155 matches
-
S-a obișnuit cu marea creștere economică de după război (ce se datora neimplicării Suediei) și cu drepturile asistențiale tot mai largi ale statului aflat într-o rapidă extindere. (Pentru a susține expansiunea statului asistențial și satisface cererea populară de ajutoare etatiste, guvernul suedez a devalorizat moneda de câteva ori în anii ’70 și ’80). Efectele pe care creșterea și intrarea în câmpul muncii a acestei generații le-au avut asupra societății au fost, în principiu, două: creșterea presiunii populare pentru politici
Cum Statul Asistenţial a corupt Suedia by http://balabanesti.net/2012/10/30/cum-statul-asistential-a-corupt-suedia/ [Corola-blog/BlogPost/340014_a_341343]
-
Pe măsură ce acești copii ai statului asistențial au crescut și au început să participe la viața politică, schimbarea politică a fost semnificativă. Revolta studențească din 1968, una mai degrabă comunistă, a reprezentat probabil apogeul acestei generații radicale ce cerea, prin intermediul redistribuției etatiste, tot mai mult pentru sine; studenții nu și-au mai asumat nici o răspundere personală pentru viețile lor, nici nu s-au gândit vreodată să se descurce singuri. „Mă aflu în nevoie”, au spus ei, și din acea pretenție au inferat
Cum Statul Asistenţial a corupt Suedia by http://balabanesti.net/2012/10/30/cum-statul-asistential-a-corupt-suedia/ [Corola-blog/BlogPost/340014_a_341343]
-
3,1 la sută. Lucian Croitoru Asocierea partidelor de stânga cu creșterea economică și a partidelor de dreapta cu recesiunile nu are o cauză în politicile promovate de cele două tipuri de partide, ci în alți doi factori: (i) mentalitatea etatistă a populației, căpătată în anii de comunism, care făcut ca alegerile fondatoare din România din 1990 să aducă la putere, cu o majoritate covârșitoare, forțele de stânga. Acele alegeri au permis consolidarea stângii, care a rămas la putere până în 1997
Două idei greșite despre creșterea economică by https://republica.ro/doua-idei-gresite-despre-cresterea-economica [Corola-blog/BlogPost/338618_a_339947]
-
fost construite în orașele mari și medii ale țării, având spații care însumează peste trei milioane de metri pătrați. Sunt reprezentative proiectele de anvergură finalizate sau aflate în diferite faze de execuție în locul întreprinderilor care au funcționat în anii economiei etatiste, precum Vulcan, Tricodava, Electroaparataj, Motoare Electrice, Tractorul, Electroputere, Timpuri Noi, Semănătoarea, Republica, Dacia, Loromet etc. România figurează în top 10 la numărul de mall-uri existente în Europa. Majoritatea acestora au reușit să-și păstreze destinația din proiect până în prezent
Conversia mall-urilor în fabrici by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296334_a_297663]
-
din 15 aprilie 2011. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul consideră că reglementările criticate sunt neconstituționale, întrucât impun o anumită modalitate de desemnare a organului de conducere. Această modalitate reprezintă, cu toată aparența sa democratică, o ingerință nejustificată, de tip etatist, în procedura de înființare și funcționare a persoanei juridice de drept privat care este unitatea de învățământ superior particular. Dispozițiile legale criticate impun un sistem antidemocratic și discriminatoriu în procedura de alegere a rectorului. Corpul de electori ai rectorului, prevăzut
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239464_a_240793]
-
ochii noștri neputincioși... Creștinii trebuie să intervină pentru a pleda pentru restabilirea bunului-simț. Să mai observăm un lucru. În România sunt meserii practice care au fost uitate: este greu să găsești un dulgher profesionist, bunăoară, deși piața o cere. Politicile etatiste (promovate de la Bruxelles sau București) inventează false nevoi și bulversează deci raportul cerere-ofertă. - Foarte mulți oameni au ajuns să simtă că au devenit victime ale lumii de astăzi, victime ale bogăției exclusive, proprie câtorva persoane, victime ale unui sistem de
MIHAIL NEAMTU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_mihail_neamtu_.html [Corola-blog/BlogPost/366796_a_368125]
