2,011 matches
-
noastre, Dicționarul Explicativ al Limbii Române (DEX), editat de Academia Română, și-a asumat și responsabilitatea „explicării” originii cuvintelor românești. Trebuie să recunoaștem că această lucrare monumentală a reușit să prezinte explicații clare, concise și pertinente pentru cuvintele limbii române. În privința etimologiei cuvintelor, există, însă, multe rezerve și discuții care reflectă controversele din teoria latinistă a limbii române. De altfel, în prefața la ediția întâi a DEX-ului, autorii au făcut precizarea: „Pentru a respecta tradiția din lexicografia națională, Dicționarul indică și
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414529518.html [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
la ediția întâi a DEX-ului, autorii au făcut precizarea: „Pentru a respecta tradiția din lexicografia națională, Dicționarul indică și originea cuvintelor înregistrate, deși nu este un dicționar etimologic propriu-zis”. Cu alte cuvinte, suntem avertizați să nu punem bază pe etimologia cuvintelor specificate în DEX, întrucât domniile lor au „respectat” tradiția și...atât. Chestiune de bun simț și decență, pentru care trebuie să le acordăm tot respectul. Dar cu adevărul etimologic cum rămâne? Corifeii lexicografiei românești În realitate, dumnealor au preluat
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414529518.html [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
lucrări să fi stabilit toate explicațiile din DEX. • Alexandru Philipide: a depus un volum de activitate enorm, dar nu a publicat nici un dicționar. • Lazăr Șeineanu: a publicat în 1896 „Dicționarul universal al limbii române”. Complex, clar și complet, mai puțin etimologia cuvintelor. Se pare că a fost principala sursă de inspirație a autorilor DEX-ului. • Ovid Densușianu și I. Candrea: „Dicționar etimologic al limbii române. Elemente Latine”(1907-1944) conceput pe baza teoriei latiniste a lui Ovid Densușianu. • Sextil Pușcariu: „Dicționarul limbii
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414529518.html [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
origine necunoscută”. Păcat de erudiția și efortul autorului de a da explicații cât mai corecte și mai complete. Prea multe explicații pe baza unei teorii lingvistice greșite, deși simte influențe tracice la originea așa-ziselor cuvinte cu „origine necunoscută” (ex. etimologia cuvântului „balaur”). • Capcana teoriei latiniste Cu tot respectul pentru erudiția iluștrilor savanți, trebuie să constat că au căzut în capcana teoriei latiniste a limbii române, determinată de asemănarea cuvintelor românești cu cele latine, precum și de falsa idee că limba geto-dacilor
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414529518.html [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
în limba slavă, fie din limba popoarelor care au avut contacte cu populațiile de pe teritoriul românesc, fie în limba albaneză (conform teoriei lui Ov. Densușianu), fie alte origini ciudate. Care este adevărul? Ce să cred? Să încerc o incursiune în etimologia cuvintelor „explicate” în DEX. 7. Slalom printre etimologiile DEX-ULUI Dicționarul Explicativ al Limbii Române (DEX), editat de Academia Română și-a asumat și responsabilitatea „explicării” originii cuvintelor românești. Am văzut în capitolul precedent, că la cuvinte care nu aveau corespondent
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414529518.html [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
au avut contacte cu populațiile de pe teritoriul românesc, fie în limba albaneză (conform teoriei lui Ov. Densușianu), fie alte origini ciudate. Care este adevărul? Ce să cred? Să încerc o incursiune în etimologia cuvintelor „explicate” în DEX. 7. Slalom printre etimologiile DEX-ULUI Dicționarul Explicativ al Limbii Române (DEX), editat de Academia Română și-a asumat și responsabilitatea „explicării” originii cuvintelor românești. Am văzut în capitolul precedent, că la cuvinte care nu aveau corespondent în limba latină, toți autorii dicționarelor etimologice au
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414529518.html [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
