108 matches
-
Mihăilescu descrie lucrurile în coaja lor fenomenală, lipsindu-i acea ochire care să-l aducă în condiția de degustător discret al tentelor nevăzute. Până la urmă este o dramă la mijloc, aceea a unui scriitor avînd convingerea că e un intrus estetizant, fără predilecție pentru trăiri ominoase. Fără această dramă subiacentă, cartea ar fi rămas în ton minor, de peripeție bufă. Prin urmare, cartea este sprințară, poate fi citită dintr-o răsuflare, dar nu este înaripată sau, neapărat, entuziasmantă. Este zemoasă sub
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC, DAN C. MIHĂILESCU, OARE CHIAR M-AM ÎNTORS DE LA ATHOS?, EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012, 112 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1398681676.html [Corola-blog/BlogPost/347993_a_349322]
-
de o formație estetică matriciala, sigilata la o curte împărăteasca, printre aristocrați, unde domină un tendențios dolce far niente și unde se plusează până la exces pe extinderea spiritului artistic. Privirea paradisiacă a lui Șei Shōnagon depinde strict de un ochi estetizant, care impune o grilă desăvârșită (cu ierarhii ale frumosului) de a privi exclusiv artistic lucrurile: mai ales natură și oamenii. Este un ochi estetizant din start, manierist și fundamentalist; este ochiul unui hermeneut care a fost format și și-a
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
exces pe extinderea spiritului artistic. Privirea paradisiacă a lui Șei Shōnagon depinde strict de un ochi estetizant, care impune o grilă desăvârșită (cu ierarhii ale frumosului) de a privi exclusiv artistic lucrurile: mai ales natură și oamenii. Este un ochi estetizant din start, manierist și fundamentalist; este ochiul unui hermeneut care a fost format și și-a profesionalizat privirea doar în acest sens. De aceea, paradisul radiografiat de Șei Shōnagon este întotdeauna coerent, senin, extatic. Lui nu i se opune infernul
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
natură și cultură. Paradoxul atitudinii lui Șei Shōnagon este acela că ea nu percepe vreo opoziție între cele două structuri, desi acorda, din start, culturii rolul esențial. Vestimentația baroca... avânt la lettre Un alt element care consacră paradisul în ochiul estetizant al lui Șei Shōnagon este vestimentația elaborată, baroca, de la curtea imperiala: prin intermediul acesteia, fapturile sunt, de fapt, artisticește vorbind, niște flori umane, întrucât toate materialele de croit fastuoasele haine nipone sunt gândite exclusiv floral; mătasurile, pânzeturile, brocarturile, evantaiele sunt vopsite
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
Rătăcitorului care se oprește la sora sa Paraschiva, ocazie care îi prilejuiește să “înoade “o aventură sexuală pe malul unei ape cu o tânără bibliotecară.Demersul autorului în descrierea relației dintre cei doi tineri este de un pitoresc vitalizant și estetizant.Fapt ce-mi aduce aminte de romanele lui Gib I.Mihăescu “Rusoaica “și ”Zilele și nopțile unui student întârziat “, cu acea culoare rurală de “haut en couleurs “.Autorul creează efecte noi prin schimbarea perspectivei narative și să sugereze, fără crispări
PROIECŢII ALCHIMICE ŞI EXPERIENŢE MAGICE ÎN ROMANUL DE DINCOLO DE NEGURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Proiectii_alchimice_si_experiente_magice_in_romanul_de_dincolo_de_neguri_.html [Corola-blog/BlogPost/355665_a_356994]
-
stare care-l învăluise la început, atunci când se trezi singur, abandonat de soldații din grupa de comandă, lăsându-l de izbeliște, înconjurat doar de ramurile joase ale copacilor, îngreunate de zăpada abundentă,( ... Altfel, narațiunea nu e lipsită de un pitoresc estetizant, în care se ascunde o știință a observației ce conturează o atmosferă halucinantă, întinsă, precum un miceliu, asupra amintirilor.” De dincolo de neguri “ e, în acest sens, romanul unei umanități dinamice, cu psihologii contorsionate și răvășite. Universul epic e abstras, izolat
