751 matches
-
apărut de curînd, sau dezastrul spiritual al epocii actuale, ca în romanele lui Dan Stanca. ș...ț Mă întreb ce le lipsește pentru a stîrni un ecou important în Europa. Și un răspuns acesta ar fi: sînt prea livrești, prea eseistici, poate chiar prea narcisiști, parcă ar scrie numai pentru critică. De aceea și succesele lor sînt în mai mare măsură de critică decît de public." Respectiv: Prozatorul scrie mai ales pentru critică și e obsedat de recenziile pe care le
Printre degete. De fapt, pe degete... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11246_a_12571]
-
la modă datorită UE), de atîtea elogii rațiunii și clasicismului (probabil și pentru că nu a avut o educație în care acestea să-și afle loc), conștient de eventualul "pericol al ficțiunii exagerate", Saramago alege pentru Pluta de piatră un stil eseistic ironic, parodic chiar." Nu sunt romancier, sunt eseist. Scriu romane doar pentru că nu mă pricep să scriu eseuri". Parabola - transparentă până la vizibilitatea elementelor constitutive - e un elogiu "normalității fantasticului". Convingerile de stânga ale autorului sceptic în privința integrării europene a ibericilor
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14859_a_16184]
-
introductivă a Argument-ului pretinde mai mult decît atît: "O istorie a cinematografului mondial", "o sinteză suprasaturată de informații", "un releveu minuțios", "un atlas", "un dicționar cronologic", "o antologie" a comentariilor critice (sublinierile din volum). Apar articole noi, de anvergură eseistică, în raport frecvent disproporționat cu altele, cu extensiuni socio-politice, uneori prin vama filmologiei franceze prosovietice din anii '50-'60 (cu mustrări doctrinare, ca în cazul impresionismului, pag. 59), alteori sursa transparentă fiind prea delicios respectată în litera și spiritul ei
Enciclopedie... și încă ceva by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/14937_a_16262]
-
o extragere a poeziei din proză (care îl apropie și mai mult de Mircea Ivănescu) mergînd însă pe o linie mai livrescă a comparației și a corespondențelor ample. Nevoia de a abandona lirismul și de a face trecerea către excursul eseistic în cadrul aceluiași poem îl constrînge pe poetul sibian la elaborarea unei noi formule de expresie cum este cea din Manualul de gînduri... (2001), un fals jurnal plin cu meditații, reflecții poetice, aforisme, scurte fragmente de proză. Expresie a unei continue
Uimirea ca obișnuință by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14968_a_16293]
-
dar deschiderea spre alte arte o mențin și o voi menține în măsura posibilului în toate operele mele, dacă vor mai fi și altele... Acest capitol, această secțiune de dimensiuni mici, Opera în cauză, e un fel de continuare mai eseistică la Opera artei. Dar cu toate acestea, în Figuri V e mai mare interesul pentru literatură, asta nu pentru că țin să revin la literatură ci pentru că lucrurile s-au prezentat astfel, ceea ce bineînțeles nu promite nimic pentru viitor. M.C.: Păreți
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
critice. Nici retorica agilă, nici "suculența" limbajului nu se pot lupta cu înfiorătoarea monotonie tematică. Peste tot dai de Cioran, de Noica sau de teoretizări ale generației '27. Variațiunile sînt abile, dar sînt pe aceeași temă, de succes. Și "curajul" eseistic nu iese din tonul vremii: caracterizări generale ale spiritului românesc. Nu în stil Noica sau Vulcănescu, în stil propriu. Dar stilul nu înseamnă mare lucru în noua ordine a criticii postdecembriste... Cum este poporul român? Au ținut s-o explice
Un scriitorinc neîmplinit by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15391_a_16716]
-
uzul popular (odaie, cișmea, dușumea), fie clar marcate - caz în care folosirea lor nu e automată, ci denotă intenții stilistice: evocă un aer de epocă, nuanțe depreciative, comice etc. (matrapazlîc, bucluc, alișveriș, tulumbagibașa). Turcismele nu amenință deci stilul înalt, filosofic, eseistic, limbajul culturii și al științei, limbajul religios; sînt legate doar de viața cotidiană - cea mai puțin importantă pentru cultivatorii limbii naționale. Trăsăturile acestea au fost expuse cu claritate de Lazăr Șăineanu și reluate apoi de mulți, în forme mai mult
