492 matches
-
recunoașterea simplă, dar tragică a durerii, așa cum o face creștinul?". Despre valorificarea suferinței Nici o cultură, nici o filozofie trecută sau prezentă nu a putut ignora suferința și durerea și a căutat s-o rezolve într-un anumit fel. Lumea greacă, dincolo de estetismul ei senin și de hedonismul afirmat, era profund măcinată de prezența durerii în lume, prezență pe care filosofii căutau s-o explice, s-o accepte sau s-o evite. Erosul grec era înfrățit cu moartea, hedonismul era, de fapt, "expresiunea
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ by http://confluente.ro/Filosoful_si_ganditorul_crestin_nae_i_stelian_gombos_1340604283.html [Corola-blog/BlogPost/358178_a_359507]
-
în lume, prezență pe care filosofii căutau s-o explice, s-o accepte sau s-o evite. Erosul grec era înfrățit cu moartea, hedonismul era, de fapt, "expresiunea unei dorinți crescute și împuternicite de golul rece al durerii". Împotriva acestui estetism festiv și fals, cinismul grec era o sfidare a suferinței, fără să fie o rezolvare a ei. Cinicul nu aducea o soluție umanității îndurerate, ci se însingura, se impunea printr-un prestigiu de orgoliu și de dispreț față de ceilalți. Nici o
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ by http://confluente.ro/Filosoful_si_ganditorul_crestin_nae_i_stelian_gombos_1340604283.html [Corola-blog/BlogPost/358178_a_359507]
-
ce tânjește cu toate aripile deschise spre o „reîntoarcere”. Teama de singurătate, de livezi lipsite de rod, de întinderi albastre fără păsări în zbor... toate aceste neliniști sunt sugerate într-o manieră elegantă, rafinată, folosind mijloace stilistice care poartă amprenta estetismului. Vibrația lirică a trăirilor este evidențiată în versuri semnificative, de mare frumusețe a rostirii: „Ce mult te-am dorit, // departe de tunetul // sugrumat între mări, // să-mi redai foșnetul de brazi // în amurg...” ... Ce mult te-am dorit, // pentru ziua
RECENZIE. VOLUMUL DE POEZIE „VIAŢA LA IMPERFECT”(BILINGV – ÎN ROMÂNĂ ŞI ENGLEZĂ), AUTOR ELEONORA STAMATE de VALENTINA BECART în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_volumul_de_poezie_viata_la_valentina_becart_1348779374.html [Corola-blog/BlogPost/365813_a_367142]
-
prenumele, și s-a semnat, cu același stilou, mai jos, cu scrisul său inconfundabil, optimist, orientat ascendent spre colțul din dreapta, sus, al paginii de titlu: Nicolaețic (scris împreună, 27 aprilie 1958. Să se fi topit volumul din cauza unui exces de estetism tipografic, în cauza acelui <>, aflat ca surplus în Nicolae - Nicolaie?”... Dar tot fratele Miron revine cu deslușirea, după o campanie detectivistică acerbă: „Radu Cosașu mi-a semnalat, acum câteva luni, tărăboiul iscat de această carte care n-a apărut! Adevărul
ADEVĂRUL APARE GREU: „DOI OAMENI RĂI”, DE NICOLAE ŢIC de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1470922985.html [Corola-blog/BlogPost/380562_a_381891]
-
dar există o legătură între ele ce nu ne permite a le separa. Astfel resping separația excesivă care sacrifică exigența totalității, dar și contopirea ce anulează specificul.A existat perioade când a degenarat ideea romantică a filosofiei ca poezie în estetism. Din păcate raporturile poeziei cu filosofia au fost deteriorate de “poezia filosofică “practicată de autori mediocri. Înrudirea profundă între formele spiritului, face ca spiritul științific și tehnic să nu disimuleze înrudirea acestora, operând acel scepticism de proastă calitate care anulează
ALIANŢA DISCRETĂ ŞI FECUNDĂ DINTRE POEZIE ŞI FILOSOFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 by http://confluente.ro/Alianta_discreta_si_fecunda_dintre_poezie_si_filosofie.html [Corola-blog/BlogPost/354086_a_355415]
-
opri // la margine de prag // și timp să am din mine să Te-adun // lumina s-o zăresc sub pleoapele căzute // priviri captive nopților șirag // în lacrimi neîncepute să le risipesc” ( mai dă-mi...). Transparența limbajului, forța creativă, imaginativă și estetismul ideilor conferă o notă nobiliară întregului volum. Vă recomand volumul de poezie “Rănită, umbra mea”, semnat de poetul George Ioniță, care afirmă: “fiecare bătaie a inimii mele // e doar pentru tine”....cititorule! Valentina BECART Referință Bibliografică: Cronică realizată ( de Valentina