PROIECŢII ALCHIMICE ŞI EXPERIENŢE MAGICE ÎN ROMANUL DE DINCOLO DE NEGURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Proiectii_alchimice_si_experiente_magice_in_romanul_de_dincolo_de_neguri_.html [Corola-blog/BlogPost/355665_a_356994]
-
dintre capitală și mar- gine, dincolo de unele subordonări mai degrabă pecuniare decît estetice. Fără vreo urmă de echivoc, Titus Mocanu consideră că Val Ghorghiu a realizat deja o operă com- plexă, de mare rafinament constructiv, cu un gust rafinat, aproape estetizant și-i apare în acel moment una dintre cele mai bine definite personalități ale picturii romînești con- temporane. Elogiile aduse la tinerețe strică cel mai adesea dar o constatare jubilantă la maturitate, consacră. În alt sens, obligă, și povara unei
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
special poziția lui Andrei Gorzo în câmpul intelectual local. Critic, teoretician de film și profesor important, cu grad mare de recunoaștere, apreciat ca atare de regizori ai Noului Val, care a reușit să se impună atât în mediul conservator și estetizant din zona Dilema Veche, cât și în stânga progresistă. Pe scurt, o persoană cu grad ridicat de autoritate în domeniul criticii de film și în sfera intelectuală locală. Din poziția aceasta, Gorzo și-a creat obiceiul să tragă la răspundere, din
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (II) () [Corola-website/Science/296166_a_297495]
-
la "Viața românească", aflată sub influența lui Ibrăileanu, Topîrceanu cunoaște și colaborează cu scriitori de frunte, precum Sadoveanu, Gala Galaction, Tudor Arghezi, Mihai Codreanu sau Hortensia Papadat-Bengescu, grupare aflată în luptă polemică cu "sămănătorismul" lui Nicolae Iorga sau cu "modernismul" estetizant și importat de la "Sburătorul" lui Lovinescu. Din această perioadă din ajunul Primului Război Mondial datează parodiile după Ion Minulescu, Nicolae Davidescu - promotori ai "simbolismului" și ai "modernismului" - sau după Dimitrie Bolintineanu și Mircea Dem. Rădulescu, cu retorismul lor patriotard-sforăitor și idilismul desuet
George Topîrceanu () [Corola-website/Science/297552_a_298881]
-
Oscar Fingal O'Flaherty Wills Wilde (n. 16 octombrie 1854, Dublin - d. 30 noiembrie 1900, Paris), scriitor irlandez, cel mai cunoscut dintre scriitorii estetizanți de limbă engleză. a fost fiul unui medic irlandez. Tatăl sau, Sir William Wilde, doctor specialist în boli de ochi și urechi, anticar și scriitor, mai avea trei copii dintr-o primă relație. Mama sa, Jane Francesca Elgee, era poetă
Oscar Wilde () [Corola-website/Science/297971_a_299300]
-
sunt Ștefan și Hoisescu. Din păcate, o cărămidă solidă la soclul nefiresc este adăugată de Constantin Noica într-o carte pe care, în epocă, Manolescu o recenzează și îi dă calificative mai curând reținute. Despărțirea ideologică între cele două grupuri, estetizant și autohtonist, este atât de clară, încât fiecare gest literar sau filosofic își află îndată calificarea ideologică mai mult sau mai puțin exprimată public. Cazul Lovinescu este și el unul extrem de elocvent. Omul care teoretizase sincronismul și dinamica formelor creatoare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
dă glas melancoliei nocturn-autumnale într-un peisaj urban sumbru și ostil; se poate recunoaște o melancolie bacoviană (fără tragismul lui Bacovia), contemplativă. Trăiește însă și stări de jubilație în peisaj marin și însorit, stăruind în descripția, de un erotism rafinat, estetizant, a nudului feminin. Peisajul rustic, silvestru sau montan e valorizat liric fără idilizări convenționale, fiind corelat uneori cu evocări paseiste, menținute la nivelul sugestiei; destule poeme amintesc de Blaga, cel din În marea trecere (un poem e intitulat chiar Despre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288516_a_289845]
-
