41 matches
-
că nici un savant român n-a mai vorbit atât de entuziasmat și de avântat ca el despre Unirea desăvârșită ce trebuie să existe între Religie și Știință, precizează Răzvan Codrescu. Prezentându-l în câteva pagini din volumul său “Ortodoxie și Etnocrație”(1937), Nichifor Crainic observa: “Pentru Nicolae Paulescu ( ... ) naturalul și supranaturalul nu se exclud, ci se completează; Iisus Hristos n-a venit să strice natura ci s-o desăvârșească. Căci natura este creația lui Dumnezeu, iar creștinismul este revelația aceluiași Dumnezeu
DR. N. C. PAULESCU SAU ŞTIINŢA MĂRTURISITOARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_dr_n_c_paulescu_sau_stii_stelian_gombos_1329982865.html [Corola-blog/BlogPost/357967_a_359296]
-
Marin Preda etc.). În anii din urmă, i s-au editat ori reeditat numeroase volume: Cursul de teologie mistică (în anul 1993, sub titlul editorial Sfințenia - împlinirea umanului), Nostalgia paradisului (1994), Puncte cardinale în haos (1996 și 1998), Ortodoxie și etnocrație (1997), }ara de peste veac. Poezii antume: anii 1916-1944 (1997), Dostoievski și creștinismul rus (1998), Spiritualitatea poeziei românești (1998). Se lasă așteptat în continuare, dintre lucrările mai importante, Cursul de mistică germană. Așadar, cu alte cuvinte, primul deceniu de după anul 1989
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_nichifor_crainic_.html [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
Sfințenia - împlinirea umanului și a cursului despre Dostoievski și creștinismul rus la Cluj, în anul 1998, publicarea eseului inedit despre Spiritualitatea poeziei românești, în anul 1998, alături de reeditarea Nostalgiei paradisului, în anul 1994 sau a volumelor de eseuri Ortodoxie și etnocrație, în anul 1997, și Puncte cardinale în haos, în anul 1998, precum și, tot în anul 1997, a poeziilor antume din anii 1916-1944. Pentru o evaluare atentă lipsește însă o ediție integrală a întregii publicistici a teologului-scriitor risipită în paginile ziarelor
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_nichifor_crainic_.html [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
sunt incluse de Nichifor Crainic, împreună cu alte eseuri militante din Gândirea, în două volume de publicistică de politică culturală extrem de populare în epocă: Puncte cardinale în haos (titlul unui eseu din anul 1931), apărut în anul 1936 și Ortodoxie și etnocrație, publicat în anul 1938. (Și aici Nichifor Crainic va fi urmat îndeaproape de Părintele Dumitru Stăniloae care, în anul 1939, își adună eseurile din Gândirea în volumul publicat la Sibiu sub titlul Ortodoxie și românism.) Volumul din anul 1938 reproduce
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_nichifor_crainic_.html [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
Marin Preda etc.). În anii din urmă, i s-au editat ori reeditat numeroase volume: Cursul de teologie mistică (în anul 1993, sub titlul editorial Sfințenia - împlinirea umanului), Nostalgia paradisului (1994), Puncte cardinale în haos (1996 și 1998), Ortodoxie și etnocrație (1997), }ara de peste veac. Poezii antume: anii 1916-1944 (1997), Dostoievski și creștinismul rus (1998), Spiritualitatea poeziei românești (1998). Se lasă așteptat în continuare, dintre lucrările mai importante, Cursul de mistică germană. Așadar, cu alte cuvinte, primul deceniu de după anul 1989
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA by http://confluente.ro/stelian_gombos_1492666048.html [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
Sfințenia - împlinirea umanului și a cursului despre Dostoievski și creștinismul rus la Cluj, în anul 1998, publicarea eseului inedit despre Spiritualitatea poeziei românești, în anul 1998, alături de reeditarea Nostalgiei paradisului, în anul 1994 sau a volumelor de eseuri Ortodoxie și etnocrație, în anul 1997, și Puncte cardinale în haos, în anul 1998, precum și, tot în anul 1997, a poeziilor antume din anii 1916-1944. Pentru o evaluare atentă lipsește însă o ediție integrală a întregii publicistici a teologului-scriitor risipită în paginile ziarelor
