40 matches
-
existența unui electorat stabil și disciplinat al UDMR, fapt care determină perpetuarea sa inexorabilă la putere pe plan local, indiferent de alternanțele la putere pe plan național. în această situație nu se mai poate vorbi de democrație, ci de o etnocrație care vizează preluarea progresivă a prerogativelor statului român". Citesc și recitesc aceste aberații ale unui domn care mai e pe deasupra director al "Centrului European de Studii Covasna". Subliniez, "Centrul European"! Va să zică, problema care-l doare pe ins e că ungurii
România la ora vibratocrației biruitoare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16816_a_18141]
-
e ortodoxism"... Intenția de mistificare e mai mult decît străvezie. Dacă noua spiritualitate este, cum zice dînsul, ceva pe înțelesul exclusiv al celor tineri, unde e generația de azi care s-ar recunoaște în românismul acesta oferit de dl Motru? Etnocrația, către care năzuiește România de azi, este implicit xenofobă și antisemită întrucît dominația ei în cultură, în viața de stat și în viața societății postulează reducerea influenței străinilor în cel mai modest caz, după criteriul proporției etnice... Dacă românismul e
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
Marin Preda etc.). În anii din urmă, i s-au editat ori reeditat numeroase volume: Cursul de teologie mistică (în anul 1993, sub titlul editorial Sfințenia - împlinirea umanului), Nostalgia paradisului (1994), Puncte cardinale în haos (1996 și 1998), Ortodoxie și etnocrație (1997), }ara de peste veac. Poezii antume: anii 1916-1944 (1997), Dostoievski și creștinismul rus (1998), Spiritualitatea poeziei românești (1998). Se lasă așteptat în continuare, dintre lucrările mai importante, Cursul de mistică germană. Așadar, cu alte cuvinte, primul deceniu de după anul 1989
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
Sfințenia - împlinirea umanului și a cursului despre Dostoievski și creștinismul rus la Cluj, în anul 1998, publicarea eseului inedit despre Spiritualitatea poeziei românești, în anul 1998, alături de reeditarea Nostalgiei paradisului, în anul 1994 sau a volumelor de eseuri Ortodoxie și etnocrație, în anul 1997, și Puncte cardinale în haos, în anul 1998, precum și, tot în anul 1997, a poeziilor antume din anii 1916-1944. Pentru o evaluare atentă lipsește însă o ediție integrală a întregii publicistici a teologului-scriitor risipită în paginile ziarelor
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
sunt incluse de Nichifor Crainic, împreună cu alte eseuri militante din Gândirea, în două volume de publicistică de politică culturală extrem de populare în epocă: Puncte cardinale în haos (titlul unui eseu din anul 1931), apărut în anul 1936 și Ortodoxie și etnocrație, publicat în anul 1938. (Și aici Nichifor Crainic va fi urmat îndeaproape de Părintele Dumitru Stăniloae care, în anul 1939, își adună eseurile din Gândirea în volumul publicat la Sibiu sub titlul Ortodoxie și românism.) Volumul din anul 1938 reproduce
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
că nici un savant român n-a mai vorbit atât de entuziasmat și de avântat ca el despre Unirea desăvârșită ce trebuie să existe între Religie și Știință, precizează Răzvan Codrescu. Prezentându-l în câteva pagini din volumul său “Ortodoxie și Etnocrație”(1937), Nichifor Crainic observa: “Pentru Nicolae Paulescu ( ... ) naturalul și supranaturalul nu se exclud, ci se completează; Iisus Hristos n-a venit să strice natura ci s-o desăvârșească. Căci natura este creația lui Dumnezeu, iar creștinismul este revelația aceluiași Dumnezeu
DR. N. C. PAULESCU SAU ŞTIINŢA MĂRTURISITOARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357967_a_359296]
-
