75 matches
-
o perioadă de timp muzical românesc, din întregul lui zăcământ neprețuit. Comparația în spiritul critic, necesară și reiterabilă, convinge că nu se greșește zicându-se că deceniile al șaselea, al șaptelea și al optulea au fost cele ale muzicii ușoare estetizate de cântăreți generoși și remarcabili care au cultivat mesajul tipului romantic, renovația timbralității călduroase, catifelate, a muzicii sentimentale latine a predecesorilor. Sinteza și restituția cea mai largă a muzicii acesteia este inspirată, șlefuită și reverberată strălucit de către Marina Voica! Astăzi
MARINA VOICA. IUREŞUL UNUI SPIRIT ŞI MIRACOLUL MUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Maeina_voica_iuresul_unui_sp_aurel_v_zgheran_1390050839.html [Corola-blog/BlogPost/347523_a_348852]
-
consecvența recentă, cu bucurie parcă, de a ne uita artiștii...! N-am putea spune, de exemplu, că mai știm mult din ce mai face Mirela Voiculescu-Fugaru, din păcate, ea fiind o artistă ce ne-a dăruit inimii clipe fericite și estetizate de viață în anii în care libertatea era după cortine căzute. Suntem o țară captivă demonului gălăgiei, prinderii în lupte de opinii politice și încrâncenări inimaginabile pentru îmbogățire, precum și înfloririi kitsch-ului în artă, în viață, chiar și în moarte
MIRELA VOICULESCU-FUGARU. GESTUL DORULUI ŞI IUBIRII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1478520371.html [Corola-blog/BlogPost/382231_a_383560]
-
Am citit volumul de poezii Lakonika, scris de Dumitru Pană, cu prejudecata că un filozof scrie livresc și uzeză de prețiozitate. El poate pierde la impactul cu cititorul prin neîncredere în poeticitatea sa: ori face poezie, ori logica gândirii, ori estetizează sentimente, imagini, portrete, ori interpretează pe bătrâna Sophie limpezind căile cugetării - abtractizarea, ambiguizarea nu i-ar fi la îndemână. Și totuși Dumitru Pană este și filozof și poet în volumul Lakonika, Ed. Conta, 2015 m-a surprins cu un stil
CRISTINA ŞTEFAN by http://confluente.ro/articole/cristina_%C5%9Etefan/canal [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
LakonikaAm citit volumul de poezii Lakonika, scris de Dumitru Pană, cu prejudecata că un filozof scrie livresc și uzeză de prețiozitate. El poate pierde la impactul cu cititorul prin neîncredere în poeticitatea sa: ori face poezie, ori logica gândirii, ori estetizează sentimente, imagini, portrete, ori interpretează pe bătrâna Sophie limpezind căile cugetării - abtractizarea, ambiguizarea nu i-ar fi la îndemână.Și totuși Dumitru Pană este și filozof și poet în volumul Lakonika, Ed. Conta, 2015;m-a surprins cu un stil
CRISTINA ŞTEFAN by http://confluente.ro/articole/cristina_%C5%9Etefan/canal [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
la școala care îi și poartă numele, ea reușește să izbucnească o fierbere dulce și adorabilă în inima lor. Reușește să îi aducă la altitudinea punctului de ciocnire a sublimului cu înverșunarea din ce în ce mai întreagă și deslușită în aspirația spre copilăria estetizată de educația pentru viitorul ce nu caută umbră decât de la floare! „Tu ești scumpa care mi-a adus flori pe scenă!”, i-a spus maestra, unei fetițe, parcă alunecate dintr-o cutie cu jucării, în valurile mării de spectatori de la
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1420953325.html [Corola-blog/BlogPost/353206_a_354535]
-
la școala care îi și poartă numele, ea reușește să izbucnească o fierbere dulce și adorabilă în inima lor! Reușește să îi aducă la altitudinea punctului de ciocnire a sublimului cu înverșunarea din ce în ce mai întreagă și deslușită în aspirația spre copilăria estetizată de educația pentru viitorul care nu caută umbră decât de la floare! „Tu ești scumpa care mi-a adus flori pe scenă!", i-a spus maestra unei fetițe alunecate, parcă, dintr-o cutie cu jucării, în valurile mării de spectatori de la
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Angela_gheorghiu_muzica_dulc_aurel_v_zgheran_1389564387.html [Corola-blog/BlogPost/359896_a_361225]
-
