550 matches
-
Luminița Voina-Răuț Poet, eseist, critic unanim recunoscut, a cărui operă a fost tradusă și publicată în numeroase limbi. Inițial editor de poezie al MultiCultural Review, este deopotrivă editorul fondator al editurii Talisman. Edward Foster este șeful catedrei de Umanistică și Științe Sociale din cadrul Imperatore
Cu Edward Foster by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11264_a_12589]
-
Donahue), Contemporary American Poetry (în limba română, cu Leonard Schwartz) Editor: Cummington Poems: Postmodern Poetry, Stuart Merrill: Selected Works, Decadents, Symbolists and Aesthetes in America, Poetry and Poetics in a New Millennium. Luminița Voina-Răuț - Domnule Edward Foster, sunteți editor, poet, eseist, critic și profesor universitar în America, dar ați trăit mult timp și în Europa. Sunteți pentru prima oară invitat al Festivalului Zile și nopți de literatură de la Neptun? Edward Foster - Sunt pentru prima oară în România, dar de mulți ani
Cu Edward Foster by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11264_a_12589]
-
de dizidenta, din partea regimului. în sprijinul tezei nesolidarizarii cu dictatură, se pot invocă problemele de mai tîrziu ale lui C.J.C. cu cenzură, precum și cutezanța de a fi publicat, în revistă să Papeles de Son Armadans, multe nume ale exilului spaniol. Eseistul biograf susține însă, cu ironia și maliția care îl caracterizează (că un stigmat), ca autori-tatile nu au răspuns acelei misive pentru că Cela "nu ar fi făcut doi bani că polițist", nefiind decît un "amator", "iar acel sistem reprobabil nu era
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
și clasicismului (probabil și pentru că nu a avut o educație în care acestea să-și afle loc), conștient de eventualul "pericol al ficțiunii exagerate", Saramago alege pentru Pluta de piatră un stil eseistic ironic, parodic chiar." Nu sunt romancier, sunt eseist. Scriu romane doar pentru că nu mă pricep să scriu eseuri". Parabola - transparentă până la vizibilitatea elementelor constitutive - e un elogiu "normalității fantasticului". Convingerile de stânga ale autorului sceptic în privința integrării europene a ibericilor sunt evidente (Excelentă, în această privință, postfața doamnei
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14859_a_16184]
-
sentință cioraniană, dar de fapt este un citat dintr-o lucrare a unui distins politolog preocupat de ideea națională. Fraza respectivă fixează întrucâtva parametrii interesului investigației întreprinse de autoare în volumul de față. Grete Tartler, cunoscută și distinsă poetă și eseistă, arabistă de referință, muzicolog avizat și sensibil ( are studii de specialitate), a ocupat în ultimii ani prim-planul atenției publice și prin implicarea sa în viața socială. Devenită de aproape un deceniu diplomat de carieră, autoarea ne propune cu acest
Meditînd la Europa by Ștefan Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15442_a_16767]
-
și Ion Vinea. Consideră că romane precum Moromeții, Cronică de familie, Groapa, care continuă seria romanului naturalist ("degradat") al unor I. M. Sadoveanu, Radu Tudoran, Pavel Chihaia ș.a. Criticul apreciază și aceste cărți, romancierul nu le urmează. Deși omologat ca eseist și critic mai curînd decît romancier, dl George are despre critică părerea negativă a lui Camil Petrescu: fiind "critica prin excelență caducă, ea dispare cînd își atinge scopul." Deși știe că diatriba lui Camil Petrescu face parte dintr-un articol
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15486_a_16811]
-
