27 matches
-
un bonviveure tomnatic, îmbrăcat (ni-l închipuim noi, căci autorul nu mai are timp de detalii, cu atât mai puțin de cele vestimentare), într-o tunică de husar, cu șnururi tricolore, o pălărie cu boruri largi pe care o purtau esperantiștii Spaniei revoluționare, sau de ce nu chiar gariballdinii, face figura unui comersant de băuturi spirtoase decât de comisar. Funcții complementare la urma urmei, căci nu se exclude una pe cealaltă: comersant de băuturi spirtoase dar și comisar al boborului, Stan Popescu
CARTEA CU PRIETENI XXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxviii_ion_ifrim.html [Corola-blog/BlogPost/351485_a_352814]
-
engleză au vârste cuprinse între 10 și 20/25 de ani); Franceză; Persana(aprox.10 locuitori); Esperanto(aprox.2 locuitori). Există în sat și un grup restrâns, nedeclarat oficial,de vorbitor de limbă esperanto, numit Grupul Esperantist Tântava (eo.: La Esperantista Grupo de la Tintavo). Numele acestui sat provine de la cuvântul <nowiki>"</nowiki>tântáv<nowiki>"</nowiki>. Animale și plante de pe aproape tot cuprinsul României. În special din zonele de stepa și câmpie (Animale:Vulpi,iepuri,prepelițe,fazani,dihori,gușteri,nevăstuici,lilieci,insecte
Tântava, Giurgiu () [Corola-website/Science/300446_a_301775]
-
(în română: "Caravela") este, potrivit subtitlului său, o "Revistă literară esperantistă de literatură portugheză", dar de fapt este o publicație generală de cultură, în limba esperanto. Revista a fost fondată de Joăo José Santos (Ĝoano) în orașul portughez Estremoz în octombrie 2007. Revista apare de șase ori pe an, mai întâi
La Karavelo () [Corola-website/Science/317861_a_319190]
-
de cultură, în limba esperanto. Revista a fost fondată de Joăo José Santos (Ĝoano) în orașul portughez Estremoz în octombrie 2007. Revista apare de șase ori pe an, mai întâi în Internet și apoi pe hârtie. La această revistă colaborează esperantiști cunoscuți în toată lumea. În paginile ei apar articole de istorie, traduceri din autori cunoscuți, mai ales de limbă portugheză dar nu numai, precum și scrieri originale: poeme, povestiri etc. Numele revistei omagiază caravela, cunoscut tip de corabie inventat și folosit de
La Karavelo () [Corola-website/Science/317861_a_319190]
-
în 1902. În 1904, Heinrich Fischer-Galați inițiază la Galați primele cursuri de esperanto și înființează primul grup esperantist din România. Printre cursanți s-a aflat și viitorul politician Grigore Trancu-Iași. Heinrich Fischer-Galați a fost și fondator și președinte al Societății Esperantiste din Galați (prima societate esperantistă din România), al Federației Societăților Esperantiste din România și al Centrului Esperantist Român. În 1910 a fost decorat cu ordinul "Steaua României". Alfabetul este latin, cu câteva caractere speciale: a, b, c, ĉ, d, e
Esperanto () [Corola-website/Science/296519_a_297848]
-
Fischer-Galați inițiază la Galați primele cursuri de esperanto și înființează primul grup esperantist din România. Printre cursanți s-a aflat și viitorul politician Grigore Trancu-Iași. Heinrich Fischer-Galați a fost și fondator și președinte al Societății Esperantiste din Galați (prima societate esperantistă din România), al Federației Societăților Esperantiste din România și al Centrului Esperantist Român. În 1910 a fost decorat cu ordinul "Steaua României". Alfabetul este latin, cu câteva caractere speciale: a, b, c, ĉ, d, e, f, g, ĝ, h, ĥ
Esperanto () [Corola-website/Science/296519_a_297848]
-