-
acestea soluția propusă de Parlament nu poate fi nici pe departe una echitabilă sau corectă. Și nu pentru cei cu credite în CHF cât pentru noi ceilalți. Statul condamnă din răsputeri discriminarea. Nu e deloc etic sau moral, în viziunea etatiștilor, să discriminezi între cei din societate. De aceea nefumătorii trebuie să aibă drepturi egale cu fumătorii, femeile cu bărbații, înalții cu scunzii sau albii cu negrii. Las deoparte faptul că discriminarea nu contează atunci când vorbim de „bogați” versus „săraci”, obligatoriu
Discriminarea din spatele conversiei creditelor din CHF (valută) în lei by https://republica.ro/discriminarea-din-spatele-conversiei-creditelor-din-chf-valuta-in-lei_2 [Corola-blog/BlogPost/338644_a_339973]
-
El și scrie o odă în limba latină semnificativă ideilor politice ale Școlii Ardelene: „Ode pentru pomeiria Mutheri cea di pururia a Augustei Mariei Theresiei”, în care plânge moartea împărătesei Maria Tereza „cel cu suspin al Daciei”. Pe aceeași gândire etatistă austriacă sau “dinasticistă” a mers și istoricul Gheorghe Șincai, care beneficiază de toate bursele posibile ale statului Habsburgic, pentru subordonarea sa intelectuală intereselor Casei de Austria, dar care în scrierile particulare recunoaște că Unirea cu Roma nu a adus nicio
DIN PETRE – INCURSIUNE INEDITĂ ÎN ISTORIE, MENTALITĂŢI COLECTIVE ŞI IMAGINAR SOCIAL (EPOCA MODERNĂ) de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ionut_tene_1448010378.html [Corola-blog/BlogPost/353261_a_354590]
-
că nu există nici o structură a realității, că toată lumea este o tabula rasa, care poate fi schimbată în orice moment, în orice direcție dorită de simplul exercițiu al voinței umane. Rothbard și-a exprimat, de asemenea, punctul de vedere că etatiștii suprimă cercetarea academică asupra rasei, pentru a-și susține scopul de utilizare a statului în impunerea unor obiective egalitariste. Într-un articol din 1963 numit "Revoluția neagră", Rothbard scria că revoluția negrilor are anumite elemente pe care un libertarian trebuie
Murray Rothbard () [Corola-website/Science/308525_a_309854]
-
a dat onorul ca rege al Italiei, ceea ce i-a atras protestele republicanilor italieni. Istoricul englez , ale cărui lucrări actuale tratează istoria Italiei din vremea "Risorgimento", judecă negativ personalitatea lui Garibaldi, calificându-l ca „moderat și empiric nerevoluționar”, „prudent” și „etatist”. La 9 noiembrie 1860, Garibaldi s-a retras la Caprera după ce a refuzat orice recompensă, fapt care i-a fascinat pe contemporanii săi aproape la fel de mult ca faptele lui de arme. Garibaldi a fost adevăratul artizan al unificării Regatului Italiei
Giuseppe Garibaldi () [Corola-website/Science/303473_a_304802]
-
3 aprilie 1922. Primul rezultat al acestei revoluții a fost răsturnarea regimului țarist, lăsând câmp deschis pentru luarea puterii de către bolșevici. Potrivit lui , „o revoluție populară și plebeiană profund și antietatistă [a] adus la putere gruparea cel mai dictatorială și mai etatistă”. Potrivit mai multor istorici, bazele leninist ar fi fost puse mult mai devreme, înainte de izbucnirea Războiului Civil, în august 1918, represiunea abătându-se la fel de mult, dacă nu chiar mai mult, asupra celorlalte partide revoluționare decât asupra unora dintre mai multele
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
determinat și în postura cea mai decisivă [...], purificată de ultima urmă de haotic, irațional, spontan, impredictibil”. În organizarea și funcționarea comuniste pot fi identificate indicii clare ale statului extins, corporatist și raționalizat printr-o birocrație atotcuprinzătoare, ale ideologiei seculare și etatiste, ale sistemului fordist de organizare a producției și a consumului, ale omogenității culturale centrate pe cultul tehnologiei și pe cultura industrialismului, toate acestea nefiind altceva decât opțiuni ale primei modernități. Ele au fost însă saturate de distorsiuni și excrescențe, de
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