sus menționată a lui Ov. Densușianu. Dacă limba română s-a format în Moesia, nimeni nu explică în ce condiții istorice a ajuns pe teritoriile românești. Însă autorii DEX-ului au ținut cont de această teorie. Adică, ei au preluat etimologiile din vechile dicționare, fără alte comentarii. Mai există o categorie de cuvinte destul de mare (probabil peste o mie) care au ORIGINE NECUNOSCUTĂ. Cum, adică, necunoscută? Este posibil ca autorii să le fi căutat în toate limbile pământului. Dacă nu le-
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414529518.html [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
Măria sa Statul și reproșurile sale binemeritate ( !). Era să câștigăm până-n 800 de dolari pe noapte dacă renunțam la cursa spre Frankfurt. Când suntem copii, geografia depărtărilor de care auzi în fel și chip îți înflăcărează imaginația și este justificată de etimologii ciudate, alăturări nevinovate de nume și locuri pe care te silești să le descifrezi mai mereu prin jocul nevinovat al rimei, silabisiri într-adins stâlcite, îngânate sau accentuate anapoda, cele mai multe la brodeală, înfiripări coagulând pseudo-aprecieri sau semnificații animiste, doar întâmplător
LA CAPĂTUL LUMII, CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/La_capatul_lumii_california_.html [Corola-blog/BlogPost/341733_a_343062]
-
Constantin C. Giurescu și Dinu C. Giurescu avansează ideea că numele ținutului vine de la „molid”. Altă teorie susține că numele „Moldova” vine de la cuvintele din limba dacă „molta” (mult, în latină) și „dava” (cetate sau apă). Bogdan Petriceicu Hașdeu susține etimologia din germanicul „meuld” (scobitură, carieră, culoar de scurgere). Autorul cărții crede că „mai apropiată de realitate ar fi cea potrivit căreia numele de Moldova derivă din cuvintele din limba dacică: molta și dava." (Cap. II Ruginoasa, ieri - pag 35). Capitolul
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ”, OPINII, PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1453750989.html [Corola-blog/BlogPost/383940_a_385269]
-
a sa Istorie a Literaturii Române. La fel, cuvinte anagramate sunt folosite de tineri și tinere prezentatoare sau invitați la televiziuni. Datorită acestui fapt există riscul să fie preluate de masa mare de vorbitori ca expresi corecte, și datorită necunoașterii etimologiei acestor cuvinte. Această problemă rămâne deschisă. Dar nouă ne revine sarcina să luăm poziție în fața unor flagrante abuzuri în domeniul lexicului românesc. AL.FLORIN ȚENE Referință Bibliografică: Limba noastră / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1058, Anul
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_al_florin_tene_1385194262.html [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
gloria lui?” Pornind de la anumite puncte ale narațiunii, romancierul recurge la amănunte de tip balzacian, cu efecte estetice de înaltă ținută artistică, dar și cu un important rol în îmbogățirea culturii generale a cititorului, cum ar fi, de pildă, explicarea etimologiei numelui „Alexandru”, relevarea istoricului bisericii în care a fost botezat poetul, descrierea unor obiecte de artă populară folosite de acesta (de pildă „prosopul țesut din cânepă topită cu motive oltenești”), activitățile slujbașilor de pe moșiile familiei Macedonski, arborele genealogic al familiei
CITIŢI, AL. FLORIN ŢENE VĂ ÎNCÂNTĂ! de FLORIN T ROMAN în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1493623697.html [Corola-blog/BlogPost/340232_a_341561]
-
vinul puternic prin excelență, mai degrabă negru decât roșu, corpolent, cu buchet complex și cu o cantitate considerabilă de antioxidanți. Originea acestui soi este un pic incertă și scenariile de largă răspândire se bazează în mare pe asocieri legate de etimologia sa. Unii sunt de părere că numele vine de la localitatea Shiraz din Iran, alții susțin teoria prin care strugurele a fost adus de romani din Syracusa (Sicilia) în Franța și, în fine, o altă teorie spune că strugurele a apărut
Shirazul, un vin cu multă personalitate by http://uzp.org.ro/shirazul-un-vin-cu-multa-personalitate/ [Corola-blog/BlogPost/94179_a_95471]
-
