90 matches
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > COSMOLOGIA SFÂRȘEȘTE ÎN ESCHATOLOGIE Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 960 din 17 august 2013 Toate Articolele Autorului Ținem seama de aparențe da sau nu Parmenide opoziție conștientă față de credințele lui Heraclit evoluăm în direcții diferite versuri în hexametru vor supraviețuii în artistic
COSMOLOGIA SFÂRŞEŞTE ÎN ESCHATOLOGIE de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 by http://confluente.ro/_cosmologia_sfarseste_in_gheorghe_serbanescu_1376700042.html [Corola-blog/BlogPost/364924_a_366253]
-
agnosticism ființa în forma negativă forma pozitivă deplina legitimitate iar suntem furați ființă neființă nemișcare focul și ființa pământul și neființa deschidere metafizică planuri reconstructive dualism metafizicul și fizicul calea convingerii calea opiniei semnificații de tip gnoseologic cosmologia sfârșește în eschatologie în fizică în fiziologie în psihologie în opoziția dintre cald și rece. Referință Bibliografică: Cosmologia sfârșește în eschatologie / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 960, Anul III, 17 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gheorghe Șerbănescu : Toate
COSMOLOGIA SFÂRŞEŞTE ÎN ESCHATOLOGIE de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 by http://confluente.ro/_cosmologia_sfarseste_in_gheorghe_serbanescu_1376700042.html [Corola-blog/BlogPost/364924_a_366253]
-
pământul și neființa deschidere metafizică planuri reconstructive dualism metafizicul și fizicul calea convingerii calea opiniei semnificații de tip gnoseologic cosmologia sfârșește în eschatologie în fizică în fiziologie în psihologie în opoziția dintre cald și rece. Referință Bibliografică: Cosmologia sfârșește în eschatologie / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 960, Anul III, 17 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gheorghe Șerbănescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
COSMOLOGIA SFÂRŞEŞTE ÎN ESCHATOLOGIE de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 by http://confluente.ro/_cosmologia_sfarseste_in_gheorghe_serbanescu_1376700042.html [Corola-blog/BlogPost/364924_a_366253]
-
Fiecare om este propriul său judecător, distribuitorul propriei sale fericiri sau suferințe; își determină singur viața, răsplata sau pedeapsa, așa cum le formulează Yog Ramacharaka ( Viața de dincolo de moarte, Ed. Lotus, Buc., 1991, p.100). Așadar, din perspectiva hindusă, nu există eschatologie pentru că nu există Moartea, ci numai Viață cu numeroasele ei ipostaze ale trecerii: „Cel ce cu credință dobândește Cunoașterea, năzuind spre ea cu simțurile stăpânite; dobândind Cunoașterea, ajunge repede la pacea supremă” (Bhagavad-gita, IV-39). Ținta supremă fiind Nirvana, finalul Samsarei
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1444926418.html [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
în contradicție cu înțelegerea hristologică a Biericii Ortodoxe, [14] s-a inspirat din Epistola către Efeseni a Sf. Ap. Pavel, pentru a dezvolta. Discuția despre „umanismul eshatologic” a dobândit cel mai bun contur în scrierea lui Louis Bouyer „Christianisme et eschatologie” [18] . Bouyer a fost nemulțumit de felul în care a fost dezvoltată teologia „Trupului Mistic” [19] pentru a conferi valoare veșnică acțiunii umane, după cum a fost cazul „Acțiunii Catolice” și mentorilor ei. El a dezaprobat tendințele ce doreau a face
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE ESHATOLOGIEI, SOTERIOLOGIEI SI ETICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_dimensiunile_spirituale_ale_eshatologiei_soteriologiei_si_eticii.html [Corola-blog/BlogPost/350512_a_351841]
-
învederată” și „viitorul judecății care va veni”. Acestea determină conduita morală (Ethik B, 29; cf. Gottesrrchaft, p. 68). Bineînțeles că nu toți exegeții gândesc că etica lui Iisus Hristos este fundamentată în eshatologie. În special Windisch (Bergpredigt, 6) și Schurmann (Eschatologie, 203) apreciază etica și eshatologie ca fiind două dimensiuni totalmente izolate, neand nici o relație direct necesară. Însă chiar dacă rămâne promlematică existența unui raport sistematic între etică, soteriologie și eshatologie, și chiar dacă nu există în literatura teologică nici o referire directă la
