5 matches
-
Europa trebuie să o promoveze și să o pună în aplicare. Știm că acțiunile noastre pot conduce la rezultate foarte diferite, chiar fără intenția noastră, și chiar pot avea efectul opus celui pe care dorim să îl obținem. Aceasta este eterogeneza scopului. Mă tem că această problemă stă la baza acestui pachet. (ES) Dle președinte, ne aflăm, cu siguranță, într-o situație gravă care ne solicită tuturor să dăm dovadă de responsabilitate. Tuturor, inclusiv Consiliului. Diferența care ne separă astăzi de Consiliu este
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
civilizație trebuie să creadă În aceeași putere, care este o putere divină dincolo de toate și absolută. Numai că, pornind de la această etică a omogenului și de la omogeneză, vor apărea una sau mai multe forțe antagoniste În sânul cărora eterogenul și eterogeneza nu vor mai putea să fie complet eliminate. Vom Întâlni, deci, religii monoteiste și religii politeiste. În religiile monoteiste, dacă există o divinitate numită Dumnezeu de exemplu Tatăl - el nu va Întârzia să se ciocnească cu antagonistul său numit Satan
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
mai bogată. "Morala metodologică a artistului fie că este vorba de un plastician, de un artist al cuvântului sau al sunetului este morala contradictoriului cel mai intens...", va spune Lupașcu 521. El nu este nici subiectul omogenezei macrofizice, nici al eterogenezei biologice. Artistul este o ființă "esențialmente psihică", ceea ce înseamnă că este sediul conștiinței conștiinței și cunoașterii cunoașterii. Artistul nu mai este nici subiect, nici obiect. Atunci când lucrează, el inhibă atât forțele subiectului cât și pe cele ale obiectului, într-o
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în inerția imobilizantă. Eseul de față, diferențiindu-se de perspectivele negative ale simulacrului, se afiliază unei viziuni de deschidere a umanului spre alteritate, în toate dimensiunile acesteia. Se acceptă astfel faptul că metisarea umanului cu tehnologicul este un proces de eterogeneză ipostaziat în aspecte multiple, de la dorința „mașinică” (în direcția filosofiei deleuzo-guttarieneă a devenirii altceva/altcineva, la memoria protezată, de la corpul biopolitic (în sens foucaultiană, la distribuirea mintală și socială în rețeaua Internetului și la spațializarea pluripanoptică a puterii în realitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
doar un proces care produce unul prin celălalt și cuplează mașinile. Peste tot, mașini productive sau dezirante, mașini schizofrenice, toate cu o viață generică: eu și non-eu, interior și exterior nu mai înseamnă nimic (Deleuze și Guattari, 1972, p. 8Ă. Eterogeneza ansamblului mașinic provine, în atitudine deleuzo-guattariană, din multitudinea de fundamentări ontologice, identitare și sociale, iar tehnologicul, constituind doar una dintre aceste întemeieri, este ontologizant prin cuplarea sa la uman și la lume, în toate regimurile acestora. Filosofia propusă de cei
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]