Din acest unghi de analiză, artiștii titani ai Teatrului de Revistă „Constantin Tănase” din București sunt călăuzitori în contrast spre cultura spectacolului magnific, deviant totalmente al prostului gust către cine îl preferă și merită! Spectatorii care aderă la o viață estetizată de teatrul eminamente teatru, în ce-i privește pe maestrul Alexandru Arșinel și maestra Stela Popescu, teatrul cu umorul axiomatic, se îndreaptă spre ascultarea conștiinței educate. Acest mediu se află la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” din Calea Victoriei, București! Alături de
O CARTE MÂINE, CA ŞI AZI, ACTUALĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1432643977.html [Corola-blog/BlogPost/344093_a_345422]
-
autoarei cărții lucrate de Grupul Editorial Pro Universitaria. Amintirile festivalului de romanțe din zilele viorii și melancolice ale toamnei anului 2014, vor fi pietre de hotar dintre o realitate neînlăturabilă și un vis alinător. Vis de frumusețe, armonie și viață estetizată în toamna târgovișteană a „Crizantemei”. Cuvintele de mai jos cadrează evenimentul, elegant și deopotrivă obiectiv, cum ne-a obișnuit cel ce le alcătuiește, prezentatorul Octavian Ursulescu: „La a 47-a ediție a sa, batrâna « Crizantemă » s-a mutat la Teatrul
ROMANŢA, VIS DE VIAŢĂ ESTETIZATĂ, ÎN TOAMNA CRIZANTEMEI TÂRGOVIŞTENE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1414604408.html [Corola-blog/BlogPost/341071_a_342400]
-
viața, frumos ca ochii, alinător ca mângâierea. Dar nu e moldoveancă aceea ce nu poartă în chipul conștiinței sale, chipul iubirii. De aceea, cântecul Loredanei e ziditor de iubire, de bunătate, de voioșie, de omenie! El adâncește în conștiință viața estetizată de lumina din cântec și în trăire exaltarea din iubire! Loredana Groza, născută la Onești, este o cântăreață de muzică ușoară, compozitoare, actriță, prezentatoare tv, dansatoare, antrenoare în show-ul muzical „Vocea României”, imagine a unor produse cosmetice... A început
LOREDANA GROZA. PIETRARUL IZVORULUI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1420789470.html [Corola-blog/BlogPost/350112_a_351441]
-
cu brațele sore ale poeziei le răsădește între florile spirituale ale celor mai grandioase și mirifice spectacole muzicale ale noastre, din toate timpurile. Fiecare dintre aceste spectacole sunt un ecou al poeziei și melosului în viețile melomanilor amorezați de viața estetizată prin ele, precum și un ecou al vieții purificate în muzică și poezie...! De aceea, cu atât mai binemărită se dovedește să-i fie hotărârea de a reîncepe periplul muzical prin meleaguri românești, cu spectacolul „Îndrăgostiți fără noroc”, acompaniat de orchestra
„ÎNDRĂGOSTIŢI FĂRĂ NOROC”, TURNEU NAŢIONAL DE CONCERTE, CU TUDOR GHEORGHE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1492608295.html [Corola-blog/BlogPost/369017_a_370346]
-
Am citit volumul de poezii Lakonika, scris de Dumitru Pană, cu prejudecata că un filozof scrie livresc și uzeză de prețiozitate. El poate pierde la impactul cu cititorul prin neîncredere în poeticitatea sa: ori face poezie, ori logica gândirii, ori estetizează sentimente, imagini, portrete, ori interpretează pe bătrâna Sophie limpezind căile cugetării - abtractizarea, ambiguizarea nu i-ar fi la îndemână. Și totuși Dumitru Pană este și filozof și poet în volumul Lakonika, Ed. Conta, 2015; m-a surprins cu un stil
DUMITRU PANĂ- LAKONIKA de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1466610731.html [Corola-blog/BlogPost/379123_a_380452]
-
seducției. Mai mult, în ultima vreme, în spectacolele „pentru adulți”, observăm cum „frumusețile” de azi sunt imagini mai degrabă de prostituate, la care ademenirea sexuală provine din lascivitate și vulgaritate. Nu încape niciun dubiu că în viața cotidiană corpul se estetizează și erotizează în funcție nu neapărat de o anume persoană, deși raportul cu Celălalt este inextricabil, ci de ceea ce se presupune despre dorința colectivă. La fel ca și în artă, dincolo de alegerea modelului „frumos”, artistul îi sporește esteticul, diminuând, eventual
