor pare sacrificat în această prefigurare a eschatologicului, a apropierii zorilor unei înspăimântătoare "dies irae". Pentru că, înainte de toate, Cornel Ivanciuc stăpânește că nimeni altul un limbaj cu multiple valente, care asigură liantul narațiunilor sale. Un debut spectaculos, care oferă un spectacol total al scriiturii.
începutul si sfârsitul by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17550_a_18875]
-
și așezarea lecturii într-o perspectivă în care clinicul își cere și el dreptul său la efigie și la atemporalitate, construiesc, discret, dimensiunea metafizică a expoziției și pun totul în acea lumină palidă în care infernul se estetizează și spaima eschatologică capătă accente melancolice. Cu un curaj moral și estetic remarcabil, Sorin Dumitrescu a realizat la Catacomba, prin acest Rainer S.O.S., unul dintre cele mai incitante evenimente ale ultimului timp. De ce nu a fost el perceput astfel, explicația este
Un patrimoniu de scăfîrlii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16361_a_17686]
-
Gheorghe Grigurcu * Unele suferințe sînt atît de mari, încît par a include obligativitatea unei recompense. Iată cum se susține viziunea eschatologica! Se poate face oare o distincție clară între singurătatea că aspirație și singurătatea că regret? * Destărat, fiind - culmea! - prea legat de țară prin determinări feudale (ceea ce am numit exilul intern în România). * A bîrfi Parisul, Londra, Romă (după ce le-ai
Din jurnalul lui Alceste (VII) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16446_a_17771]
-
simțit ca lipsă de perspectivă, de unde fascinația imediatului, captivitatea acestuia, în interiorul căruia se putea „construi” totul, atît trecutul, cît și ceea ce va urma. Panoplia miturilor se află în prezent (vz. și Roland Barthes), cum se află și cea a utopiilor (eschatologicul se găsește în imediat: sfîrșitul lumilor ține de iminență). Într-un timp al „pesimismului ironic”, directețea sistemului cultural liniar nu mai domină și nu mai controlează „codul natural”, căderea „axiomei ontologice a progresului istoric” duce la negarea, adică la desconsiderarea
Refuzul „postmodern“ al lecturii – un simptom? by Mircea Braga () [Corola-journal/Journalistic/2773_a_4098]
-
frapant, insolit, s-a dovedit a fi Octavian Nemescu, mereu infatigabil în a împinge limbajul sonor în zona (interzisă ?) metalimbajului. De data aceasta Sonata nr.1 pentru clarinet și pian de Brahms a fost supusă, prin mijloace electronice, unui proces eschatologic primar, a cărui finalitate este chiar transformarea în Sonata nr.2 pentru clarinet și pian a aceluiași autor. Încă o dată Nemescu a fost maestrul unui ritual ce degajă aburii clasicismului arhitectural, atestat printre altele de comensurabilizarea până la o perfectă simetrie
Parafraze la un festival by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8386_a_9711]
-
sens general. Stau față-n față cu lirismul unui poet religios ce își transformă suferințele proprii într-o viziune a suferințelor umane, pe modelul lui San Juan de la Cruz. Rămîn proprii Mitropolitului poet spaima adîncă a judecății de apoi, groaza eschatologică, fiorul metafizic al pătrunderii în lumea de dincolo, pe care o așteaptă, dar de care se teme. Cele mai impresionante versuri ale cărții surprind în chip propriu „spaima și cutremurarea” unui creștin care se pocăiește continuu și își așteaptă pedeapsa
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
căpătau automat autoritate sacră, în timp ce acelea respinse erau considerate apocrife, supralicitîndu-li-se caracterul îndoielnic. În mod evident, dimensiunea ecleziastică a noțiunii cuprindea ideea de origine și, totodată, pe aceea de valoare. Extracția divină a unui anumit text îi conferea o natură eschatologică, făcîndu-l valabil in aeternum. Cartea canonică (și, bineînțeles, autorul ei) devenea(u) transcendentă(e), ieșind din temporalitatea comună și supunînd istoria impactului său (lor) covîrșitor. Desigur, în linia saeculum-ului postmodern euro-american, autoarea se mișcă mai degrabă către o deconstrucție a
Canonul oriental by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8966_a_10291]
-