cu tâlc. Rău-voitorii nu, care îi vor imputa că împrumută prea mult din tehnica occidentală de exegeză evanghelică. Iar credincioșii obișnuiți iarăși nu, fiindcă în locul unor meditații fierbinți, dătătoare de consolare și mîngâiere, vor da peste analiza severă a unor etimologii sofisticate. Simplu spus, volumul se adresează degustătorilor de stil rafinat, melomanilor livrești care vor ritmul unei fraze de rasă, și filosofilor care vor să învețe cum poți mânui nuanțe contrare fără a te încurca în capcana lor. În contra filantropiei evanghelice
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1405505958.html [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
de trei tineri Lar(i)s. Explicația călugărului era că aceștia sunt zeii protectori ai casei la daci; pentru a întări această informație amintesc că în dicționarul Larousse, referindu-se la civilizația romană, Jean-Claude Fredouille precizează că Laris au o etimologie necunoscută și în timp au devenit spirite protectoare ale cetății, casei și familiei. Moș Nicolae este protectorul copiilor, cărora le aduce daruri (inclusiv spirituale), fiind el însuși primul copil din lume - foarte silitor și inteligent. Moș Niculae este protectorul familiei
TRADIŢIA DIN MOŞI-STRĂMOŞI de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Camelia_tripon_traditia_din_camelia_tripon_1386758571.html [Corola-blog/BlogPost/347872_a_349201]
-
a ales stilul concis, redus la esențe, al aforisticii, încercând să definească noțiuni, termeni, în felul ei tineresc și matur totodată, copilăresc și înțelept (dar cine nu a învățat din înțelepciunea simplă a copiilor?) De un interes aparte se bucură etimologia și semantica unor cuvinte care dau cu totul alt înțeles mesajului: „Altruismul nu e deloc alt truism”. Paradoxuri, sinonime, antonime, oximoroane, jocuri lingvistice, alți termeni literari antagonici sau în consens, folosiți judicios, subtilități lingvistice, conduc la aceste flori inefabile numite
CUGETĂRILE TINEREI ÎNŢELEPTE CĂTRE LUME de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1485938820.html [Corola-blog/BlogPost/374679_a_376008]
-
În această zbatere, în această călătorie, în bezna lăuntricității, își întâlnește omonimii, cel mai proeminent fiind Ioan Botezatorul. Este de-a dreptul uimitoarea capacitatea autorului de a evoca drumul scânteii de viață, a eului, de la sine spre sine. Iată și etimologia numelui Ioan, utilă în împrejurarea de față, preluată dintr-o sursă autorizată: “Signifie: ‘Jéhovah a témoigné de la faveur, Jéhovah a été compatissant’. Héb.: Yehôhanan”. Les Saintes Écritures, 1995, p. 576, nota. Omul empiric, cotidian, imediat reperabil, este fie tradiționalist (bătrâna
PROZA LUI IULIAN CHIVU SAU VIAŢA CA SUPRAVIEŢUIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1448732634.html [Corola-blog/BlogPost/383004_a_384333]
-
neiges d'antan”. Tonul este predominant melancolic, dar, ca în cuplul yin-yang, tristețea conține întotdeauna un punct de optimism și optimismul un dram de dor. De altfel, melancolia nu e altceva decât mixtură de miere și fiere (a se vedea etimologia cuvântului). Traversat de nostalgie, versul nu este, totuși, niciodată sceptic, chiar dacă proclamă o imposibilitate, și nici autorul nu este indispus ori total neîncrezător. Ci neîncetat „subjugat de speranță”. Încrederea în refacerea vremurilor de altădată e încărcată, ce-i drept, de
LINIILE PARALELE SE ÎNTÂLNESC ÎN INFINIT (IULIAN PATCA, SĂ VII ŞI MÂINE, CLUJ-NAPOCA, EDITURA MEGA, 2011) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 by http://confluente.ro/Liniile_paralele_se_intalnesc_in_infinit_iulian_patca_sa_vii_si_maine_cluj_napoca_editura_mega_2011_.html [Corola-blog/BlogPost/367059_a_368388]
-
adăugarea lui haru, care poate fi hâre, hâro în limbi din Papua Nouă Guinee (orokolo, kerepunu). Chiar și pronumele „noi” e în legătură cu soarele. - În ultima carte ați scris că numele unor animale provin de la soare. - Trebuie să adaug și alte etimologii de ex. a lui „peste” : kala, kal, ka, hal în fino-ugrice se compară cu kala „soarele” în Hawaii, dag ebraic are a face cu daga „astru diurn” în cercheza, pol, pola în ciuvașa cu Apolo, min în tamil, sudul Indiei
90 % DIN CUVINTELE TUTUROR LIMBILOR PROVIN DE LA DENUMIRI ALE SOARELUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1406624056.html [Corola-blog/BlogPost/349536_a_350865]
-