Marin Preda etc.). În anii din urmă, i s-au editat ori reeditat numeroase volume: Cursul de teologie mistică (în anul 1993, sub titlul editorial Sfințenia - împlinirea umanului), Nostalgia paradisului (1994), Puncte cardinale în haos (1996 și 1998), Ortodoxie și etnocrație (1997), }ara de peste veac. Poezii antume: anii 1916-1944 (1997), Dostoievski și creștinismul rus (1998), Spiritualitatea poeziei românești (1998). Se lasă așteptat în continuare, dintre lucrările mai importante, Cursul de mistică germană. Așadar, cu alte cuvinte, primul deceniu de după anul 1989
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
Sfințenia - împlinirea umanului și a cursului despre Dostoievski și creștinismul rus la Cluj, în anul 1998, publicarea eseului inedit despre Spiritualitatea poeziei românești, în anul 1998, alături de reeditarea Nostalgiei paradisului, în anul 1994 sau a volumelor de eseuri Ortodoxie și etnocrație, în anul 1997, și Puncte cardinale în haos, în anul 1998, precum și, tot în anul 1997, a poeziilor antume din anii 1916-1944. Pentru o evaluare atentă lipsește însă o ediție integrală a întregii publicistici a teologului-scriitor risipită în paginile ziarelor
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
sunt incluse de Nichifor Crainic, împreună cu alte eseuri militante din Gândirea, în două volume de publicistică de politică culturală extrem de populare în epocă: Puncte cardinale în haos (titlul unui eseu din anul 1931), apărut în anul 1936 și Ortodoxie și etnocrație, publicat în anul 1938. (Și aici Nichifor Crainic va fi urmat îndeaproape de Părintele Dumitru Stăniloae care, în anul 1939, își adună eseurile din Gândirea în volumul publicat la Sibiu sub titlul Ortodoxie și românism.) Volumul din anul 1938 reproduce
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
în centre comerciale, și numai pe ici pe colo formează sate de populațiune rurală, încît istoricul Paparigopulos, voind a delimita teritoriul asupra căruia grecii ar avea drept, a trebuit să-și numească harta sa nu etnografică, ci... etnocratică. În noțiunea etnocrație se cuprinde însă din capul locului dorința de-a predomina, de-a stăpâni asupra altora, pe de altă parte însă cată a se ști daca elementele etnocratizate pe hârtie vor și îngădui cu mînile-n sân o asemenea predominare. Venim acum
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
utopia eminesciană, constituirea limbajului social-politic modern în cultura română, Noica și, mai ales, Cioran, cel din Schimbarea la față a României, totul axat pe complexele culturii române, pe teoria stigmatului etnic raportată la ideologii, la pedagogia socială și la jocul etnocrație/sincronie, izolaționism/europenism ș.a.m.d. de-a lungul ultimelor două sute de ani în geografia socio-mentală românească. Subiectele delicate (paseismul reacționar eminescian, adversitățile față de revoluția de la 1848, extremismul interbelic, amestecul de naționalism și „haine de soi” din cărțile lui Cioran
ANTOHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285384_a_286713]
-
curând eliminat. Intenționa să-și formeze propriul partid și, neputând să obțină reapariția „Calendarului”, se orientează spre „Sfarmă-Piatră”, unde i se recunoaște statutul de mentor, și spre „Porunca vremii”. Publică volumele de eseuri Puncte cardinale în haos (1936), Ortodoxie și etnocrație (1938) și elaborează Programul statului etnocratic (1937). Dictatura regală îi temperează acțiunile politice; în schimb, C. dă la lumină lucrarea de estetică Nostalgia paradisului (1940). În același an, era numit doctor honoris causa al Universității din Viena și era ales
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
și religioase moderne, îngr. Pandele Olteanu și Ion V. Georgescu, București, 1933; Puncte cardinale în haos, București, 1936; ed. îngr. Magda Ursache și Petru Ursache, pref. Petru Ursache, Iași, 1996; ed. îngr. și pref. Constantin Schifirneț, București, 1998; Ortodoxie și etnocrație, București, 1938; ed. îngr. și pref. Constantin Schifirneț, București, 1997; Irineu Mihălcescu, omul și opera, București, 1939; Nostalgia paradisului, București, 1940; ed. pref. Dumitru Stăniloae, postfață Magda Ursache și Petru Ursache, Iași, 1994; Lupta pentru spiritul nou, vol. I: Germania