instanța divină și ființa umană. Apoi, la fel ca în religia Noului Testament, învierea și judecata finală erau reperele stabile ale lumii de apoi. Dar cea mai stranie trăsătură a mithraismului rămîne venerarea corpurilor cerești. Cu alte cuvinte, scenariul său eschatologic este așezat într-un cadru astrologic. Mytra, zeul taurocton și taurofor, este echivalentul mitologic al lui Sol invictus (soarele neînvins). Soarele este o divinitate, iar planetele, orînduite cu grijă în jurul flăcării supranaturale, exercită un rol direct asupra destinului uman. Poziția
Revanșa lui Mithra by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9047_a_10372]
-
scăpare din viața aceasta, dar măcar s-o transfigurăm, și poate efortul nostru va fi înțeles de cîțiva, foarte puțini - așa sună intenția lui Gherasim povestită la persoana întîi plural. Se vede limpede că cele trei intuiții sunt de natură eschatologică. „Prologul” e un fel de catechon la scară mică, pictorii încercînd să se opună degenerării colective prin formarea unui cerc de apropiați. În el, artiștii se împotrivesc răului creîndu-și cochilia unui univers spiritual: de aceea din 1975 și pînă azi
Schema flerului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4353_a_5678]
-
de neașezare și sărăcie”). Tabita hașurează epic o „hartă a morților” săi, într-o povestire cathartică, de eliberare a furiei acumulate încă din copilăria „de lagăr” și de iertare a propriilor părinți: Agustin, Străjerul lui Iehova și „Tatăl cumplit”, profetul eschatologic subjugat de „extazul negru al Armaghedonului”, și Maria, mama cu „limbă de viperă”, care-și blestemă bărbatul și copiii, otrăvită de ură și răzbunătoare ca o tragică Medee. Războiul confesional și conjugal dintre morocănosul Agustin, ros de gelozie în dragostea
La Judecata de acum by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/5594_a_6919]
-
unei fiole cu apă ce-și caută limanul prin vărsarea într-un fluviu ține de o altă simbolistică, cea a unui ideal al coeziunii, ce ar trebui să mântuiască personajele, iar prin extensie, Grecia, debusolată. V. Ivanovici dedică neîndoielnicului substrat eschatologic al acestei bijuterii ficționale două strălucite exegeze, una cuprinsă în însuși romanul de față, indispensabilă cititorului, în sensul că dezvăluie conotațiile mitologice ascunse în configurarea acțiunii și a personajelor, iar alta în recenta carte de eseuri, Un caftan pentru Don Quijote
Yorgos Seferis și romanul unei resurecții în spirit by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4514_a_5839]
-
de elită al monahismului creștin ortodox, isihasmul. În mod aproape simultan, acoperind aceleași decade ale veacului al XVIII-lea, cele două demersuri culturale cheamă la reformă și revoluție. Enciclopedia vizează revoluția mecanicistă și reforma iluministă a gândirii filosofice, făcând reducția eschatologicului la terestru și realizând inserția prezentului într-un viitor ideal accesibil oricui, în timp ce Filocalia cheamă la o revoluție transcendentală și schițează un traseu de transfigurare a teluricului, racordând prezentul la o axă de universalitate construită și instalată în trecut. Două
Europa Enciclopediei și Europa Filocaliei by Nicoleta-Ginevra Baciu () [Corola-journal/Journalistic/3427_a_4752]
-
un centru al alchimiei profetice. Dan Stanca unește poetic psihologia trecutului cu apocalipsa imediatului. Cititorii fideli prozei lui Dan Stanca vor regăsi în roman obsesii și preocupări mai vechi, precum lumea jurnaliștilor, teoriile conspiraționiste, sexualitatea maladivă, căderea în viciu, parabola eschatologică, extazul morbid, infernul casnic și altele. Craii și morții lasă deoparte spațiile fricii și ale terorii - simple cadre aici, insistând pe un timp specific al morții. Eroii îmbătrânesc brusc - ca în basmul ființei -, semn al detenției interioare, al practicării unui
Reluarea neantului by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3740_a_5065]
-
întîi niște cruciați medievali francezi, luptători pentru eliberarea Sfîntului Mormânt (și cu toții numiți René, precum Guénon!); au devenit ulterior Cavaleri de Malta, fiind reinventați ca personaje mateine; chiar Diana, soția lui Horia, ar fi reincarnarea delirantei Isabella de Molay, ipostază eschatologică a Fecioarei din Orleans și a Marii Prostituate. Romanul de față se scrie la îndemnul oracular al deținutului Victor Pașadia: „Uite unde am ajuns! Craii și morții... Dacă mai ai puțină vigoare în coaie, scrie povestea noastră!”, în vreme ce ideea relecturii
