20,854 matches
-
și acela [capitolul Schita pentru o Hermeneutica a “nostos”-ului din volumul: G. Liiceanu, Tragicul], este [o lucrare] a ta ... Adică se vede mâna ta” ( http://www.ziaristionline.ro/2012/06/28/gabriel-liiceanu-a-plagiat-in-teza-sa-de-doctorat-32-de-pagini-din-constantin-noica-securitatea-a-interceptat-marturia-filosofului-plagiiceanu-dovedit/ ). Or, dacă în tinerețea sa (marcată de etica comunistă) i-a fost încurajată împostura de a se trece autor al unor scrieri filozofice care nu erau ale lui, devenit editor după 1990, Gabriel Liiceanu se pare că promovează la rândul său impostura lui H.R. Patapievici (v. parerea lui
DESPRE G. LIICEANU ŞI PLAGIEREA DE TIP „INADEQUATE PARAPHRASE” LA PATAPIEVICI de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Isabela_vasiliu_scraba_despre_g_liice_isabela_vasiliu_scraba_1344313600.html [Corola-blog/BlogPost/340874_a_342203]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Analize > MAGDALENA ALBU - MASACRUL FLORILOR ȘI ETICA DE A FI Autor: Magdalena Albu Publicat în: Ediția nr. 1644 din 02 iulie 2015 Toate Articolele Autorului „O să vă ne-uit eu!...” Paul Goma Se impune azi, mai mult ca oricând, conceperea unui eseu despre libertate, dar nu despre
MASACRUL FLORILOR ŞI ETICA DE A FI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1435833134.html [Corola-blog/BlogPost/343327_a_344656]
-
nici ca sens major, o importanță covârșitoare în propria-le viață neavând-o decât falsul statut social obținut prin mijloace ilicite diverse. Magdalena ALBU București 29 iunie 2015 Sf. Apostoli Petru și Pavel Referință Bibliografică: Magdalena ALBU - MASACRUL FLORILOR ȘI ETICA DE A FI / Magdalena Albu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1644, Anul V, 02 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Magdalena Albu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
MASACRUL FLORILOR ŞI ETICA DE A FI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1435833134.html [Corola-blog/BlogPost/343327_a_344656]
-
public “livrezi” brandurilor? Speakeri Victor Kapra, www.victorkapra.ro: “Cum analizezi și înțelegi brandul pentru care pregătești un proiect în social media” Cristian China-Birta, www.chinezu.eu: “Decalogul 2.0 al lui Chinezu” Cristina Bazavan, www.bazavan.ro: “Deontologia și etică în social media” Adrian Monoranu, General Manager, InOras.ro: “Cum îți alegi ambasadorul de brand în social media? Social media cast: Pe cine alegi din companie să se ocupe de social media? Profil de social media manager.” Moderator: Marta Usurelu
Blog Iasi4u by http://blog.iasi4u.ro/category/social/ [Corola-blog/BlogPost/94499_a_95791]
-
a artei), Meridiane, București, 1974; Pitoresc și melancolie. O analiză a sentimentului naturii în cultura europeană, Univers, București, 1980; ediții Humanitas, 1992, 2003; Francesco Guardi, Meridiane, București, 1981; Ochiul și lucrurile (eseuri), Meridiane, București, 1986; Minima moralia (elemente pentru o etică a intervalului), Cartea Românească, București, 1988; ediții Humanitas, 1994, 2002, 2006, 2008 (trad.: franceză, L'Herne, Paris, 1990; germană, Deuticke, 1992; suedeză, Dualis, Ludvika, 1995, maghiară, Tinivár, Cluj - Napoca, 2000; împreună cu fragmente din Limba păsărilor, Jelenkor Kiadó, Pécs, 2000; slovacă
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1405505958.html [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
a artei), Meridiane, București, 1974; Pitoresc și melancolie. O analiză a sentimentului naturii în cultura europeană, Univers, București, 1980; ediții Humanitas, 1992, 2003; Francesco Guardi, Meridiane, București, 1981; Ochiul și lucrurile (eseuri), Meridiane, București, 1986; Minima moralia (elemente pentru o etică a intervalului), Cartea Românească, București, 1988; ediții Humanitas, 1994, 2002, 2006, 2008 (trad.: franceză, L'Herne, Paris, 1990; germană, Deuticke, 1992; suedeză, Dualis, Ludvika, 1995, maghiară, Tinivár, Cluj - Napoca, 2000; împreună cu fragmente din Limba păsărilor, Jelenkor Kiadó, Pecs, 2000; slovacă