pe o logică monastică. Acestei generații Îi datorăm Însă și refacerea legăturii cu interbelicul spiritualist, chiar național și naționalist, deschiderea Înspre stilistica dispersivă a Balcanilor (prin exaltarea lui Ion Barbu) - altfel spus, ei Îi datorăm re-racordarea noastră (În termenii evazivi, estetizanți, pe care ideologia timpului Îi Îngăduia) la spiritualitatea răsăriteană. Lor li se datorează, pe de altă parte, recurgerea la cultură ca la un instrument de protest politic alegoric, sibilinic, așa cum s-a Întâmplat, de pildă, cu Marea trăncăneală a lui
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pentru ei, este acolo, ca o obsesie la care se raportează, care Îi predetermină. Abia optzeciștii ajung să trăiască anti-sistemic, numai că nici la ei ostilitatea viscerală și ideologică față de sistem nu se convertește În revoltă politică, ci În evazionism estetizant, ceea ce duce, după revoluție, la fronda anti-Establishment și la refuzul de a accepta roluri politice. După revoluție, optzeciștii au dat În mod vădit un răspuns estetic evenimentului politic care le-a schimbat destinul: au edificat reviste, edituri, au scris cărți
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În turnurile lor de fildeș, și acolo a Început să se construiască o altă memorie de generație, care Într-un fel refuză niște modele anterioare, inclusiv modelul optzecist comunist. Însă nu știu dacă această Castalie va reuși să abandoneze tezismul estetizant, literaturizant al deceniului În care s-a format. Și, ca să Închei această argumentație, Încep să apară tineri sociologi, politologi, iar aici exemplul unor Chelcea și Lățea - care au trecut la un alt tip de discurs, la o altă metodă de
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
s-a pietrificat"*. E. Arsan, Emmanuelle 2, 10/18, 1974, p. 318. Acest văl de mătase care dezvăluie și maschează totodată este narațiunea însăși: se evocă o scenă care ar putea fi pornografică dacă nu s-ar transforma în spectacol estetizant. Consumatorul este chemat să ia mai degrabă poziție de contemplator decât de voyeur, ca în dispozitivul pornografic. În clipa în care se schițează ceva de ordin pornografic, când bărbatul penetrează femeia, "el rămâne nemișcat", iar femeia "se pietrifică". Aceste poziții
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
parte, în această dublă calitate, dintre "cvasi-obiecte" (recent analizate de Serres, Latour și Hennion). Este un hibrid. Ca lucru, se sustrage societății care, la vremea ei, s-a recunoscut în el: pasibil deci de o delectare privată, într-un contact estetizant față în față. Și este adevărat că figurile plastice (ca și operele muzicale) supraviețuiesc culturii care le-a generat și le-a dat sens. Autonomie a vieții formelor care ne permite, de exemplu, să-i "descoperim", după două sute de ani
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
1964), unele titluri mai evocă referențialul dominant în epocă (Constructorul, Șantier naval, Minerii), dar substanța poemelor nu este aceea pe care o sugerează titlurile. Înzestrat cu imaginație, mai curând dionisiac, dar nu fără conștiința efemerității, C. transfigurează realul în sens estetizant. Volumele Clepsidra (1966), Bunavestire (1968), Coline cu demoni (1970; Premiul Uniunii Scriitorilor) cuprind versuri muzicale, mici caligrafii alimentate cu resurse livrești, reverii intelectuale cu unele accente de „neohellenism” (Reversibilitate, Astoria, Arhitectul ș.a.). Fantezia brodează stări senine, melancolice, nostalgice sau anxietăți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286367_a_287696]
-
apologia existenței experimentale și excentrice a literatului și a artistului: acesta nu trăiește decât din sine însuși și se autojustifică, din punct de vedere "psihologic", prin valoarea sa intrinsecă, urmând principiul artei pentru artă. Bourget prezintă așadar punctul de vedere estetizant al decadenței drept "suprema echitate" a spiritului și ideilor, întrucât acesta este capabil să le deguste și să le asimileze pe toate fără să adere la nici una, producând astfel o "comoară mai bogată de achiziție umană". Dacă cetățenii unei decadențe