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE ESHATOLOGIEI, SOTERIOLOGIEI SI ETICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_dimensiunile_spirituale_ale_eshatologiei_soteriologiei_si_eticii.html [Corola-blog/BlogPost/350512_a_351841]
-
cei care s-au arătat vrednici de Harul lui Dumnezeu [47] . Ar fi foarte potrivit să vorbim de o morală teocentrică și teonomă (între teologii occidentali care s-au ocupat de această problemă îi pomenim pe: Neuhausler, Anspruch și Schurmann, „Eschatologie and Ethic”). Aspectele eshatologice și soteriologice ale divinității trebuie păstrate permanet în minte și în inimă. Orice referire sau trimitere este necesar a fi (de)săvârșită numai la Dumnezeu și în Dumnezeu, Care a venit să restaureze, să răscumpere și
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE ESHATOLOGIEI, SOTERIOLOGIEI SI ETICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_dimensiunile_spirituale_ale_eshatologiei_soteriologiei_si_eticii.html [Corola-blog/BlogPost/350512_a_351841]
-
London, 1962, p. 145. [2] Idem,, London, 1962, p. 145. Kommentar zum N.T. aus Talmud und Midrash, 7 th. Ed. Munich, Beck 1978, I, 408. [3] Herman L. Strack und Paul Billerbeck,, 7 th. Ed. Munich, Beck 1978, I, 408. Eschatologie, p. 185. [4] Cf. Hoffman,p. 185. Epistola către Efeseni (II, I) și Epistola către Magnezieni (V, I). [5] Sf. Ignatie Teoforul,(II, I) și(V, I). Dialog contra Maniheilor, P.G. 94, col. 1547. [6] Sf. Ioan Damaschin,P.G. 94
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE ESHATOLOGIEI, SOTERIOLOGIEI SI ETICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_dimensiunile_spirituale_ale_eshatologiei_soteriologiei_si_eticii.html [Corola-blog/BlogPost/350512_a_351841]
-
evangelium - altalanos bemutato. Szent Janos Evangeliumanak kapcsolata a szinoptikus evangeliumokkal) 7. Faptele apostolilor: comunitatea primară - na��terea și dezvoltarea Bisericii. - (Az Apostolok Cselekedetei: az osegyhaz - az Egyhaz szuletese es fejlodese) 8. Teme teologice în scrisorile pauline: păcatul, legea, îndreptătirea, ecclesiologia, eschatologia - (A pali levelek fontosabb teologiai temai: a bun, a torveny, a megigazulas, egyhaztan, eszkatologia). Bibliografie: Biblia (Szent Jeromos Tarsulat vagy Szent Istvan Tarsulat). A II. Vatikani Zsinat dokumentumai (szerk. Dios I.) Szent Istvan Tarsulat, Budapest, 2000. Brown, R. E., Fitzmyer
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
nogy evangolium - altalanos bemutato. Szent Janos Evangoliumanak kapcsolata a szinoptikus evangoliumokkal.) 7. Faptele apostolilor: comunitatea primară - nașterea și dezvoltarea Bisericii - (Az Apostolok Cselekedetei: az osegyhaz - az Egyhaz szuletose os fejlodose.) 8. Teme teologice în scrisorile pauline: păcatul, legea, îndreptățirea, ecclesiologia, eschatologia - (A pali levelek fontosabb teologiai temai: a bun, a torvony, a megigazulas, egyhaztan, eszkatologia) 9. Scrisorile catolice - prezentare generală - (A katolikus levelek - altalanos bemutato) 10. Apocalipsa Sfântului Ioan - specific și mesaj - (A Jelenosek konyve - sajatossagok os uzenet) Bibliografie Biblia (Szent
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239572_a_240901]
-
negy evangelium - altalanos bemutato. Szent Janos Evangeliumanak kapcsolata a szinoptikus evangeliumokkal) 7. Faptele apostolilor: comunitatea primară - nașterea și dezvoltarea Bisericii. - (Az Apostolok Cselekedetei: az osegyhaz - az Egyhaz szuletese es fejlodese) 8. Teme teologice în scrisorile pauline: păcatul, legea, îndreptătirea, ecclesiologia, eschatologia - (A pali levelek fontosabb teologiai temai: a bun, a torveny, a megigazulas, egyhaztan, eszkatologia). Bibliografie: Biblia (Szent Jeromos Tarsulat vagy Szent Istvan Tarsulat). A II. Vatikani Zsinat dokumentumai (szerk. Dios I.) Szent Istvan Tarsulat, Budapest, 2000. Brown, R. E., Fitzmyer
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