CRONICĂ REALIZATĂ ( DE VALENTINA BECART) VOLUMULUI “RĂNITĂ, UMBRA MEA”, AUTOR, GEORGE IONIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 by http://confluente.ro/Cronica_realizata_de_valentina_becar_valentina_becart_1329253541.html [Corola-blog/BlogPost/356300_a_357629]
-
și oricărei viziuni realiste- ea păstrează ceva din iluzia radicală a lumii. Fotografia este ireductibilă la estetizarea lucrurilor, este legată de aparența acestora, de evidența lor, de o aparență înșelătoare.Este opusul dublei destinații care i-a fost impusă-realism sau estetism. Aici se desparte complet de imaginea pictată. Singurele opere puternice sunt cele care își interzic să mai joace comedia artei, a esteticii și a culturii. În domeniul gândirii, acestea sunt cele care își interzic să mai joace comedia ideilor, a
COMEDIA ARTEI SAU ASEMĂNĂRILE ŞI DEOSEBIRILE DINTRE PICTURĂ ŞI FOTOGRAFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1401157697.html [Corola-blog/BlogPost/350577_a_351906]
-
cu atât mai puțin de “desfășurarea imagistică a spiritului contemporan” (Edgar Papu) -, o personalitate care se apropie însă cu o modestie ieșită din comun de spațiul invizibil al divinității supreme ... Așa am putea pătrunde cu concretețe esențele subtile ale înaltului estetism artistic conturat de-a lungul întregii sale cariere de către interpretul liric Nicolae Herlea, nu altundeva decât printre cadrele mai mult sau mai puțin primitoare, uneori, ale muzicii culte. Într-un ipotetic film documentar despre memoria colectivă a umanității, episodul intitulat
DIMENSIUNEA ABISULUI EXISTENŢIAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_1399440961.html [Corola-blog/BlogPost/350671_a_352000]
-
mărit presiunea exercitată asupra culturii sovietice în deceniul al patrulea, și în special după apariția realismului socialist, Babel s-a retras progresiv din viața publică. În timpul campaniei staliniste împotriva "formalismului" în artă, Babel a fost criticat pentru așa-zisul său "estetism" și pentru randamentul scăzut. La primul congres la Uniunii scriitorilor din Uniunea Sovietică din 1934, Babel remarca ca a devenit "maestrul unui nou gen literar, genul tăcerii." După multe cereri pentru aprobarea efectuării unei călătorii în străinătate, el a primit
Isaac Babel () [Corola-website/Science/301025_a_302354]
-
că "Aktionsgruppe Banat s-a constituit în anul 1972 ca o grupare a unor tineri autori care, în mod programatic, încercau să creeze o literatură neconvențională, angajată în sensul adevărat al cuvântului, axată pe o perspectivă declarat social-critică, opusă unui estetism elitarist, apolitic și distanțat față de realitatea imediată. Ideologia grupului era tributară scrierilor stângii nedogmatice occidentale, iar textele literare urmau o linie comună, oarecum unitară, inspirată atât din laconismul dialectic al lui Bertolt Brecht, cât și din experimentele avangardiste ale "Grupului
Grupul de Acțiune Banat () [Corola-website/Science/302302_a_303631]
-
o umilească, deoarece a fost, la rândul lui, umilit de colegii săi. Cei doi se despart, iar "omul din subterană" nu o mai vede pe Liza niciodată. În concepția lui Mihail Bahtin, "omul din subterană" tinde spre « un gen de estetism, dar cu sens invers » deoarece el « caută să apară în mod voit dizgrațios cu altul, să se exprime „în ciuda” lui și a gusturilor lui în toate. » Nuvela "Însemnări din subterană" a influențat mult evoluția filozofiei (în special existențialismul), precum și modernismul
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
prin gusturile sale rafinate, îmbrăcămintea elegantă și stilul "dandy" de viață. După absolvire, în 1878, se mută la Londra. În același an, 1878, primește premiul "„Newdigate”" pentru poezie și inițiază mișcarea „Artă pentru Artă”, prin care dezvoltă teoria sa asupra estetismului. În 1882 publică prima sa culegere de versuri, în privința careia criticii nu au căzut de acord. Urmează o perioadă în care ține o lungă serie de prelegeri de estetică în Statele Unite și Canada, o alta în care Wilde locuiește pentru