de esperanto și înființează primul grup esperantist din România. Printre cursanți s-a aflat și viitorul politician Grigore Trancu-Iași. Heinrich Fischer-Galați a fost și fondator și președinte al Societății Esperantiste din Galați (prima societate esperantistă din România), al Federației Societăților Esperantiste din România și al Centrului Esperantist Român. În 1910 a fost decorat cu ordinul "Steaua României". Alfabetul este latin, cu câteva caractere speciale: a, b, c, ĉ, d, e, f, g, ĝ, h, ĥ, i, j, ĵ, k, l, m
Esperanto () [Corola-website/Science/296519_a_297848]
-
și prefixe), care fac crearea de cuvinte noi foarte ușoară. Multe cuvinte care în majoritatea limbilor sunt nederivate, sunt derivate în esperanto. De exemplu cu ajutorul prefixului mal- se creează antonime (cuvinte cu sens opus): granda "mare", malgranda "mic,-ă". Imnul esperantiștilor se intitulează "La Espero" (Speranța), și a fost scris de L.L. Zamenhof. Muzica a fost compusă de Félicien Menu de Ménil. Academia de Esperanto ("Akademio de Esperanto )" este organul suprem care întocmește principiile,regulile și controlează evoluția limbii .Academia Esperanto
Esperanto () [Corola-website/Science/296519_a_297848]
-
mare asociație de esperantofoni din lume, cu membri în circa 120 de țări. Își are sediul central în Olanda: Nieuwe Binnenweg 176, NL-3015 BJ Rotterdam. www.uea.org. Publică revista "Esperanto" și alte publicații. Organizația Mondială a Tineretului Esperantist ("Tutmonda Esperantista Junulara Organizo") este secția pentru tineret are aceeași adresă. Publică revista "Kontakto". Esperanto@Internet"(Esperanto@Interreto)" Organizație ce combină Esperanto și internetul. Internetul este un instrument de comunicare fără bariere fizice, iar Esperanto nu are bariere lingvistice. Împreună ei ajută
Esperanto () [Corola-website/Science/296519_a_297848]
-
are bariere lingvistice. Împreună ei ajută toată lumea să comunice ușor și mai rapid! Esperantic Studies Foundation -susține explorarea și învățarea limbii Esperanto și a temelor legate de comunicarea interlingvistică, mai ales în raport cu înalta educație din America de Nord. Mișcarea Internațională A Bicicliștilor Esperantiști "(Biciklista Esperanto Movado Internacia)"dedicat celora cărora le place să bicicleze și să vorbească în același timp! Organizează regulat diferite caravante de biciclete, în legătură cu Congresul Internațional al Tinerilor sau alte evenimente. Asociația Română de Esperanto reunește esperantiștii din toată România
Esperanto () [Corola-website/Science/296519_a_297848]
-
Internațională A Bicicliștilor Esperantiști "(Biciklista Esperanto Movado Internacia)"dedicat celora cărora le place să bicicleze și să vorbească în același timp! Organizează regulat diferite caravante de biciclete, în legătură cu Congresul Internațional al Tinerilor sau alte evenimente. Asociația Română de Esperanto reunește esperantiștii din toată România care sunt organizați în asociații și cluburi locale, bd. Vasile Pârvan 4, 300223 Timișoara. Publică neregulat buletinul "ES-TO". Academia Internațională de Știinte San Marino este o instituție privată de învățământ superior cu sediul în San Marino. Academia
Esperanto () [Corola-website/Science/296519_a_297848]
-
vorbitorii de esperanto este "Fundamento de Esperanto" (o colecție de cărți de gramatică, dicționare și texte pentru exemplificare), pe care toți vorbitorii limbii sunt invitați să le studieze pentru a păstra stabilitatea limbii. În cele din urmă, a definit și „esperantistul”, drept cineva care cunoaște și utilizează limba esperanto pentru orice scop, chiar dacă urmarea regulilor de formare a cuvintelor în esperanto îl face pe cel care folosește limba „adept al esperantismului” (esperantismo).