a cincea a articolului său din Die Zeit, Schnädelbach face o analogie între creștinism și comunism. Pentru a accentua paralela, el îl și citează pe Ernst Bloch, cu al său „"Ubi Lenin ibi Jerusalem"“. Ca și creștinii, comuniștii au o eschatologie care presupune posibilitatea eradicării depline a răului. Se știe foarte bine ce s-a-ntâmplat când au și încercat să elimine pe deplin răul. Au însă creștinii un element în învățătura lor care poate împiedica ducerea până la ultimele consecințe a
Herbert Schnädelbach () [Corola-website/Science/309876_a_311205]
-
Hegel") de Alexandre Kojève. De asemenea, în lucrarea sa "Legitimität der Neuzeit" (“Legitimitatea contemporaneității”) Hans Blumenberg s-a referit, în parte admirativ, în parte critic la lucrările lui Schmitt În domeniul teologiei, trebuie menționată în mod deosebit legătura dintre "Abendländische Eschatologie" (“Escatologie occidentală”) a lui Jacob Taube și "Teologia politică" a lui Schmitts . Influența lui Carl Schmitt asupra stângii politice a fost amplu dezbătută. Teoreticieni de orientare marxistă ca Michael Hardt, Antonio Negri, Giorgio Agamben, Chantal Mouffe și Gopal Balakrishnan utilizează
Carl Schmitt () [Corola-website/Science/302525_a_303854]
-
vine o dată cu corăbiile sensibilității ce acostează la țărmurile lor. La George Alboiu este vorba de un sentiment copleșitor de singurătate, de o imagine a sfârșitului în ordine cosmică, de o senzație, în fine, de vid și des¬compunere în tradiția eschatologiei romantice. Poetul evocă șapte amurguri și un răsărit foarte trist, scrie nouă elegii, între care ultima este o elegie a stingerii. Alte 16 poeme (în ciclul "Drumul sufletelor") sunt dominate de miturile eșecului: Cristos, Daniil în groapa cu lei, Oedip
George Alboiu () [Corola-website/Science/310536_a_311865]
-
trimiși de Dumnezeu omenirii, numindu-l "pecetea profeților" (ar.: "khătam an-nabiyīn"). Cu toate acestea, au existat unele grupări ai căror conducători s-au proclamat succesori ai lui Muhammad sau ai căror membri au făcut astfel de afirmații despre conducătorii lor. Eschatologia islamică se ocupă, în egală măsură, de destinul individului și de cel al întregii făpturi. Islamul, ca și alte religii, predică învierea (ar.: "al-qiyăma") trupească a morților, finalizarea unui plan divin al creației, și judecarea tuturor după fapte: cei ce
Islam () [Corola-website/Science/296539_a_297868]
-
nepoată! Acest lucru spune totul: de vreme ce neamul omenesc Își are obîrșia Într-o serie de incredibile orori și se Înmulțește Într-o lamentabilă ignorare a celor mai elementare tabuuri de incest, situația lui trebuie să fie cu adevărat disperată. 4. Eschatologia După cum am văzut, sistemul maniheist era, În intenția autorului său, o scientologie care Își propunea să ofere răspunsuri exhaustive la toate Întrebările privind originea și destinul lumii și al omenirii. În miezul acestei scientologii se află o aprigă polemică gnostică
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
47. Narr. 93. = Pan. col. 1301. 48. Narr. 93 = Pan col. 1301. 49. I. Ioh. 186-188 V, pp.74-75 Bozóki. 50. I. Ioh. 240-242 V, pp. 82-83 Bozóki; Puech, Traité, p. 211, compară această obscuritas tenebrosa cu Focul Negru al eschatologiei maniheiste. 51. I. Ioh., p. 884-85 Bozóki. 52. Obolensky, TheBogomils, pp. 127-129. 53. Cosmas 32. 12-18V; Puech, Traité, p. 209 sq; Obolensky, The Bogomils, pp. 131 sq. 54. Obolensky, The Bogomils, pp. 130-138; Puech, Traité, pp. 213-237, 260-277. 55. Epist
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
este mult diferită de cea a gnosticilor: oamenii vor fi cu toții mîntuiți, iar Pămîntul va cunoaște o transfigurare cînd va fi eliberat din lanțurile Puterii. Întrucît este implicată și mîntuirea fizicității și a Materiei, singurul echivalent pe terenul Antichității este eschatologia origenistă. Între romanticii care au reinventat mitul gnostic, Shelley este singurul care simte nevoia unei transcendențe superioare care să binecuvînteze detronarea lui Jupiter-Iehova. Însă viziunea lui pozitivă asupra Pămîntului ne arată că, la fel ca toți nihiliștii moderni, el investește
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