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
Noica încearcă să concilieze regalitatea filozofiei cu derizoriul și cu amorful vieții cotidiene. Dintre „inițiații“ de la Păltiniș, pe Andrei Pleșu îl preocupa cel mai mult reflecția asupra actului etic, integrarea faptei morale în scenariul devenirii spirituale, în destinul individual. O etică mobilă, a devenirii, a intervalului, a trăirii în succesiunea momentelor de criză ne propune Minima moralia, eseu care, ajuns - iată - la a patra ediție, își păstrează valențele de luare de poziție demna, de atenție pe fundalul discuțiilor actuale privind condiția
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
implică totala toleranță față de erorile etice ale individului, în aceeași măsura în care îi pretinde acestuia - aparent paradoxal din perspectiva determiniștilor - totala responsabilitate față de întreg universul („Sunt vinovat pentru tot“, crede starețul Zosima). Astfel se instituie, mai mult decât o etică a raporturilor cu celalalt, o etică a sihăstriei - „etica lui Robinson“ - norma morală ajungând să fie considerată „nu ca igiena a omului social, ci o răspundere a omului muritor“. „Teorie generală a destinului“, etica definită și circumscrisă de volumul lui
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
ale individului, în aceeași măsura în care îi pretinde acestuia - aparent paradoxal din perspectiva determiniștilor - totala responsabilitate față de întreg universul („Sunt vinovat pentru tot“, crede starețul Zosima). Astfel se instituie, mai mult decât o etică a raporturilor cu celalalt, o etică a sihăstriei - „etica lui Robinson“ - norma morală ajungând să fie considerată „nu ca igiena a omului social, ci o răspundere a omului muritor“. „Teorie generală a destinului“, etica definită și circumscrisă de volumul lui Andrei Pleșu contrazice - subtil și convingător
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
aceeași măsura în care îi pretinde acestuia - aparent paradoxal din perspectiva determiniștilor - totala responsabilitate față de întreg universul („Sunt vinovat pentru tot“, crede starețul Zosima). Astfel se instituie, mai mult decât o etică a raporturilor cu celalalt, o etică a sihăstriei - „etica lui Robinson“ - norma morală ajungând să fie considerată „nu ca igiena a omului social, ci o răspundere a omului muritor“. „Teorie generală a destinului“, etica definită și circumscrisă de volumul lui Andrei Pleșu contrazice - subtil și convingător - recea morală kantiană
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
se instituie, mai mult decât o etică a raporturilor cu celalalt, o etică a sihăstriei - „etica lui Robinson“ - norma morală ajungând să fie considerată „nu ca igiena a omului social, ci o răspundere a omului muritor“. „Teorie generală a destinului“, etica definită și circumscrisă de volumul lui Andrei Pleșu contrazice - subtil și convingător - recea morală kantiană a datoriei sau etica aristotelică limitată de fapt la un cod social. Etica - susține eseistul - presupune „inteligență și talent moral“ și exclude simultan „cerebralitatea speculativă
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
morală ajungând să fie considerată „nu ca igiena a omului social, ci o răspundere a omului muritor“. „Teorie generală a destinului“, etica definită și circumscrisă de volumul lui Andrei Pleșu contrazice - subtil și convingător - recea morală kantiană a datoriei sau etica aristotelică limitată de fapt la un cod social. Etica - susține eseistul - presupune „inteligență și talent moral“ și exclude simultan „cerebralitatea speculativă“ a filozofilor și „emotivitatea decerebrată a unor religii atinse de degenerescență“. Este o etică a opțiunii, a „luminii calde
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