unde s-a născut, a studiat și a creat întreaga operă, Takis Varvitsiotis (n. 1916) este, neîndoielnic, cel mai important poet în viață al Greciei. Autor al unei creații poetice de dimensiuni impresionante, strânsă parțial în volume în ultimii ani, eseist, critic literar și harnic traducător din lirica universală (spații preferate sunt Franța, Spania, America Latină), bardul din capitala Macedoniei rămâne, datorită traducerilor din opera sa și numeroaselor premii și distincții internaționale, unul dintre cei mai cunoscuți scriitori greci în străinătate. Odysseas
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
la cronici fiindcă ziarele noastre nu acceptau studii despre Eminescu, despre Blaga, Arghezi, despre ce voiam să fac eu. De fapt, "naturelul" meu este jumătate de istoric literar, de om care face sinteze, critică de susținere, de identificare și jumătate eseist, narcisiac, nombrilist, ludic, încît pot să spun că am ajuns la 48 de ani și încă n-am început să fac ceea ce eu cred că e vocația mea să fac - eseu. Asta arată, poate, că mai am un viitor destul de
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
depistează momentul atribuirii de către Gala Galaction a pseudonimului Perpessicius și, înaintând pe firul publicației, găsește și poemul Ad provinciales, meum in Gretchen amorem, semnat pentru prima oară cu pseudonimul care avea să-l consacre în literatură, pe viitorul poet și eseist. Asemenea incursiuni de identificare, de restabiliri ale unor adevăruri oricât de aparent mărunte ori nesemnificative pe moment înseamnă foarte mult în ansamblul lucrării. Presupune tenacitate în căutare. Pe câtă răbdare, pe atâta entuziasm. Dar mai înseamnă, - și e greu de
Substanța umană by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14357_a_15682]
-
O bună revistă de cultură rămîne ARCA din Arad, din care am răsfoit numărul triplu (10-11-12) de anul trecut. În manieră occidentală, revista indică, o dată cu numele autorilor din cuprinsul ei, și calitatea lor principală, uneori locul unde trăiesc (de ex. eseist și poet din Arad etc.). Chiar și redactorul-șef are parte, în mod democratic, de acest tratament de prezentare. O idee de reținut. În RAMURI (noiembrie-decembrie), dl Alexandru George comentează o carte de care Cronicarul nici n-a auzit: Povestirea
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14394_a_15719]
-
Dan Shafran , unul dintre reprezentanții proeminenți ai literaturii suedeze contemporane, s-a născut la 19 februarie 1930 la Strömsund, în nordul Suediei. Fost profesor de literatură la Universitatea din Stockholm, Kjell Espmark este deopotrivă un talentat poet, romancier, eseist și critic literar. Din anul 1981 este membru al Academiei Suedeze, iar din 1988 este și președinte al Comitetului Nobel din cadrul aceleiași Academii. În această calitate, el face parte din micul grup de elită care în fiecare an îl desemnează
Kjell Espmark by Dan Shafran () [Corola-journal/Journalistic/14094_a_15419]
-
ar fi fost politic situată la dreapta; José Saramago, comunistul, Nobel-ul pentru literatură din 1998; Eugénio de Andrade, cel mai mare poet portughez contemporan, una dintre vocile distincte ale secolului; Eduardo Lourenço, poate cel mai cult și mai inteligent eseist portughez de astăzi, autoritatea critică numărul unu a lumii lusitane; și José Augusto França, celebrul istoric al artei. Să mai precizăm că patru din cei cinci - Augustina, Saramago, Eugénio de Andrade, Eduardo Lourenço - sînt laureați, în diferiți ani, ai Premiului
Scrisori portugheze - Coincidențe by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/14295_a_15620]
-
pentru ca valorificarea critică a acestor contribuții să înceapă cu adevărat, nu în ultimul rînd în folosul profesioniștilor în suferință ai genului. Tarkovski, "clopotul altei lumi" Sub raportul temerității și prin unicitatea proiectului, poziția incomodă a lucrării de debut a tinerei eseiste Elena Dulgheru - Tarkovski. Filmul ca rugăciune - se apropie oarecum de a trilogiei filmologice semnalate mai sus. Debutanta anunță și ea un al doilea volum, confin cu primul, care ne intrigă de la titlu: Imaginea paradisului în filmul est-european contemporan. Intervine însă