Oscar Wilde () [Corola-website/Science/297971_a_299300]
-
critic era, de asemenea, o rudă îndepărtată a lui Ievsei Lazarevici Slonim, a cărui fiică, Vera Ievseievna, a devenit soția romancierului Vladimir Nabokov. Potrivit rusologului Michel Aucouturier, memoriile lui Slonim îl arată ca pe un erudit și un adept al estetismului, ale cărui „simpatii socialiste” au fost doar cimentate de Revoluția Rusă. În timpul studiilor secundare la gimnaziul clasic din Odesa, Slonim a intrat în contact cu socialiștii revoluționari (denumiți și "eseri") și, la fel ca fratele său mai mare, Vladimir, a
Mark Slonim () [Corola-website/Science/337619_a_338948]
-
comentarii contrastante: Aucouturier consideră că studiul său din 1930 dedicat "Stalinismului în literatură" este „important”; cu toate acestea, potrivit sociologului rus Evgheni Dobrenko, contribuția lui Slonim „depășește limitele cercetării științifice”. Deși și-a păstrat vechile valori narodnice, Slonim a favorizat estetismul și formalismul în comparație cu determinismul social și, din aceste motive, a criticat activitatea lui Pavel Miliukov în domeniul istoriei literare. A căutat tensiunile existente între dogma oficială și scriitorii care mai cultivau încă individualismul sub formele sale diverse, citând lucrări de
Mark Slonim () [Corola-website/Science/337619_a_338948]
-
în „două limbi”, care sunt de fapt una singură..." - Ștefan Ion Ghilimescu: “...să subliniem caracterul pregnant al realismului descriereilor lui Ion Lazu, cât și unda expresionist metaforică a poeziei simțirii care le conferă, cum grano salis, o aură de un estetism bine timbrat; alteori, în afara exemplului nostru, luat aproape la întâmplare, nu poate scăpa cititorului nota de molipsitor umanism cordial pe care o îmbracă la el totdeauna ideea. Nobilă, lucidă și visătoare, tema atât de frumos timbrată, dar reținută a flautului
Ion Lazu () [Corola-website/Science/316556_a_317885]
-
invenții frontale»; așadar, «aparent nici o voință de inovare, nici un experimentalism, nici o veleitate avangardistă; dimpotrivă, o voință de ordine, de încadrare în permanențele culturii; „esteții“ "Cercului de la Sibiu" se situau, de la început, pe o mai largă platformă axiologică decât aceea a estetismului de care fuseseră acuzați la apariția Manifestului; estetism ambiguu, dealtfel, al unor tineri scriitori care preconizau primatul esteticului în creația și judecata literară, respingând în același timp facilitățile unui estetism cultivat pentru grațiile unice ale esteticului; căutând „fenomenul artistic, orientări
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
nici un experimentalism, nici o veleitate avangardistă; dimpotrivă, o voință de ordine, de încadrare în permanențele culturii; „esteții“ "Cercului de la Sibiu" se situau, de la început, pe o mai largă platformă axiologică decât aceea a estetismului de care fuseseră acuzați la apariția Manifestului; estetism ambiguu, dealtfel, al unor tineri scriitori care preconizau primatul esteticului în creația și judecata literară, respingând în același timp facilitățile unui estetism cultivat pentru grațiile unice ale esteticului; căutând „fenomenul artistic, orientări stilistice noi“, „cerchiștii“ se puneau „în slujba valorilor
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
început, pe o mai largă platformă axiologică decât aceea a estetismului de care fuseseră acuzați la apariția Manifestului; estetism ambiguu, dealtfel, al unor tineri scriitori care preconizau primatul esteticului în creația și judecata literară, respingând în același timp facilitățile unui estetism cultivat pentru grațiile unice ale esteticului; căutând „fenomenul artistic, orientări stilistice noi“, „cerchiștii“ se puneau „în slujba valorilor nepieritoare“ (...); foarte moderni, fără să ajungă la extremismul avangardei (...), estetismul Cercului Literar ancora arta într-o sferă care depășește infinit artisticul și
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