instituții care aplicau tehnologiile informației și comunicării pentru a oferi servicii universitare online la distanță. Modelul american a fost urmat de țările cu cultură și limbă anglo-saxonă (Marea Britanie, Australia, Noua Zeelandă și, mai curând, Irlanda). Țările europene, cu modelul lor tradițional etatist, protector și suprareglementat de învățământ superior, abia de curând, în urmă cu circa zece ani, au început să prospecteze și în mod lent, dar sigur, să adopte noul model. Au început să crească autonomia universitară, să profesionalizeze conducerea universitară și
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
dus la transformarea universităților într-un gen distinct de corporații. Unele au început să funcționeze ca organizații pentru profit, altele se prezintă ca organizații non-profit, pe când altele au rămas publice, dar eliberate tot mai mult de gestiunea clasică de tip etatist. Finanțarea publică a devenit normativă (adică bazată pe formule de calcul în care costurile pe student echivalent sunt referința principală și uneori chiar exclusivă) și globală (adică neitemizată pe categorii predeterminate de cheltuieli). Universitarii sunt angajați de instituția de învățământ
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
universitatea tranzitorie reduce dependența de resursele publice, le diversifică și accentuează importanța surselor private pentru cercetare și pentru instruire, inclusiv din taxele de studii. Chiar dacă opțiunea pentru modelul non-profit va prevala, universitatea tranzitorie tinde să se desprindă de sistemul public etatist și să se afirme ca o corporație a învățării și cercetării, ce acționează antreprenorial și cultivă un cosmopolitism al valorilor civismului extins (global) și al rațiunii cunoscătoare. Studenții universității tranzitorii vor înceta să fie doar reprezentanți ai elitismului meritocratic al
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Antreprenoriat academic Organizare disciplinară și mai ales interdisciplinară pe problematici a instruirii și a cercetării Rețele transinstituționale Diversificare pe vârstă și performanțe a populației studențești dintr-o universitate Opțiuni Profilare instituțională Statul va promova politici stimulative și va submina dependența etatistă a universităților Universitățile vor deveni corporații ale cunoașterii și învățării, vor profesionaliza managementul propriu și vor păstra participarea universitarilor la conducere numai cu roluri consultative Universitățile vor opta pentru un cosmopolitism valoric al serviciilor sociale și civice, îmbinând valori cu
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
din atribuțiile sale unor organisme ce impuneau reglementări comune obligatorii. Evoluție ce nu s-a produs în Est, unde uniformizarea politică și generalizarea economiei de comandă ascundea, sub masca internaționalismului, hegemonismul (recte, imperialismul) puterii comuniste dominante, Uniunea Sovietică. Modelul economic etatist a impus violența de stat pentru ștergerea diferențelor între categoriile ("clasele") sociale existente și pentru restrângerea absolută a libertăților individuale ce, în plan economic, sunt sursă de ierarhie, de diferențiere. Cetățeanul-asistat a devenit "obiectul" unei economii a penuriei din ce în ce mai greu
U.E. și România by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/9070_a_10395]
-
de libertate, care, prin natură, aparține „În chip egal tuturor”, nu ar trebui să fie abolit „chiar sub forma legii printr-un vot”, În oricare ar fi adunarea (parlamentul). Într-o manieră idealist-romantică (Fichte-Hegel), Giorgio del Vecchio Își proiectează opțiunea etatistă axiologică, de factură neokantiană (Paulsen, Cassirer): „Nici o lege, cu adevărat, ab hominibus inventa, nu poate distruge legea care singură justifică existența Însăși a Statului și deci, de asemenea, existența și autoritatea organelor sale”. Nu trebuie să uităm niciodată, conchide juristul
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