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA by http://confluente.ro/stelian_gombos_1492666048.html [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
sunt incluse de Nichifor Crainic, împreună cu alte eseuri militante din Gândirea, în două volume de publicistică de politică culturală extrem de populare în epocă: Puncte cardinale în haos (titlul unui eseu din anul 1931), apărut în anul 1936 și Ortodoxie și etnocrație, publicat în anul 1938. (Și aici Nichifor Crainic va fi urmat îndeaproape de Părintele Dumitru Stăniloae care, în anul 1939, își adună eseurile din Gândirea în volumul publicat la Sibiu sub titlul Ortodoxie și românism.) Volumul din anul 1938 reproduce
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA by http://confluente.ro/stelian_gombos_1492666048.html [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
considerat chiar că nazismul (național socialismul german) era opțiunea ideală, cea mai corectă pentru România. A publicat mai multe articole în care a elogiat regimul lui Benito Mussolini. A elaborat apoi, în 1938, teoria „statului etnocratic" în lucrarea „Ortodoxie și etnocrație”. De asemenea,a colaborat la publicații precum „Sfarmă-Piatră” și „Buna Vestire”, oficiosul Mișcării Legionare. Dumitru Stăniloae îl descrie cu următoarele cuvinte: „Nichifor Crainic este cel dintîi teolog român din epoca modernă a istoriei noastre care scoate teologia din cercul strîmt
Nichifor Crainic () [Corola-website/Science/298724_a_300053]
-
în centre comerciale, și numai pe ici pe colo formează sate de populațiune rurală, încît istoricul Paparigopulos, voind a delimita teritoriul asupra căruia grecii ar avea drept, a trebuit să-și numească harta sa nu etnografică, ci... etnocratică. În noțiunea etnocrație se cuprinde însă din capul locului dorința de-a predomina, de-a stăpâni asupra altora, pe de altă parte însă cată a se ști daca elementele etnocratizate pe hârtie vor și îngădui cu mînile-n sân o asemenea predominare. Venim acum
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
A doua idee formează temelia naționalismului său, opus oricărui fel de internaționalism, de la cel catolic până la cel marxist, strein însă de exclusivismul rasist. Și amândouă la un loc formează temelia concepției naționaliste-sociale creștine, desăvârșită și integrală ca un cristal, a etnocrației. Dar viziunea aceasta a cosmosului, minunată armonie ierarhică, s-a relevat lui Nichifor Crainic și ca o viziune panestetică. Natura, în sensul cel mai cuprinzător, este frumoasă și a fost și mai frumoasă înainte de cădere. A fost și sub raportul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
care sunt sufletele lor individuale. Stoicismul e însă un raționalism panteist, în care logosul curge în lucruri „cum curge mierea în faguri” (Emile Brehier: Histoire de la Philosophie, t. I, pag. 316. ( Vezi și capitolul „Ortodoxie și Clasicism”în Ortodoxie și Etnocrație )). Justin nu identifică Logosul creștin cu această idee, de care se slujește numai ca de un exemplu de fond aperceptiv în larga sa explicație teologică. Strigătul cunoscut, pe care apologeții creștini îl aruncă scriitorilor păgâni în toiul polemicii: „Ceea ce e
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
se confundă cu practica culturală sau cu cea politică, în pofida unor derapaje care începeau să prindă contur în interiorul Bisericii, amendate de elita intelectuală interbelică, precum am relevat, prin analiza noastră, în anumite cazuri punctuale. Dacă Nichifor Crainic a pledat pentru etnocrație, Nae Ionescu nu a susținut "decuplarea de Occident", cum greșit se invocă acest lucru, distinsul Profesor de logică și metafizică racordând tradiția românească la cea autentic europeană. Mai mult, Mircea Eliade, în Roza Vânturilor, culegere de texte publicistice ale lui