ale sistemelor gnostice sînt anticosmismul și ideea devoluției, adică a fracturii catastrofale ce Întrerupe evoluția eonilor. Pentru Jonas, Hegel este reprezentantul unei perspective absolut opuse celei a gnozei: o perspectivă evolutivă și procosmică. Dovedind ambiții de ordin filozofic mai mari, Eschatologia occidentală (1947) a lui Jacob Taubes abordează spinoasa chestiune a destinului civilizației occidentale, de care s-au ocupat Nietzshe și Heidegger. Într-adevăr, la vremea cînd scria această carte, Taubes era el Însuși heideggerian. Pentru Heidegger (Ființă și timp, 1927
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
atît premisele, cît și rezultatele 28. Creștinismul, o mișcare evreiască mesianică, posedă, constată Voegelin, o tensiune interioară care provine din faptul că așteptatul sfîrșit al lumii Întîrzie. De vreme ce parusia (eschaton) așteptată nu s-a produs, Biserica a decis să transforme eschatologia istorică În eschatologie supranaturală. Însă așteptarea sfîrșitului lumii nu va dispărea niciodată din viața comunităților creștine. Un ferment anarhist și revoluționar va Însoți creștinismul de-a lungul Întregii sale istorii. Gioacchino da Fiore rămîne pentru Voegelin, la fel cum consideraseră
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
și rezultatele 28. Creștinismul, o mișcare evreiască mesianică, posedă, constată Voegelin, o tensiune interioară care provine din faptul că așteptatul sfîrșit al lumii Întîrzie. De vreme ce parusia (eschaton) așteptată nu s-a produs, Biserica a decis să transforme eschatologia istorică În eschatologie supranaturală. Însă așteptarea sfîrșitului lumii nu va dispărea niciodată din viața comunităților creștine. Un ferment anarhist și revoluționar va Însoți creștinismul de-a lungul Întregii sale istorii. Gioacchino da Fiore rămîne pentru Voegelin, la fel cum consideraseră și Taubes sau
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Seuil du gouffre” (1845-1856), Flammarion, Paris, 1969; și Hubert Juin, Victor Hugo, II: 1844-1870, Fammarion, Paris, 1984. 13. Analiza lui Baur a fost dusă mai departe În singura carte a lui Jacob Taubes (1923-1987), scrisă Înainte de treizeci de ani, Abendländische Eschatologie, Francke, Bern, 1947, pp. 159-161. Taubes și-a extras informațiile despre gnoză din lucrarea lui Hans Jonas Gnosis und spätantiker Geist I (1934), iar despre filozofia modernă („stînga hegeliană”) din Karl Löwith, Von Hegel zu Nietzsche: Der revolutionäre Bruch im
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
of History, Univ. of. Chicago Press, Chicago, 1949. 14. Eugen Heinrich Schmitt, Die Gnosis: Grundlagen der Weltanschauung einer elderen Kultur, E. Diderichs, Leipzig und Jena, 1903, vol. 1, p. 3. 15. Schmitt, Die Gnosis, vol. 1, p. 9. 16. Taubes, Eschatologie, p. 3. 17. Idem, p. 5 sq. 18. Ibid., p. 15. 19. Ibid., p. 71. 20. Ibid., pp. 75-76. 21. Ibid., p. 79. 22. În legătură cu eschatologia medievală și Îndeosebi cu Gioacchino de Fiore, vezi excelenta carte a lui Bernard McGinn
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
vol. 1, p. 3. 15. Schmitt, Die Gnosis, vol. 1, p. 9. 16. Taubes, Eschatologie, p. 3. 17. Idem, p. 5 sq. 18. Ibid., p. 15. 19. Ibid., p. 71. 20. Ibid., pp. 75-76. 21. Ibid., p. 79. 22. În legătură cu eschatologia medievală și Îndeosebi cu Gioacchino de Fiore, vezi excelenta carte a lui Bernard McGinn, Visions of the End și The Calabrian Abbot. 23. Taubes, Eschatologie, p. 86. 24. Idem, pp. 163-164. 25. Ibid., p. 167. 26. Ibid., p. 190. 27
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
15. 19. Ibid., p. 71. 20. Ibid., pp. 75-76. 21. Ibid., p. 79. 22. În legătură cu eschatologia medievală și Îndeosebi cu Gioacchino de Fiore, vezi excelenta carte a lui Bernard McGinn, Visions of the End și The Calabrian Abbot. 23. Taubes, Eschatologie, p. 86. 24. Idem, pp. 163-164. 25. Ibid., p. 167. 26. Ibid., p. 190. 27. Ibid., pp. 192-193. 28. Eric Voegelin, The New Science of Politics: An Introduction, 1952, Univ. of. Chicago Press, Chicago, 19742; vezi, de asemenea, lucrarea sa
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]