Filmul în trei proiecții by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15227_a_16552]
-
acestei diversiuni și să riște să piardă devotamentul sincer al unor asemenea oameni. Într-un document de Securitate din 22 mai 1982, care în Cartea albă... n-a fost transcris, un informator din preajma lui Andrei Pleșu raportează opiniile scriitorilor: tînărul eseist crede că participarea lui la ședințele MT a fost un pretext, fiindcă în realitate articolele sale, în special cel despre patriotism din revista Secolul 20, care a făcut vîlvă și la Europa Liberă, au deranjat. „A.P. a spus că una
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
și de ceea cu atît mai mult sînt de apreciat traducătorii buni, fără de care publicul românesc nu ar avea acces la opere importante ale literaturii clasice și contemporane. Nu întîmplător acești traducători buni, activi azi, sînt ei înșiși prozatori, poeți, eseiști sau universitari specializați pe cîte o arie lingvistică. Sau redactori de editură cu mare experiență. Gîndindu-ne să-i numim aici, ne-am dat seama că sînt totuși destui: ne-ar umple tot spațiul. Ei merită un amplu articol separat în
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13785_a_15110]
-
prezenți la Tîrgul de carte BOOKAREST: Iñaki Abad Leguina, directorul departamentului cultural al Institutului Cervantes din Madrid, Carlos Alvarez-Ude, editor al revistei "Insula" și membru în consiliul director al Asociației Revistelor de Cultură din Spania, Julia Barella Vigal, poetă și eseistă, Ignacio Echevarría, unul dintre cei mai duri critici ai revistei "Babelia", suplimentul ziarului spaniol "El País", Rodrigo Fresán, binecunoscut scriitor argentinian, intens tradus în Europa, autorul unor romane precum Historia argentina sau La velocidad de las cosas, Joaquín Garrigós, traducătorul
Canibalii preferă carnea tînără by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/13911_a_15236]
-
1971, reeditată apoi de mai multe ori, reface legătura cu perioada avangardistă, prin recursul la o scriitură compozită, amestecînd realitate și imaginar, forme discursive, ilustrație grafică și digresiune autobiografică. Minunat povestitor, jurnalist de clasă, teoretician al artei, critic literar și eseist de formație sociologică, memorialist prolific, autorul primei cărți de critică cinematografică publicate în Spania, Francisco Ayala este autorul unei vaste și diverse opere. Povestirea aleasă pentru Premiul de traducere "Don Quijote", acordat anul acesta de Institutul Cervantes are un pretext românesc
Calea vieții noastre (fragmente) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13966_a_15291]
-
poate fi urmărit și înțeles în permanenta lui căutare și cercetare a Poeziei, cea pe care Vladimir Streinu o considera a fi „Știința Științelor". În această primăvară, la 23 mai, se vor împlini 108 ani de la nașterea criticului, istoricului literar, eseist, traducător și poet Vladimir Streinu, cel pe care E. Lovinescu îl considera a fi „numai poet, exclusiv poet, iremediabil poet". A debutat ca poet în prima lui tinerețe, iar în deplina sa maturitate, în chiar ultima sa zi de viață
Poezii by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Imaginative/6354_a_7679]
-
Limes, 2005, 184 p.), n-are cum a afla, căci nici cea mai mică notă biobibliografică tip "de același autor" nu o însoțește. Nu înțelegem de ce atâta modestie și discreție din partea unui intelectual din elita ardeleană, a unui critic și eseist tobă de carte, care se livrează premeditat izolării, ruperii de centru și implicit de cititorii din fostul regat. Mulțumindu-ne doar cu excelentul portret spiritual pe care i-l face pe Internet Al. Cistelecan, definitoriu pentru stil și om, să