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
impune existența unei guvernări democratice și reprezentative la care întreaga populație, inclusiv grupurile minoritare (etnice, lingvistice, religioase), să poată participa în mod efectiv. Titularul și beneficiarul acestui drept este populația în ansamblul său (demos), obiectivul urmărit fiind democrația și nu etnocrația, emanciparea și bunăstarea tuturor membrilor societății. Declarația de la Viena din 1993 (art. 22) consacră, așadar, și reafirmă dreptul popoarelor la autodeterminare, dar, potrivit principiului integrității teritoriale și a unității politice a statelor, dreptul la acțiuni de separare / secesiune este în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
1933, 45-71; Iorga, Ist. lit. cont., II, 316: Nichifor Crainic, Puncte cardinale în haos, București, 1936; C. Rădulescu-Motru, Românismul. Catehismul unei noi spiritualități, București, 1992, 85, 93-96; Miron Radu Paraschivescu, Falimentul unei culturi, CLI, 1936, 27; Nichifor Crainic, Ortodoxie și etnocrație, București, 1938; Nichifor Crainic, Nostalgia paradisului, București, 1940; Gh. Vrabie, Gândirismul. Istoric, doctrină, realizări, București, 1940; Constantinescu, Scrieri, VI, 429-454, 465-467; Crohmălniceanu, Literatura, I, 78-109; Călinescu, Gâlceava, I, 74-85; Dumitru Micu, „Gândirea” și gândirismul, București, 1975; Nichifor Crainic, Memorii, I-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
Întâmplare faptul că Nichifor Crainic susținea această teorie la sfârșitul anilor ’30 : „Statului democratic Îi opunem Statul etnocratic”, propovăduia el În 1937 <endnote id="(602, p. 241)"/>. Într-adevăr, din februarie 1938, În România se suspendă democrația și se instaurează etnocrația, antisemitismul devenind politică de stat. Este foarte greu, dacă nu imposibil, de operat cu concepte abstracte, indefinite și globalizante, de genul „spirit național” (Volksgeist), „sufletul neamului” (C. Rădulescu-Motru), „virtuți naționale” (Emil Cioran) sau, dimpotrivă, „vicii streine structurii noastre” (Mircea Eliade
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
omora În felul acesta” <endnote id="(655, p. 79)"/>. Nu doar legile nescrise și vechile pravile din secolele XVII-XIX interziceau căsătoriile mixte dintre români și evrei, ci și legislația rasială din timpul unei Românii În care se instauraseră dictatura și etnocrația (1938-1944). Nichifor Crainic - ideologul „statului etnocratic” - credea În 1938 că „e o profundă Înțelepciune În opreliștea canonică impusă de Biserica noastră [creștin-ortodoxă] În ce privește amestecul cu evreii” <endnote id="(602, p. 145)"/>. Prin Decretul-lege nr. 2651 din 8 august 1940 (elaborat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sânge de adolescenți pentru prăjiturile de Purim. Evident, sângele uman folosit trebuie să aparțină unui tânăr neevreu (creștin sau islamic). 601. Rivka Yadlin, „Anti-Jewish Imagery in the Contemporary Arab-Muslim World”, În 540, pp. 309- 322. 602. Nichifor Crainic, Ortodoxie și etnocrație [prima ediție, 1938], cu o Anexă : Programul Statului Etnocratic [1937], ediție Îngrijită de Constantin Schifirneț, Editura Albatros, București, 1997. 603. Parlamentari evrei În forul legislativ al României (1919-1940). Documente, volum editat de Ion Șerbănescu și colectiv, Editura Hasefer, București, 1998
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe mulți dintre cei mai importanți scriitori ai epocii interbelice. În paralel scrie și la „Cuvântul”, „Curentul”, „Calendarul”, elaborându-și între timp doctrina ortodoxistă, răspândită în paginile „Gândirii” și adunată în 3 volume: „Puncte cardinale în haos” 1930, „Ortodoxie și etnocrație” 1937 și „Nostalgia Paradisului” 1940. Traduce și scriitori străini ca Rabindranath Tagore și Rainer Maria Rilke. Descoperă creștinismul bizantin, în mod special la misticul creștin elvețian Hugo Ball, prin care-i decoperă pe Dionisie Areopagitul, Ioan Scărarul, Simeon Stâlpnicul. Propagă