n’tmelleline*, de câteva bouracks*, de chorba* sau de tighrifine*? * * * NOTE: Kabylia = Kabylia este o regiune etnică și etnolingvistică situată în nord - vestul Algeriei. Locuitorii săi berberofoni o numesc în limba kabilă Tamurt n Leqbayel. Kabylia derivă dinKabyle al cărui etimologie derivă din cuvântul arab qabila (trib) ; deci Kabilia s-ar traduce astfel Țara triburilor. Secksu= denumirea kabilă pentru couscous (cușcuș în limba română), mâncare tradițională berberă din paste specifice preparate în casă(griș de grâu umezit și rulat pentru aglomerarea
SOŢUL SOŢIEI MELE (FRAGMENT DE ROMAN) de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Sotul_sotiei_mele_fragment_de_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/366843_a_368172]
-
Este un important oraș universitar, Universitatea Gent având peste 28.000 de studenți. Denumirea localității Gand, respectiv Gent, provine din latină Candia sau Gandia, „pământ la confluența râurilor”. Denumirea latină provine din cuvântul gal “condate”, cu semnificație asemănătoare. O altă etimologie ar putea fi cuvântul proto-indo-european gan, cu semnificația „vărsarea unui râu”. De asemeni numele lui se mai poate considera că provine și de la cuvântul celt Ganda, care înseamnă deltă. După ce orașul a fost sub conducere romană, în jurul anului 400 a
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1491543414.html [Corola-blog/BlogPost/370757_a_372086]
-
Acasa > Orizont > Document > ETIMOLOGIA CUVANTULUI DECAN Autor: Ion Cârstoiu Publicat în: Ediția nr. 1299 din 22 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Etimologia cuvantului decan Neologismul decan are mai multe sensuri: 1. membru al corpului profesoral universitar însărcinat cu conducerea unei facultăți; 2. persoană aleasă
ETIMOLOGIA CUVANTULUI DECAN de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1406019763.html [Corola-blog/BlogPost/349452_a_350781]
-
Acasa > Orizont > Document > ETIMOLOGIA CUVANTULUI DECAN Autor: Ion Cârstoiu Publicat în: Ediția nr. 1299 din 22 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Etimologia cuvantului decan Neologismul decan are mai multe sensuri: 1. membru al corpului profesoral universitar însărcinat cu conducerea unei facultăți; 2. persoană aleasă dintre avocați, care conduce baroul avocaților; 3. persoana cea mai în vârstă sau cu vechimea cea mai mare
ETIMOLOGIA CUVANTULUI DECAN de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1406019763.html [Corola-blog/BlogPost/349452_a_350781]
-
apoi conducător de facultate, de colegiu, etc.“ Aceeași explicație și în lucrările erudiților A. Dauzat, A. Ernout, A. Meillet, Reformatski, Vasmer etc. Deși această părere este așadar acceptată pe toate meridianele se pare că avem de-a face cu o etimologie populară, originea adevărată fiind alta. Nouă ni se pare cu mult mai plauzibilă comparația lat. decanus (și gr. dekan) cu ugaritic (Siria) dkn (vocalele nu se scriau) având sensul „bătrân“, corespunzător ebr. și fenician zakan, zekun cu același sens, fiind
ETIMOLOGIA CUVANTULUI DECAN de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1406019763.html [Corola-blog/BlogPost/349452_a_350781]
-
Ideea noastră este așadar că sensul primordial al lui decan este „bătrân“ și de aici derivatul „conducător“. Numai în latină și greacă oamenii (și toți specialiștii!) au crezut că decan provine din decem, deka „zece“, fiind o mostră de falsă etimologie. Starețul și starostele nostru demonstrează că ideea legării de „10“ e greșită, ele fiind în mod clar provenite din star- „bătrân“, care e departe de „10“ *desent în slava veche! Prof. Ion Carstoiu Referință Bibliografică: Etimologia cuvantului decan / Ion Cârstoiu
ETIMOLOGIA CUVANTULUI DECAN de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1406019763.html [Corola-blog/BlogPost/349452_a_350781]
-
o mostră de falsă etimologie. Starețul și starostele nostru demonstrează că ideea legării de „10“ e greșită, ele fiind în mod clar provenite din star- „bătrân“, care e departe de „10“ *desent în slava veche! Prof. Ion Carstoiu Referință Bibliografică: Etimologia cuvantului decan / Ion Cârstoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1299, Anul IV, 22 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Cârstoiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
ETIMOLOGIA CUVANTULUI DECAN de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1406019763.html [Corola-blog/BlogPost/349452_a_350781]