obișnuita construcție dogmatică a unui sistem care are, dealtfel, rădăcini mult mai complexe În realitatea istorică și psihologică”. Filosoful italian combate viguros și concepția după care Dreptul și Statul ar coincide, sau după care Dreptul ar fi esențial de natură Etatistă. Or, În viziunea lui Giorgio del Vecchio: „orice societate tinde să producă un Drept care Îi este propriu. Astfel, organizațiile familiale au un caracter juridic anterior Statului; de asemenea celelalte organizații care s-au format În sânul Statului, dar independent de
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
vine din folosința banului ca instrument de relansare economică și de combatere a șomajului. Pentru Keynes nu banii și stabilitatea financiară este problema, ci șomajul și stabilitatea socială este marea problemă. Keynes a fost acuzat pe nedrept că ar fi etatist sau și mai rău, socialist. Nu este nici una nici alta pentru că statul lui Keynes nu este un proprietar de mijloace de producție care să deposedeze cetățenii de libertăți. Statul lui Keynes este managerul, ultimul pompier de serviciu, chemat să facă
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
combaterea crizei, deoarece crizele erau de mai mică însemnătate, dimensiunea lor națională fiind gestionată într-un fel sau altul. Intervenția statului în economie, pentru combaterea crizei, nu trebuie să ne ducă cu gândul că John Maynard Keynes ar fi socialist, etatist sau anti-liberal. Nu despre asta este vorba. Un economist poate fi catalogat ca etatist atunci când discută despre un complex de măsuri care poziționează statul în economie și societate, complex care include calitatea statului de proprietar de mijloace de producție. Etatist
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
burgheze față de deciziile și resursele controlate de birocrație, o burghezie care nu este interesată de câștigarea autonomiei afacerilor sale pe piața liberă, nici în descentralizarea administrativă care i-ar diminua accesul la resursele controlate central. După unii analiști, modelul neoliberal etatist se perpetuează și după 1989 (Tănase, 1995, p. 3). Modelul sincronismului vieții contemporane Eugen Lovinescu (1881-1943), critic literar, istoric al culturii, scriitor și sociolog român, a construit un model al dezvoltării sociale ca modernizare cu unele accente diferite de viziunea
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de funcționare al economiei, structura socială și sistemul de valori. În cazul sistemului politic, schimbările au vizat trecerea de la monopolul asupra puterii al partidului comunist la pluripartitism, alegeri libere și stat de drept. În plan economic, a fost abandonat modelul etatist de economie centralizată în favoarea modelului capitalist al economiei de piață. Schimbările din economie au antrenat și un alt pattern, mult mai complex: cel al stratificării sociale. În planul valorilor, a fost abandonată ideologia oficială de tip comunist în favoarea valorilor de
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ideea vehiculată În media, după care nu suntem capabili să absorbim fondurile europene și pierdem chiar și contribuția noastră. totul ar fi cauzat de lipsa de informare, neștiința colectivă, incompetența În a gestiona proiecte, indolența tradițională, tembelismul nostru congenital, educația etatistă... Într-un cuvânt, o delăsare moștenită din generație În generație ne-ar face incapabili să ne articulăm ritmului european. De curând am avut Însă contacte cu unii dintre cei care au Încercat să dea curs invitației de a se apropia
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Prețul a fost uriaș, o generație de țărani fiind sacrificată pe altarul unui Moloh modern: maltratări, Încarcerări, deportări, asasinate, distrugerea sistemului de proprietate și În general a satului (tradițional), la care se adaugă constituirea unui sistem de dependență de structurile etatiste, efectele fiind vizibile și astăzi. Pe termen mediu și lung „transformarea socialistă a agriculturii” s-a dovedit un eșec, probabil cel mai important, pentru regimul comunist, fie și numai dacă ținem cont că acesta nu a reușit nici să-i
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]