esteticului în creația și judecata literară, respingând în același timp facilitățile unui estetism cultivat pentru grațiile unice ale esteticului; căutând „fenomenul artistic, orientări stilistice noi“, „cerchiștii“ se puneau „în slujba valorilor nepieritoare“ (...); foarte moderni, fără să ajungă la extremismul avangardei (...), estetismul Cercului Literar ancora arta într-o sferă care depășește infinit artisticul și, în același timp, dezancora arta lăsând-o să plutească în voie pe o mare a libertăților estetice, jucându-se - prin ironie, parodie și cochetărie dezinvoltă - cu riscurile autoanihilării
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
care depășește infinit artisticul și, în același timp, dezancora arta lăsând-o să plutească în voie pe o mare a libertăților estetice, jucându-se - prin ironie, parodie și cochetărie dezinvoltă - cu riscurile autoanihilării artei; dovada cea mai peremptorie a acestui estetism ambiguu al poeților și criticilor Cercului Literar din Sibiu o găsim în tezele „cerchiștilor“ privind resurecția baladei.» (Nicolae Balotă - Poezia, I, Ed. Acad., 1980, p. 388). În eseul "Resurecția baladei" de Radu Stanca, un articol program al mișcării, publicat în
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
poemele lui Arthur Rimbaud, din volumele „Les Illuminations” și „Une Saison en Enfer”, care îi vor marca întrega viață . Însă poezia și libertatea limbajului nu erau suficiente pentru tratarea disperării în care căzuse. Pe de altă parte, Claudel a rezistat estetismului, foarte la modă și care îl tentase, de altfel. În ziua de Crăciun, din același an 1886, face o nouă și mare descoperire, care și ea îi va marca întrega viață: religia catolică: „Eram și eu în picioare, în mulțime
Paul Claudel () [Corola-website/Science/308102_a_309431]
-
și mai dramatic decât melancolia romantică, având fundamente psihice și psihologice. Este un curent prin excelență imagistic. Extrem de teatral, decadentismul se constituie ca o punere în scenă a realității, care astfel mediată devine „artificială” și, deci, prinde „valențe estetice”. Pentru că estetismul în sine este o creație umană, o realitate, un fenomen sau o făptură în stadiul său natural nu poate fi nici estetică și nici frumoasă. Pornind de la această teză decadentă se dezvoltă foarte mult în epocă o conștiință a intelectualității
Decadentism () [Corola-website/Science/319401_a_320730]
-
trăiești direct în natura lor pasională și plină de viață. Datorită acestei constatări, ideea lui Hofmannsthal despre rolul artistului a început să capete conturul unor lucrări care inspiră și aprind instinctul vital, decât să-l conserve sub o formă de estetism searbăd. De asemenea, a început să considere că artistul n-ar trebui să fie un izolat dedicat doar propriei arte, ci mai curând un om al lumii, preocupat atât de artă cât și de politică, scufundat în tumultul vieții sociale
Hugo von Hofmannsthal () [Corola-website/Science/317483_a_318812]
-
ei a fost criticată pentru că s-ar fi rezumat la lumea îngustă a intelectualității engleze. Unii critici o considerau lipsită de universalitate și profunzime, fără puterea să comunice lucruri de relevanță emoțională sau etică unui cititor obișnuit deziluzionat, obosit de estetismul anilor '20. Ea a mai fost criticată de unii ca fiind antisemită, în pofida faptului că era căsătorită cu un bărbat evreu. Acest antisemitism este luat din faptul că ea deseori scria despre personaje de naționalitate ebraică în arhetipuri stereotipice și
Virginia Woolf () [Corola-website/Science/297969_a_299298]
-
relatează întîmplări, nu mai întreprind demonstrații, se mărginesc la a prezenta peisaje fantastice, figuri de basm misterioase, gesturi fără sens în lumea curentă. Poetul din Bucești era obsedat de spiritualizare și de elogiul artisocratismul. Oficiul poetic devenise pentru Petică apologia estetismului, a unei perioade medievale de fantezie. Ceea ce propuneau contemporanii săi Rainer Maria Rilke, Ștefan George și prerafaeliții englezi a fost refăcut de către Petică - pe teren românesc și pe cont propriu. Cu toate că a scris poezie încă din extrema tinerețe (lumea manuscriselor
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]