Călătoria, ruptură și întoarcere by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/8170_a_9495]
-
Voia. Din rândul acestora, trei nu mai sunt de multă vreme printre noi: Livia Grămadă, Ioana Em. Petrescu și Liviu Petrescu, componenți ai formației inițiale care nu au ajuns să vadă nici primul volum al dicționarului. Toți ceilalți critici sau eseiști (dar aproape deloc istorici literari) au intrat ca asistenți sau lectori în Filologia clujeană imediat după 1989: în primul val - Ștefan Borbély, Ioana Bot, Corin Braga, Sanda Cordoș, Gheorghe Perian, iar apoi cei mai tineri - Laura Pavel, Horea Poenar, Lionel
Dicționarul patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13138_a_14463]
-
amintit, cu acest prilej, pe autorul Ciumei? N-am văzut încă revistele de la finele anului trecut. * În numărul pe sept.-oct. 2003 din revista sibiană Euphorion, o pagină din jurnalul Mihaelei Stănișor. N-am uitat-o pînă acum pe tînăra eseistă. Jurnalul este admirabil gîndit și scris. O mică revelație de sfîrșit de an literar. Vanghelion cu șampanie PSD Revelionul și concediul prelungit în care s-au aflat românii bugetari de sărbători au fost două dintre subiectele întoarse pe toate fețele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13274_a_14599]
-
publicat în revistă și debutat cu volumul de nuvele Straniu paradis în 1942, chiar în anul în care revista își încetează apariția), Ion Frunzetti (cunoscut acum doar ca poet), filosoful în devenire Constantin Micu, rămas o simplă promisiune, așa-zisul eseist Axente Sever Popovici. Toți noii veniți sunt prezentați pe scurt, printr-un elogiu colegial, în notele revistei. Al. Husar reconstituie toată această dinamică a grupului, printr-o selecție generoasă de texte din toate sectoarele revistei, inclusiv din zonele publicistice: declarații
Depășirea respectuoasă a gândirismului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12111_a_13436]
-
13 dramaturgi. Greu de explicat această înclinare a balanței în favoarea criticilor și eseiștilor, altfel decât fie prin preferințele coordonatorului (care ar fi putut crea involuntar acest dezechilibru), fie prin datoria resimțită de întregul colectiv de a înregistra opera criticilor și eseiștilor ca o sursă bibliografică în sine, ce ar putea fi ulterior redistribuită în funcție de scriitorii comentați și de epocile analizate. Avem încă o dată ocazia să constatăm cât de repede se învechesc bibliografiile care au în vedere istoria receptării adusă la zi
Un of: bibliografiile by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12212_a_13537]
-
al ei, marginal și care nu interacționează cu canonul literaturii înalte, Radu Pavel Gheo enumeră elementele în baza cărora se produce judecata canonică a SF-ului: tema, cronotopii (viziuni, personaje tipice etc.), stilul și naratologia. Obiectiv și foarte critic, tânărul eseist consideră că, în lipsa ultimelor două elemente, SF-ul e fără valoare literară. Prin urmare, "folosirea temelor ca pretext se dovedește mai fertilă decât înscrierea într-un canon recunoscut", chiar dacă aceasta duce la îndepărtarea unei astfel de scrieri de nucleul dur
Odiseea Fantasy 2004 by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12730_a_14055]
-
cu precizări, adăugiri, "propuneri" la o discuție pe care tot domnia-sa a (re)deschis-o, aceea privitoare la urban și rural în cultura noastră, "promovarea ruralilor", scriitorii proveniți de la sat etc. Sunt binevenite precizările și "propunerile" incitantului critic și eseist, stârnitoare și acestea de noi discuții și controverse, cum era și de așteptat. Iată finalul articolului din Ramuri: "Anul 1948 este cel al instaurării comunismului; printr-o mare șansă, el este și cel în care s-a vestit pentru prima
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12804_a_14129]