Purismul și turcismele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14380_a_15705]
-
a lui Rebreanu, în Vremea, în Azi, superba revistă scoasă de Zaharia Stancu. Așa se explică entuziasmul cu care am primit, în urmă cu vreo treizeci și cinci de ani, propunerea doamnei Cornelia Ștefănescu, pe care am încercat s-o persuadez, că eseistica și publicistica reprezintă, de fapt, punctul forte al scrisului lui Sebastian, asigurându-i într-adevăr un loc de vârf în cultura română, în timp ce romanele și piesele de teatru, în pofida excelenței lor, nu-l pot totuși propulsa la aceeași înălțime, - cu excepția
Semnătura lui Sebastian by Mihai Șora () [Corola-journal/Journalistic/14549_a_15874]
-
îndeletniciri, nu manifestă nici cel mai mic interes în această direcție; nici o universitate din țară nu are o catedră de critica textelor și tehnica edițiilor; succesul rapid, de notorietate chiar material, e mult mai accesibil în gazetărie sau în scrisul eseistic; în lumea vertiginos de grăbită de astăzi, cum poate fi cineva ispitit să migălească "devotat" pentru a descifra și îngriji texte, pentru a explora vechi publicații, pentru a corobora surse și bibliografii...? E adevărat. Lumea de azi e obsedată de
Dispar editorii? by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Journalistic/14131_a_15456]
-
lui Iordan Chimet în perioada 1945-1990, a devenit explicit după căderea regimului comunist. Iar cartea Ieșirea din Labirint... este o chintesență a gîndirii sale civice. Impresionanta cultură și fascinanta experiență de viață ale lui Iordan Chimet sînt valorificate în texte eseistice de înaltă ținută stilistică și morală. Prin intermediul lor, autorul își propune să identifice natura răului care a marcat istoria însîngerată a secolului XX și să stabilească responsabilitatea scriitorilor (în sens mai larg, a intelectualilor) în impunerea și funcționarea celor două
Scriitorul în secolul totalitarismelor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14220_a_15545]
-
cerută de cercetarea științifică într-o relație prietenesc-înțelegătoare, țintind spre o adevărată comuniune. Cine va citi Memoria Carpaților - una din cele mai frumoase cărți scrise vreodată despre spațiul românesc - va descoperi cu siguranță, în aliajul de disciplină științifică și degajare eseistică, și granulația unei voci transmise spontan literei scrise: căci Dl Jean Cuisenier are și harul evocării unor locuri, al conturării unor portrete ce se rețin, al povestirii de întâmplări semnificative. Mi-a plăcut, în scrisul și în vocea sa, o
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
înăbuși, care renaște ca o firească manifestare a intelectului sensibil și talentului expresiv. Disprețuite de instanțele erudiției în sine, nu o dată pe cît de bornate pe atît de geloase, ca și de trapezele acrobațiilor interpretative ce își zic metode, textele eseistice exprimă pulsația imediată a spiritului și exercițiul liber al condeiului de care nu ne-am putea dispensa decît în mod artificial, derutați de tendința scientizantă sau constrînși de snobism. Ele ne oglindesc fața spontană, vie, falacios fragmentată prin lipsa "sistemului
O specie "demodată"? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15069_a_16394]
-
clasice nu constituie un domeniu închis, nu îndeamnă la recluziune, ci conduc spre deschidere, spre înțelegerea complexă a alterității și a modernității. În sfîrșit, trebuie relevată calitatea stilistică, diversă, desigur, dar mereu înaltă. Între sobrietate elegantă, rigoare geometrică și înflorire eseistică, tonul își găsește specificitatea. Pretutindeni, fraze armonioase, proprietate terminologică, expresivitate: cine a frecventat pe Eschil și pe Vergiliu știe să modeleze și să apere însăși limba română. Ar mai fi ceva: toate aceste cercetări nu stau numai sub semnul respectului