omului social, ci o răspundere a omului muritor“. „Teorie generală a destinului“, etica definită și circumscrisă de volumul lui Andrei Pleșu contrazice - subtil și convingător - recea morală kantiană a datoriei sau etica aristotelică limitată de fapt la un cod social. Etica - susține eseistul - presupune „inteligență și talent moral“ și exclude simultan „cerebralitatea speculativă“ a filozofilor și „emotivitatea decerebrată a unor religii atinse de degenerescență“. Este o etică a opțiunii, a „luminii calde“, a raționalității care nu desparte violent gândirea de sensibilitate
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
morală kantiană a datoriei sau etica aristotelică limitată de fapt la un cod social. Etica - susține eseistul - presupune „inteligență și talent moral“ și exclude simultan „cerebralitatea speculativă“ a filozofilor și „emotivitatea decerebrată a unor religii atinse de degenerescență“. Este o etică a opțiunii, a „luminii calde“, a raționalității care nu desparte violent gândirea de sensibilitate, căutând nu un adevăr abstract și gol, ci „adevărul trăit“: „... o morala nu este posibilă decât dedusă dintr-o experiență a iubirii, dintr-o angajare, din
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
sunt practicate ca substitut al actului etic, ca modalitate de a refuza să-ți ajuți semenii, considerând ca fiind suficiente doar vorbele. Dacă există totuși competența etică reală, cine o întruchipează?, se întreabă și ne întreabă autorul. Există specialiști în etică, având competență etică, dar care nu au competența și autoritate morală, deoarece acestea din urmă nu se dobândesc prin lectură. Etica este considerată o “știință” oarecum paradoxală, deoarece vizează mai mult înțelepciunea decât știința propriu-zisă. Ea stă sub misterul destinului
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
vorbele. Dacă există totuși competența etică reală, cine o întruchipează?, se întreabă și ne întreabă autorul. Există specialiști în etică, având competență etică, dar care nu au competența și autoritate morală, deoarece acestea din urmă nu se dobândesc prin lectură. Etica este considerată o “știință” oarecum paradoxală, deoarece vizează mai mult înțelepciunea decât știința propriu-zisă. Ea stă sub misterul destinului deoarece surprizele, răsturnările de situație, victoria improbabilului, sunt fenomene conștiente. Sunt puse în discuție și analizate în continuare alte aspecte precum
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
misterul destinului deoarece surprizele, răsturnările de situație, victoria improbabilului, sunt fenomene conștiente. Sunt puse în discuție și analizate în continuare alte aspecte precum simțul etic și simțul comun, irelevanța morală a omului ireproșabil și insuficiența morală ca fenomen originar al eticii. Capitolul se încheie cu un - Adaos - cu titlul Competența morală, iertare și progres moral. În câteva pagini sfera competenței morale se îmbogățește. Perimetrul acesteia este stratificat în patru părți (a, b, c, d). Etica ia ființă la nivelul c), unde
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
insuficiența morală ca fenomen originar al eticii. Capitolul se încheie cu un - Adaos - cu titlul Competența morală, iertare și progres moral. În câteva pagini sfera competenței morale se îmbogățește. Perimetrul acesteia este stratificat în patru părți (a, b, c, d). Etica ia ființă la nivelul c), unde competența morală propriu-zisă este definită prin conștiința dezorientării, ca experiență a rătăcirii asumate. Sunt aduse în discuție vinovăția morală, iertarea, ca și circumstanțele progresului moral. Analiza autorului, exemplar de limpede și de rafinată îți
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
din jur pentru ca, mai apoi, să-l lași să vadă. Legea morală este denumirea celui de-al doilea capitol, care începe cu prezentarea istorică și filosofică a ceea ce se numește spațiu moral. Chiar și termenul “ethos” din care provine denumirea eticii, înseamnă, printre altele, și locuintă. Acesta implică componența spațială și arhitecturală a termenului. Autorul manevrează cu uimitoare și aparentă lejeritate, cu noțiuni filosofice și etice, descompune în raționamente problema în spațiul moral și definirea acesteia în diferite circumstanțe. Este analizată