FRUMUSEŢE ŞI FARMEC de DAN CARAGEA în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_frumusete_si_f_dan_caragea_1375954375.html [Corola-blog/BlogPost/364317_a_365646]
-
și bunul simț. Unul dintre ei este Raoul (Rareș Borlea). E necrezut de tânăr, ca să cânte și să compună cântece care nu lasă în urmă indignarea în explozie a celor nepărăsiți de sensibilitate și afinitate intimă cu armonia și viața estetizată de muzică. O muzică fin căptușită cu nisip de stele din care se clădește calea spre meditație, spre plăcere și fericire. În lipsa ei, drumul vieții sfârșește într-o cugetare stearpă fără nimic din idealul uman. Raoul reprezintă generația de tineri
RAOUL. PROASPETE ŞI AURORALE ŞLAGĂRE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1398064234.html [Corola-blog/BlogPost/347856_a_349185]
-
frământata pânză bleumarin a Mării Negre, răcoarea umbrei crestelor de munți și crepuscule de lampadare astrale...! Toate acestea, în smaragde de cântece folclorice pe care TVH le retrezește într-o nouă stare de spirit, într-o viață de spectacol și emisie estetizată în armonia cântecului, în chipul cel mai ales al artei și culturii. Și mai există, la TVH, un excelent slujitor al televiziunii, un om de televiziune de suflet care realcătuiește arta prezentării de spectacole așa cum a fost cândva, când strălucea
MARIUS BRUTARU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1401980173.html [Corola-blog/BlogPost/360955_a_362284]
-
fi uitat de sus în apele imense ale lumii și le-au albăstrit! Iar voci ca a Marinei Florea s-au separat de corul melozilor heruvimici și au coborât alinătoare la om, spre a-i dărui armonia și a-i estetiza viața sufletească! 22 noiembrie 2014, ziua în care eram prezent la lansarea cărții „Jolt Kerestely, o viață pentru cântec”, scrisă admirabil de cea care iubește nu mai puțin decât mine pe artiști, Oana Georgescu, a fost a venirii sărbătorii mele
MARINA FLOREA. ARTISTĂ IUBITĂ DE OMUL LĂUNTRIC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1417343947.html [Corola-blog/BlogPost/371871_a_373200]
-
care trăiesc în sărăcie lucie, și care îi reclamă faptul că „și ei sunt Cuba”. Scena e construită și filmată super-elaborat, pentru a enunța un fel de hiperbolă a sărăciei care îl trage la răspundere pe colonist. Departe de a estetiza, scena are forța alegorică a unui strigăt de trezire a conștiinței dinspre țările subalterne spre „lumea întâi”. Iar inventivitatea cinematografică dă forță acestui strigăt. Cel puțin la fel de lipsită de temei mi se pare afirmația că, prin prezentarea excesivă a luxului
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
unui regim de putere a cărui violență se manifestă mai mult prin ascunderea adversarului decât prin lichidarea sa, prin revocarea vieții muncii și vieții muncitorilor aparținând realității sociale mediatizate. Îndepărtându-se de la omenesc, aceasta încremenește din ce în ce mai mult pentru a se estetiza conform dorinței de operă a lui Nicolae Ceaușescu. De ce să mai insistăm atunci pe un mijloc de comunicare în masă capabil să facă vizibilă o dinamică, dacă dorința lui Ceaușescu era să posede întotdeauna produsul finit ? Principala emisiune informativă a
“Arbeit macht frei”: eliberează omul nou din tine () [Corola-website/Science/295695_a_297024]
-
Eu nu văd ceea ce este, ci ceea ce este ce văd eu. De vreme ce oricum ceea ce omul este capabil fără efort să perceapă (adică naturalul) nu este decât o față a lumii nebănuite și realitatea noastră este una mediată, de ce să nu estetizăm acest natural printr-un efort intelectual și artistic pentru a obține frumosul. Această idee își găsește începuturile în refuzul formelor normale, concretizat estetic în mișcarea antinaturalistă. Idealul de frumusețe feminină al epocii va tinde tot mai mult spre cel de
Decadentism () [Corola-website/Science/319401_a_320730]
-