Declarația de la Boulogne () [Corola-website/Science/336259_a_337588]
-
și manual complet”, semnată Doktoro Esperanto (doctorul care speră). Declarația de la cel de-al 90-lea Congres Universal de Esperanto de la Vilnius, în Lituania, care a avut loc în această vară, a consemnat că toate întrunirile de până acum ale esperantiștilor au devenit un forum de comunicare de la om la om. Declarația se vrea de fapt o continuare a ideii lui Ludovic Lazăr Zamenhof (Lejzer Ludwik Samenhof, 1859-1917), care a afirmat, în 1905, în prima sa alocuțiune la cel dintâi Congres
Agenda2005-35-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
-
sa alocuțiune la cel dintâi Congres Universal de Esperanto de la Boulogne-sur-Mer, că întrunirile nu au menirea de a facilita doar contacte strict între națiuni, ci într-un sens mai larg, între oamenii Terrei. Atunci au participat la lucrări 688 de esperantiști din toată lumea. La cel de-al doilea congres de la Geneva, s-au prezentat 1200 de delegați, iar la Vilnius, cu 2300 de participanți, mesajul directorului general UNESCO, Koichiro Matsuura, a subliniat că Asociația Universală de Esperanto însumează acum o colaborare
Agenda2005-35-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
-
Universală de Esperanto însumează acum o colaborare favorabilă diversității culturale și lingvistice. Domnul Dorin Hehn, membru al Asociației Esperanto din România, îmi spune că nu este cunoscută cifra exactă a adepților și vorbitorilor acestei limbi „construite”, cum o numesc adesea esperantiștii înșiși. Se presupune că pe plan mondial există acum aproximativ cinci milioane de vorbitori și simpatizanți, spune dânsul, și estimează numărul lor în țara noastră la câteva sute. Oricum, este o limbă care a rezistat intemperiilor ideologice de tot soiul
Agenda2005-35-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
-
supusă orice limbă de pe glob. Deocamdată are cei mai mulți adepți în China și Rusia... De remarcat e faptul că în 1905 s-a înființat, pe teritoriul României, prima Societate Română de Esperanto, al cărei fondator și președinte, totodată președinte al Societății Esperantiste din Galați din cadrul Federației Societăților Esperantiste din România și al Centrului Esperantist Român, a fost industriașul, traducătorul și ziaristul Heinrich Fischer-Galați. Așadar, un secol de mișcare esperantistă în țara noastră... Pentru o Europă unită Istoria mișcării esperantiste din Banat se
Agenda2005-35-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
-
are cei mai mulți adepți în China și Rusia... De remarcat e faptul că în 1905 s-a înființat, pe teritoriul României, prima Societate Română de Esperanto, al cărei fondator și președinte, totodată președinte al Societății Esperantiste din Galați din cadrul Federației Societăților Esperantiste din România și al Centrului Esperantist Român, a fost industriașul, traducătorul și ziaristul Heinrich Fischer-Galați. Așadar, un secol de mișcare esperantistă în țara noastră... Pentru o Europă unită Istoria mișcării esperantiste din Banat se rezumă inițial doar la înființarea unor
Agenda2005-35-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
-
Societate Română de Esperanto, al cărei fondator și președinte, totodată președinte al Societății Esperantiste din Galați din cadrul Federației Societăților Esperantiste din România și al Centrului Esperantist Român, a fost industriașul, traducătorul și ziaristul Heinrich Fischer-Galați. Așadar, un secol de mișcare esperantistă în țara noastră... Pentru o Europă unită Istoria mișcării esperantiste din Banat se rezumă inițial doar la înființarea unor grupuri de simpatizanți comasați îndeobște în Timișoara, unde presa locală consemnează, în anul 1891, existența limbii și posibilitatea de a se
Agenda2005-35-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
-