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
un popor întreg, aproape egal la număr cu grecii, e supus unui sistem de deznaționalizare din cele mai odioase, prin presiunea unei biserici străine și a unor societăți de agitatori străini al căror scop e dezmembrarea Imperiului otoman și substituirea etnocrației turcești prin etnocrația grecească, pentru a ne servi de termenul consacrat de d. Paparrigopulo. Ca fost director al serviciului statisticei în România, ca participator la congresele de statistică câte s-au ținut în Europa pân - acuma, ca amic al celor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
aproape egal la număr cu grecii, e supus unui sistem de deznaționalizare din cele mai odioase, prin presiunea unei biserici străine și a unor societăți de agitatori străini al căror scop e dezmembrarea Imperiului otoman și substituirea etnocrației turcești prin etnocrația grecească, pentru a ne servi de termenul consacrat de d. Paparrigopulo. Ca fost director al serviciului statisticei în România, ca participator la congresele de statistică câte s-au ținut în Europa pân - acuma, ca amic al celor mai cunoscuți bărbați
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
tradiție cinică, cu adevărat scopul scuza mijloacele. Romii nu trebuiau asimilați, ci „Împuținați”, populația disgenică trebuia exclusă prin sterilizare controlată de stat. Eugeniștii radicali urmau foarte explicit „Testamentul Căpitanului”. Mai paradoxal, astfel de poziții erau Întreținute de către climatul ideologic al etnocrației și ortodoxismului, cum era cea practicată de Nichifor Crainic. Acesta dorea expres „o România pentru toți românii și numai (s.n.) pentru români”. Este exact tipul de atitudine care ne poate face să ne Întrebăm ce are spiritul creștin tolerant și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Făcăoaru și Își exprima aprecierea pentru lucrările acestuia despre structura rasială a populației din România și pentru discuția lui Făcăoaru despre superioritatea rasei ariene 68. Ideile lui Moldovan se apropie și de cele ale lui Nichifor Crainic, mai ales despre etnocrație și ortodoxism. De fapt, dat fiind că lucrările lui Crainic au fost publicate În anii ’30, este posibil ca acesta să fi fost influențat de ideile și limbajul lui Moldovan 69. Programul lui Crainic, „Românie pentru toți românii și numai
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
evaluare critică a ideilor acestui grup și a contribuției la dezbaterile intelectuale și politice din România interbelică, vezi Ornea, Anii treizeci; Micu, „Gândirea”, și Hitchins, Rumania, pp.298-319. 104. Vezi capitolul 3 pentru o discuție a noțiunii lui Crainic de etnocrație. 105. Ioan Agârbiceanu, Preotul și familia preoțească. Rostul lor etnic În statul românesc, Editura subsecției eugenice și biopolitice a Astrei, Sibiu, 1942 106. Vezi capitolul 3. Deși multe dintre lucrările importante pe această temă nu discută explicit atitudinea unei Biserici
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
5-8, mai-august 1941, pp. 282-283. 69. Crainic nu face referiri explicite la astfel de influențe. El menționează numele altor autori a căror influență o recunoaște, dar acest grup nu include numele nici unui promotor al ideilor eugeniste (Nichifor Crainic, Ortodoxie și etnocrație, Editura Albatros, București, 1997). 70. Crainic, Ortodoxie, pp. 251-252. Vezi și Puncte cardinale În haos, Timpul, Iași, 1996. 71. Vezi capitolul 1. 72. Iuliu Moldovan, „Cuvântul președintelui Astrei”, Transilvania, vol. 67, septembrie-octombrie, pp. 489. 73. Hitchins, Rumania, pp. 416-25. 74