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
ironic. Poezia lui are toate șansele să pară și, mai mult decât atât, să fie, o mostră de text inaderent la trendul epocii, dar aderent - în limitele valorii sale - la arhiva poeziei universale, de la baladescul medieval asumat la baladescul modernist estetizant. SCRIERI: Troienii, București, 1983; Lumina și uitarea, București, 1989. Traduceri: Mircea Zaciu, Ion Agârbiceanu, București, 1983; John Barth, Varieteu pe apă, pref. Geta Dumitriu, București, 1992. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Prima verba, RL, 1984, 11; Alexandru Condeescu, „Troienii”, LCF, 1984
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289633_a_290962]
-
revista trece din aprilie 1941 sub o altă conducere, aceea a lui D. Caracostea (deși până în octombrie 1942 figurează pe copertă ca redactor-șef Camil Petrescu), iar printr-o notă din numărul dublu din august-septembrie 1941 se respinge colaborarea criticilor estetizanți 59, G. Călinescu, Ș. Cioculescu, Vl. Streinu, Pompiliu Constantinescu, T. Vianu și Perpessicius, cu excepția celui din urmă niciunul dintre aceștia nu va mai relua colaborarea la revista amintită în perioada directoratului lui D. Caracostea. Criticii de la Revista Fundațiilor Regale vor
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
al Uniunii Scriitorilor din România pentru traducerea și promovarea literaturii române în lume. Intrarea lui V. în lirica română se produce în 1996 cu placheta Magie și câlți. Sub influența clocotrismului din anii ’80, combinat cu un „suprarealism tragic și estetizant”, poetul se declară contaminat de „virusul” Nichita Stănescu, model liric cu care se află într-un permanent dialog în majoritatea poemelor. Trecând la scrierea în limba română „frățeasca”, V. opune zbuciumatul Est unui Vest brutal și opac, fără a se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290662_a_291991]
-
omorului un caracter ritual, ciobanul fiind jertfit unei divinități. N. Iorga a folosit o prismă istoricistă, încercând să stabilească o datare riguroasă a momentului apariției baladei. La rândul lor, Duiliu Zamfirescu și D. Caracostea au adoptat un punct de vedere estetizant. D. Caracostea a alcătuit și-o schiță generică a Mioriței. Alți cercetători au analizat balada dintr-o perspectivă etnografică. Ov. Densusianu consideră că împrejurarea tipică pentru nașterea baladei a fost rivalitatea frecventă pe drumurile de transhumanță. Glosări etnografice au mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
vremea aceea?” „Da - i am spus -, e un articol despre G. Călinescu, după moartea sa, intitulat « Titanul», în care sînt și cîteva rînduri pamfletare la adresa lui Agavriloaiei, motivate de ranchiuna că el ne-a vorbit denigrator de autorul Vieții lui Eminescu, «estetizantul», despre care afirma mereu că «n-are dreptate...». În articol exaltam imensele merite ale acestuia și mă distanțam de răutățile unui cîrciogar”. După o pauză de cîteva secunde, l-am întrebat: „Ce știi despre Gh. Agavriloaiei?” Bineînțeles, nu știa nimic
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
parțial cu Radu Stanca, dar într-un sens care-i confirmă propriile idei, Ion Negoițescu concede acestuia justețea unei abordări morale, din afara operei, a conținutului amoral al comediilor lui Caragiale. La final, despărțirea de Maiorescu cu interpretarea sa „firească sufletului estetizant” devine paradigmatică. Ea reprezintă ultimul gong al acestei polemici, care relevă încer carea euphorionismului de a deschide un alt drum culturii române. Discuția dintre cei doi are și un sens mentorial, ea corespunde viziunii euphorioniste a lui Negoi- țescu care
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]