Neretvi - Bătălia de pe Neretva (1969). Acest film e unic nu doar prin prisma susținerii extraordinare de care a beneficiat din partea elitei politice, ci și prin eșecul răsunător de a atrage publicul. Principalul motiv ar fi încercările deloc îndemânatice de a estetiza reprezentarea ideologică a eroismului din Al Doilea Război Mondial. Cu alte cuvinte, oamenii nu s-au grăbit să creadă versiunea oficială a istoriei. Oricâte anecdote ar fi circulat despre filmările la Neretva, un lucru e cert - filmul nu ar fi
Filmul cu partizani și construcția națională iugoslavă () [Corola-website/Science/295634_a_296963]
-
prin serigrafie sau linogravură, se va răspândi pe panourile de afișaj, pe vitrine sau pe zidurile uzinelor, ale universităților și ale multor alte clădiri. Broșurile, graffitti și fluturașii vor deveni vectori ai contraculturii anarhiste, ai situaționismului ai cărui actori Își estetizează lupta folosindu-se de simboluri și, În general, ai oricărei activități subversive, inclusiv pentru unele secte, tineretului propunându-i-se noi modele. Mișcările artistice Suprarealismul, dadaismul, futurismul au marcat fiecare În felul său epoca În care au apărut, În opoziție
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
sale, fie că era vorba de soția sa ori de portretul femeii energice din După banchet). Moartea actriței seamănă oarecum cu o sinucidere ritualică, care recurge la rituri și la formalismul cerut de o înaltă cultură cu scopul de a estetiza viața. "Artializare" îndelung pregătită și descrisă pentru a introduce ultima scenă în ritualul său extrem. Autorul Doamnei de Sade a privilegiat formalismul ritualului, reluat aici în perspectiva altui ritual, cel al teatrului. În Germania romantică se exprimă amestecul de eros
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
pragul Renașterii, a "artistificat" imaginile și a "peisajat" țara65. Același gest de recul, aceeași descoperire nu a Americii, ci a locurilor celor mai familiare (Lumea Nouă ajutându-i poate pe oameni s-o privească mai bine pe cea Veche) au estetizat mediul natural și cultural, printr-o punere la distanță a lucrurilor celor mai uzuale. Încadrare, degrade, simetrie, tabulare aceste exerciții de viziune transformă în tablou o stare haotică a universului. Ca și cum deplasarea "punctului" în acomodarea privirii ne-ar elibera de
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
spațiului vital, ce face cu putință căutarea locului cuvenit fiecăruia. Facilitează tranzitul, deși e drept că uneori împinge lucrurile până la confuzia cu iureșul incontinent al hoardelor năvălitoare. − Din ce în ce mai poetic... Nu văd nici un motiv ca scatologia să nu fie și ea estetizată așa cum, fără îndoială, merită, fu de părere Luc. "Trebuie mers/ spațiul aspiră", scria Guillevic. Dar nu sunt chiar convins: puterea de aspirație și inspirație a spațiului vital se leagă direct de chestiunea lubrifierii contactului cu el prin indiferență. Aparența de
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
acord cu eul din viziune și nu invers. În continuare, să urmărim cum anume este generat eul creator blakean și să-i descriem trăsăturile principale. 1.4. Emergentă eului creator Unitatea aparentă a eului este dinamitata de îndată ce intenția de a estetiza conținuturile primare devine manifestă 26. Eul empiric nu este satisfăcut de experiență vizionara pură și simte nevoia s-o traducă într-o opera de artă. Pe parcursul acestui proces, eul este investit cu o putere nouă: aceea de a genera un
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
blakean (implicând distincții de natură metafizica, ontologica, estetică, vizionara), am ajuns la capătul primei părți a investigației mele poetice. În continuare, discursul va fi centrat asupra analizei factorilor inductori ai viziunii, care-i permit eului să experimenteze și, ulterior, să estetizeze viziunile la care are acces. Partea a II-a Factorii inductori În interpretarea pe care o ofer, viziunile lui Blake sunt induse de o serie de factori, pe care ii împart în două clase sau categorii. Esențialmente, se poate vorbi
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]