președinte al Societății Esperantiste din Galați din cadrul Federației Societăților Esperantiste din România și al Centrului Esperantist Român, a fost industriașul, traducătorul și ziaristul Heinrich Fischer-Galați. Așadar, un secol de mișcare esperantistă în țara noastră... Pentru o Europă unită Istoria mișcării esperantiste din Banat se rezumă inițial doar la înființarea unor grupuri de simpatizanți comasați îndeobște în Timișoara, unde presa locală consemnează, în anul 1891, existența limbii și posibilitatea de a se informa asupra ei cu ajutorul unei broșuri, intitulate „Cheia limbii esperanto
Agenda2005-35-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
-
anul 1911, în clădirea actualei Episcopii Romano-Catolice de pe strada Augustin Pacha, o tipografie și o librărie, „Esperanto”, unde se tipăreau și se vindeau cărți în limba care încă de atunci întrunise în orașul de pe Bega o seamă de simpatizanți. Mișcarea esperantistă continuă la Timișoara și în Banat chiar în perioada interbelică, mai precis între anii 1932-1936, când apare publicația în limba esperanto, „Use-Eho” (aprox. „Ecoul Statelor Unite Europene”), care milita, într-o perioadă când Nicolae Titulescu era delegat permanent la Liga Națiunilor
Agenda2005-35-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
-
federal european și o limbă care să constituie un liant între popoare. Timișoara a devenit astfel de timpuriu un promotor al Europei unite. Pe plan național, promotorul ideii este acum președintele asociației de profil, Marian Constantinescu, cel care continuă aspirațiile esperantiștilor din țară, în același timp cu cele ale centrelor din Cluj, Oradea, Iași, Brașov, Sibiu, Miercurea-Ciuc și Harghita, iar la Timișoara, în prezent, prim-vicepreședinta Aurora Bute se implică activ în promovarea limbii. Ilustru lingvist și cunoscut esperantist în lumea
Agenda2005-35-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
-
asemenea remarcate prezența mai multe organisme care încearcă implementarea limbii într-o seamă de domenii de activitate, cum ar fi medicina, literele sau muzica. Astfel au luat ființă Asociația Oamenilor de Știință, cea a tinerilor și chiar cea a feroviarilor esperantiști. Congresul extraordinar al celor din urmă s-a desfășurat tot în acest an, în luna mai, la Brașov, cu participarea a 22 de țări, relevând necesitatea rezolvării practice a u-nei „limbi de comunicare interumane”, după cum s-au exprimat participanții la
Agenda2005-35-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
-
Arte din Timișoara, finalizată de curând într-o călătorie de studii cu elevii în importante centre de esperanto din Europa. Dorin Hehn a învățat limba esperanto cu 28 de ani în urmă, după ce a aflat despre lucrările Congresului Mondial al Esperantiștilor de la Varna, din 1977. Este de profesie inginer și jurist. În perioada 1996-1999 a fost președintele Asociației Naționale a Esperantiștilor din România. Florica Popa a fost secretară a organizației de esperanto. În prezent se ocupă de grupuri de elevi, învățându
Agenda2005-35-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
-
Dorin Hehn a învățat limba esperanto cu 28 de ani în urmă, după ce a aflat despre lucrările Congresului Mondial al Esperantiștilor de la Varna, din 1977. Este de profesie inginer și jurist. În perioada 1996-1999 a fost președintele Asociației Naționale a Esperantiștilor din România. Florica Popa a fost secretară a organizației de esperanto. În prezent se ocupă de grupuri de elevi, învățându-i limba esperanto. A redactat o lucrare în care sunt cuprinse toate comunicările științifice ale membrilor esperantiști prezentate la Zilele
Agenda2005-35-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
-
Asociației Naționale a Esperantiștilor din România. Florica Popa a fost secretară a organizației de esperanto. În prezent se ocupă de grupuri de elevi, învățându-i limba esperanto. A redactat o lucrare în care sunt cuprinse toate comunicările științifice ale membrilor esperantiști prezentate la Zilele Academice Timișene. Profesor universitar, dr. Minerva Bocșa este animatoare a mișcării esperanto timișorene și a participat la toate activitățile de specialitate. Conferențiar universitar dr. Maria Butan, absolventă a Facultății de Litere, a obținut doctoratul în limba esperanto
Agenda2005-35-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]