Un nou asfințit al Crailor by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3115_a_4440]
-
pentru gîndirea speculativă tinde să capete, în ființa tînărului Berdiaev, alura unei veritabile vocații. În plus, atmosfera creștină în care își petrece anii copilăriei împrumută firii sale predispoziția trăirilor mistice, dar niște trăiri desfășurate în cadrul unei viziuni creștine de tip eschatologic: o viziune potrivit căreia lumea de aici nu este adevărata lume, abia sfîrșitul ei aducînd începutul celei adevărate. Iată de ce Nicolai Berdiaev, chiar și cel din cărțile scrise în anii tîrzii, va rămîne un gînditor mișcîndu-se statornic în cadrul unei viziuni
Filosofia inegalității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10892_a_12217]
-
a luminii logosului divin. Pe scurt, mașinizarea vieții este sinonimă cu distrugerea ei, dar o distrugere împotriva căreia astăzi nu se mai poate face nimic, și asta deoarece avem de-a face cu o necesitate istorică izvorîtă dintr-o taină eschatologică al cărei sens nu-l putem intui. Berdiaev afirmă într-un loc că masele au avut mereu patosul egalității și niciodată pe cel al libertății, și că o revoluție, spre a avea sorți de izbîndă, trebui să știe să profite
Filosofia inegalității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10892_a_12217]
-
îl vor naște pe Cristos-copil, fratele „din dreapta” al Sophiei, care le devine “syzygos”. Această nouă „naștere mistică” a lui Cristos-copil din Fecioara de lumină va dezvălui Lumii o realitate transcendentă, solară, care va fi deopotrivă temporală, în măsura în care preconizează o mântuire eschatologică a omenirii prin regina coeli, stea mântuitoare care mijlocește în folosul omenirii prin Sfânta Mamă a lui Dumnezeu, și spațială, în măsura în care implică o lume nouă, supranaturală, solară, ce va transforma și omul și planeta Terra. (Schimbând întreaga structură de funcționare
AGONIA UNIUNII EUROPENE (5) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/347557_a_348886]
-
în prezent, fapt care i-a conferit un caracter ciclic. Nici măcar ampla și încântătoarea lor mitologie (Schelling vedea în mitologie istoria primordială a omenirii!), nu-i absolvă pe vechii greci de carențele gândirii lor privind istoria. Fiind refractari la filosofiile eschatologice, istoria elinilor se desfășoară fără finalitate, în absența unui eveniment superior și izbăvitor. Altfel spus, ea dobândește chipul unui istorii circulare și lipsită de dinamism. Două sunt cauzele care explică viziunea vechilor greci asupra istoriei: a) Lipsa lor de libertate
DRUMUL BUN ÎN VIAŢĂ NU ESTE APANAJUL EXCLUSIV AL NENOROCOŞILOR! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351800_a_353129]
-
a clădit un “imperiu” de-o structură neașteptată spunea “ Eu am venit să iau, nu să dat“. Acest episod este interesant cu cât , deși are loc o recunoaștere fără probleme pe plan religios, mai bine spus în planul eficacității acțiunii eschatologice a profeților, instituțiile “ideologice “ moștenitoare sunt o mărturie elocventă a ceea ce înseamnă mal entedu-ul istoric: cine mai poate preciza numărul victimelor și imensa cantitate de suferință ce împovărează ideologiile religioaseca ca un adevărat deșeu? Episodul istoric cu Iisus este doar
CRITICA LITERARĂ ŞI DE ARTĂ IMPUNE OPINIA MINORITĂŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357914_a_359243]
-
victimelor și imensa cantitate de suferință ce împovărează ideologiile religioaseca ca un adevărat deșeu? Episodul istoric cu Iisus este doar unul dintre exemplele arhetipale ale valorii în sine a persoanei (devenită unidimensională, fiind măsurată pe o scală dată de eficacitatea eschatologică ) și recunoașterea autorității, biunivoce, corespondentei absolutei valori. În lumea lăsată moștenire profaneității, avem de-a face cu relativități, conflicte de putere, false ierarhizări și confuzii căci valoarea e măsurată într-un limbaj formalizat. În acest context autoritatea devine efectivă când
CRITICA LITERARĂ ŞI DE ARTĂ IMPUNE OPINIA MINORITĂŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357914_a_359243]