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de Ocrotire, vol. 1, nr. 3-4, 1943, pp.36-39. Crăciun, Ioachim, „Les classes sociales en Transylvanie”, Revue de Transylvanie, vol. 5, nr. 4, 1939, pp. 448-467. Crainic, Nichifor, Puncte cardinale În haos ș1936ț, Timpul, Iași, 1996. Crainic, Nichifor, Ortodoxie și etnocrație ș1938ț, Albatros, București, 1997. Cristescu, Grigore, „Cultul competenței și organizarea elitelor sociale”, Transilvania, vol. 59, nr. 4, aprilie 1928, pp. 302-313. Cupcea, Salvator, „Biologia teoretică și aplicată În U.R.S.S”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 15, nr. 9-12, septembrie-decembrie
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
1933, 45-71; Iorga, Ist. lit. cont., II, 316: Nichifor Crainic, Puncte cardinale în haos, București, 1936; C. Rădulescu-Motru, Românismul. Catehismul unei noi spiritualități, București, 1992, 85, 93-96; Miron Radu Paraschivescu, Falimentul unei culturi, CLI, 1936, 27; Nichifor Crainic, Ortodoxie și etnocrație, București, 1938; Nichifor Crainic, Nostalgia paradisului, București, 1940; Gh. Vrabie, Gândirismul. Istoric, doctrină, realizări, București, 1940; Constantinescu, Scrieri, VI, 429-454, 465-467; Crohmălniceanu, Literatura, I, 78-109; Călinescu, Gâlceava, I, 74-85; Dumitru Micu, „Gândirea” și gândirismul, București, 1975; Nichifor Crainic, Memorii, I-
GANDIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
naționale, București, 2001; C. Rădulescu-Motru. Viața și faptele sale, I, București, 2003. Ediții: C. Rădulescu-Motru, Etnicul românesc. Naționalismul, pref. edit., București, 1996, Timp și destin, pref. edit., București, 1997, Psihologia poporului român, pref. edit., București, 1999; Nichifor Crainic, Ortodoxie și etnocrație, pref. edit., București, 1997, Puncte cardinale în haos, pref. edit., București, 1998; Mihai Ralea, Fenomenul românesc, introd. edit., București, 1997, Ideea de revoluție în doctrinele socialiste, București, 1997; Octavian Goga, Naționalism dezrobitor, București, 1998; Mihai Eminescu, Națiunea română. Progres și
SCHIFIRNEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289553_a_290882]
-
risipea, rostindu-și narcisic discursurile și vrând să facă istorie cu orice preț. Simpatiile de dreapta ale lui Gabriel Stănescu sunt fățișe, căci ce înseamnă readucerea la rampă a unor lucrări precum Programul statului etnocratic (anexă la volumul "Ordoxie și etnocrație", 1937), "Puncte cardinale în haos" (1936) și "Nostalgia paradisului" (1940) de Nichifor Crainic (deținut, ce-i drept timp de 15 ani la Văcărești și Aiud, în timp ce filosoful Giovanni Gentile a fost ucis pentru simpatiile sale mussoliniene de către partizanii italieni și
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
reeditat pe întreaga durată a regimului comunist cu operele sale doctrinare (de teologie politică). După '89, operele lui ideologice au revăzut lumina tiparului, publicându-se lucrări precum Memorii (1991), Nostalgia paradisului (1994), Puncte cardinale în haos (1996) sau Ortodoxie și etnocrație (1997). Recuperarea a continuat și după 2000, prin publicarea sa la edituri creștine, care au retipărit scrieri de-ale sale în titluri precum " Fiecare în rândul cetei sale": pentru o teologie a neamului (Editura Christiana, 2003) sau Teologie și filosofie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
București: Editura Politică. Costin, M. (1965). De neamul moldovenilor. În M. Costin, Opere. Vol. II. (pp. 9-52). București: Editura pentru Literatură. Crainic, N. (1929). Sensul tradiției. Gândirea. Anul IX, 1-2, 1-11. Crainic, N. (1997). Programul statului etnocratic. În Ortodoxie și etnocrație (pp. 245-271). București: Editura Albatros. Delavrancea, Ștefănescu-B. (192-). Patria și patriotismul. Ediție publicată de Octav Minar. București: Editura Librăriei Soces & Co. S.A. Eliade, M. (1937). De ce cred în biruința legionară. Buna Vestire, Anul I, 17 decembrie 1937, 224. Eliade, M.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]