Noi studii clasice by Gabriela Duda () [Corola-journal/Journalistic/13435_a_14760]
-
clatine la fiecare pagină. Cartea începe abrupt cu călătoria la Paris și imediat este găsit și pretextul narativ: odată ajunsă aici, naratoarea descoperă că ar putea căuta o fostă prietenă devenită cocotă celebră, sub numele de Licorna. Prilej de considerații eseistice pe marginea semnificațiilor erotice ale celebrei tapiserii. Mai mult de jumătate din roman sunt, de fapt, note de călătorie prelucrate stilistic, îmbogățite bibliografic, camuflate în livresc și cu trimiteri mitologice abundente care însă diminuează serios efectul și chiar obosesc la
În cheia sexualității by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13467_a_14792]
-
și trăind intens fiecare percepție. Or, nimic nu explică transformarea sau glisajul. Toate semnele conduc către aceeași concluzie: textele devenite capitole ale aceleiași cărți sunt, de fapt, bucăți distincte, scrise din motive diferite, în perioade diferite (jurnal, note memorialistice, excerpte eseistice și proză). De aceea, mișcările textului sunt rupte și nu funcționează ca un întreg, fie el și fragmentat. Materialul e bun, croiala grăbită. Deși un proiect ratat, demersul romanesc al Ruxandrei Cesereanu e însă demn de laudă măcar pentru că e
În cheia sexualității by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13467_a_14792]
-
Dagmar Maria Anoca: Slovenska literatura v Rumunsku - Literatura slovacă din România. Monografie în lb. slovacă, Ed. Ivan Krasko, Nădlac l Király Laszló: A szibárdok története - Istoria sibarzilor. Versuri în lb. maghiară, Ed. Mentor, Târgu-Mureș l Wittstock Ioachim: Scherensnitt - Silueta. Proză eseistică în lb. germană, Ed. Hora, Sibiu. Debut - Papp Attila Zsolt: A Dél kisértése - Tentația Sudului. Versuri în lb. maghiară, Ed. Erdélyi Híradó, Cluj-Napoca. Premiile au fost acordate în cadrul unei festivități care a avut loc la Teatrul "Nottara" în seara aceleiași
Premiile Uniunii Scriitorilor pe anul 2002 () [Corola-journal/Journalistic/13783_a_15108]
-
și Biserica Sf. Elefterie, "impunătoare, grandioasă", e complet neîncălzită. O "toamnă" a materiei pare a se fi înstăpînit pe înfățișările capitalei, veștejite, împuținate, decimate de mizerie. Neapelînd la o paletă cromatică fastuoasă precum Radu Petrescu și nici la procedeul sfredelirii eseistice a suprafețelor utilizat de un Tudor Țopa sau la umorul fantast, plonjînd cu voluptate în gratuit, al lui Costache Olăreanu, autorul Jurnalului în libertate recurge la o tehnică în alb-negru, care, în liniile subțiri ale desenului în tuș, fixează succint
Conotațiile libertății (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13927_a_15252]
-
articol plin de vervă și de talent literar scrie Leo Stan, doctorand în filozofie la Facultatea de Studiul religiilor din cadrul Universității McMaster din Canada. Articolul său, purtînd titlul de "Kierkegaard. A scrie pentru a fi", este o recenzie în stil eseistic pe marginea unei recente biografii a filozofului danez: "Eseul de mai jos a fost inspirat de publicarea, cu cinci ani în urmă în limba daneză și acum un an în traducere engleză, a unei captivante biografii semnate de Joakim Garff
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10445_a_11770]
-
lucrare a acestuia, Teritorii (1976), un memorial de călătorie în Germania, cu vizite în Franța, Olanda, Elveția, Anglia. De ce s-a oprit fostul student și discipol tocmai la această carte a profesorului și mentorului său, autor al unei prodigioase opere eseistice, critice, diaristice, neîntrecut monograf al vieții și operei lui Agârbiceanu, coordonator al unui dicționar de scriitori români (1995- 2000, 4 vol.), fondator al unei adevărate școli de critică și istorie literară la Cluj. Dedicându-se mai ales literaturii scrise în