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
practicate, sunt dezacord, și din ele derivă virtuțile sau, după caz, viciile. În capitolul cinci, numit Inteligență și talent moral Dezbaterea morală este purtată pe un teritoriu în care aspirația etică este discutată circumstanțial, de aceea se militează pentru o etică circumstanțială. Pentru ca virtutea să devină o realitate pozitivă, este nevoie de adevăr trăit care să-ți aducă o mai bună înțelegere a lumii, dar nu orice adevăr, ci “un adevăr al intelectualului adus în inimă”. Etica adevărului trăit presupune că
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
se militează pentru o etică circumstanțială. Pentru ca virtutea să devină o realitate pozitivă, este nevoie de adevăr trăit care să-ți aducă o mai bună înțelegere a lumii, dar nu orice adevăr, ci “un adevăr al intelectualului adus în inimă”. Etica adevărului trăit presupune că virtuțile intelectuale se întrepătrund cu virtuțile morale. Ar fi necesar, în epoca modernă, de o reabilitare a virtuților intelectuale, deoarece intelectualul a devenit din virtute, un soi de păcat. Apoi, este nevoie de talent moral pentru
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
spună că umanitatea este o specie a intervalului, iar cultura este cea mai adecvată modalitate de a subzista în condițiile intervalului. În capitolul șase, intitulat Judecata morală și problema destinului sunt puse în dezbatere noi subiecte la fel de interesante. Este prezentată etica drept o teorie generală a destinului, deoarece “a sta sub destin” este un semn al omenescului. În afara destinului stau animalitatea și zeitățile. În capitolul opt, intitulat Etica lui Robinson (1) Singurătatea, ca tărâm constitutiv al eticii, este chiar principiul ei
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
și problema destinului sunt puse în dezbatere noi subiecte la fel de interesante. Este prezentată etica drept o teorie generală a destinului, deoarece “a sta sub destin” este un semn al omenescului. În afara destinului stau animalitatea și zeitățile. În capitolul opt, intitulat Etica lui Robinson (1) Singurătatea, ca tărâm constitutiv al eticii, este chiar principiul ei. Exemplul lui Robinson Crusoe izolat pe o insulă, îi prilejuiește autorului reflecții diverse. La întrebarile de la început, dacă singurătatea suspendă tema eticului, sau dacă există o etică
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
la fel de interesante. Este prezentată etica drept o teorie generală a destinului, deoarece “a sta sub destin” este un semn al omenescului. În afara destinului stau animalitatea și zeitățile. În capitolul opt, intitulat Etica lui Robinson (1) Singurătatea, ca tărâm constitutiv al eticii, este chiar principiul ei. Exemplul lui Robinson Crusoe izolat pe o insulă, îi prilejuiește autorului reflecții diverse. La întrebarile de la început, dacă singurătatea suspendă tema eticului, sau dacă există o etică a sihăstriei, se răspunde în continuarea cuprinsului cu formularea
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
Etica lui Robinson (1) Singurătatea, ca tărâm constitutiv al eticii, este chiar principiul ei. Exemplul lui Robinson Crusoe izolat pe o insulă, îi prilejuiește autorului reflecții diverse. La întrebarile de la început, dacă singurătatea suspendă tema eticului, sau dacă există o etică a sihăstriei, se răspunde în continuarea cuprinsului cu formularea unor răspunsuri desprinse din experiența de viață trăită de Robinson. Așa întâlnim conștiința și ursita, care par să-i regleze existența, analizate separat sau în interdependență, instinctul moral, căință, recunoștință, ca
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]