Călătoria, ruptură și întoarcere by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/8170_a_9495]
-
ceea ce îl pune în criză cu lumea: "Sursă, firește negativă, însă nu mai puțin sursă. Atrabila, umoarea neagră, se transformă , ca la Charles d'Orléans, în interpretarea lui Starobinski, în cerneală". Iată un citat prin care se poate defini arta eseistică a lui Virgil Podoabă, de o altitudine și o probitate intelectuală ieșite din comun. Știutor de elină și latină, de limbi romanice, italienizant, superinformat pe textele marilor filosofi ai culturii, autorul nu întoarce spatele anecdoticii, biografismului savuros, făcând din cartea
Călătoria, ruptură și întoarcere by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/8170_a_9495]
-
o carte incomodă, susceptibilă să stîrnească idiosincrasii și să pună în dificultate pe multă lume (printre personajele ei apare Daniel, Mitropolitul Moldovei, în ipostaze nu dintre cele mai convenabile). De acea, ea merită citită în primul rînd pentru latura ei eseistică, pentru ideile explicite sau implicite pe care le înaintează, și apoi doar ca un produs de ficțiune. Este o carte plină de întrebări la adresa lumii contemporane și acesta este lucrul cel mai important. Nu pot încheia aceste considerații fără a
Tranziție fără Dumnezeu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13156_a_14481]
-
reprezentat de Europa liberă, apăsînd pe pedala „mediatorului”, ce are în vedere recuperări, concilieri, echilibrări, spre a atenua unele dramatice rupturi și surpări, nu schimbă esența situației. Autorul Istoriei critice a literaturii române rămîne pe același continent al „liberalismului metodei eseistice” ca și al opțiunii prodemocratice, chiar dacă celei din urmă îi șterge accentele acute, avînd drept țel consolidarea unei poziții „de centru”. Să fie vorba și de o rivalitate? Privind lucrurile de sus, nu s-ar cuveni a reține disocierile și
Tratat despre Nicolae Manolescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13213_a_14538]
-
-o, riști să-ți pierzi credibilitatea, fiind suspectat de arbitrar și neseriozitate. Deficitar în informații (prea lacunar), deficitar în aprecieri (reflectate în dimensiunile foarte discutabile ale articolelor), dicționarul coordonat de Horea Poenar nu excelează nici în calitatea redactării textelor. Voit eseistice, textele sunt adesea logoreice, confuze, împănate cu prețiozități. Remarc totuși spiritul critic, foarte incisiv, al Ilincăi Domșa (autoare a 16 articole severe), adecvarea lui Alex. Goldiș (concis și la obiect în 12 articole), inteligența interpretărilor Ancăi Hațiegan (autoare a numai
Dicționar de sentimente echinoxiste by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12047_a_13372]
-
nimeni", explicația propriei obsesii. Apoi, secvențele diaristice, necesare, semnificative pentru "desenul din covor", cu un rol bine conturat în desfășurarea largă a narațiunii (căci condiționează palierul factologic și accentuează caracterul polifonic) și care oferă avantajul unei varietăți a registrelor stilistice (eseistic sau poetico-oniric), sunt și ele, însă, mult prea dezvoltate. De unde ar fi trebuit să rămână, totuși, un filon secundar, în a doua parte a romanului, ele concurează serios nivelul principal stârnind bănuiala că aceste texte ar fi, de fapt, niște
Cu mama pe canapea by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12151_a_13476]
-
dimensiuni și forme impresionante. Poezia ocupă un loc special în scrisul lui Cristian Bădiliță. Caracterizată printr-un accentuat spirit ludic, ea este, la prima vedere, un fel de violon d'Ingres, în raport cu miza foarte mare a operei sale științifice și eseistice. Ar fi însă o greșeală să fie privită așa. În realitate, poezia definește scrisul lui Cristian Bădiliță la fel de bine ca scrierile sale savante. Atîta doar că unghiul de abordare este altul. Volumul Duminica lui Arcimboldo cuprinde, pe lîngă poemele lui
Jocurile erudiției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12253_a_13578]