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
tradiție cinică, cu adevărat scopul scuza mijloacele. Romii nu trebuiau asimilați, ci „Împuținați”, populația disgenică trebuia exclusă prin sterilizare controlată de stat. Eugeniștii radicali urmau foarte explicit „Testamentul Căpitanului”. Mai paradoxal, astfel de poziții erau Întreținute de către climatul ideologic al etnocrației și ortodoxismului, cum era cea practicată de Nichifor Crainic. Acesta dorea expres „o România pentru toți românii și numai (s.n.) pentru români”. Este exact tipul de atitudine care ne poate face să ne Întrebăm ce are spiritul creștin tolerant și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Făcăoaru și Își exprima aprecierea pentru lucrările acestuia despre structura rasială a populației din România și pentru discuția lui Făcăoaru despre superioritatea rasei ariene 68. Ideile lui Moldovan se apropie și de cele ale lui Nichifor Crainic, mai ales despre etnocrație și ortodoxism. De fapt, dat fiind că lucrările lui Crainic au fost publicate În anii ’30, este posibil ca acesta să fi fost influențat de ideile și limbajul lui Moldovan 69. Programul lui Crainic, „Românie pentru toți românii și numai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
evaluare critică a ideilor acestui grup și a contribuției la dezbaterile intelectuale și politice din România interbelică, vezi Ornea, Anii treizeci; Micu, „Gândirea”, și Hitchins, Rumania, pp.298-319. 104. Vezi capitolul 3 pentru o discuție a noțiunii lui Crainic de etnocrație. 105. Ioan Agârbiceanu, Preotul și familia preoțească. Rostul lor etnic În statul românesc, Editura subsecției eugenice și biopolitice a Astrei, Sibiu, 1942 106. Vezi capitolul 3. Deși multe dintre lucrările importante pe această temă nu discută explicit atitudinea unei Biserici
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
5-8, mai-august 1941, pp. 282-283. 69. Crainic nu face referiri explicite la astfel de influențe. El menționează numele altor autori a căror influență o recunoaște, dar acest grup nu include numele nici unui promotor al ideilor eugeniste (Nichifor Crainic, Ortodoxie și etnocrație, Editura Albatros, București, 1997). 70. Crainic, Ortodoxie, pp. 251-252. Vezi și Puncte cardinale În haos, Timpul, Iași, 1996. 71. Vezi capitolul 1. 72. Iuliu Moldovan, „Cuvântul președintelui Astrei”, Transilvania, vol. 67, septembrie-octombrie, pp. 489. 73. Hitchins, Rumania, pp. 416-25. 74
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
de Ocrotire, vol. 1, nr. 3-4, 1943, pp.36-39. Crăciun, Ioachim, „Les classes sociales en Transylvanie”, Revue de Transylvanie, vol. 5, nr. 4, 1939, pp. 448-467. Crainic, Nichifor, Puncte cardinale În haos ș1936ț, Timpul, Iași, 1996. Crainic, Nichifor, Ortodoxie și etnocrație ș1938ț, Albatros, București, 1997. Cristescu, Grigore, „Cultul competenței și organizarea elitelor sociale”, Transilvania, vol. 59, nr. 4, aprilie 1928, pp. 302-313. Cupcea, Salvator, „Biologia teoretică și aplicată În U.R.S.S”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 15, nr. 9-12, septembrie-decembrie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
curând eliminat. Intenționa să-și formeze propriul partid și, neputând să obțină reapariția „Calendarului”, se orientează spre „Sfarmă-Piatră”, unde i se recunoaște statutul de mentor, și spre „Porunca vremii”. Publică volumele de eseuri Puncte cardinale în haos (1936), Ortodoxie și etnocrație (1938) și elaborează Programul statului etnocratic (1937). Dictatura regală îi temperează acțiunile politice; în schimb, C. dă la lumină lucrarea de estetică Nostalgia paradisului (1940). În același an, era numit doctor honoris causa al Universității din Viena și era ales
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
și religioase moderne, îngr. Pandele Olteanu și Ion V. Georgescu, București, 1933; Puncte cardinale în haos, București, 1936; ed. îngr. Magda Ursache și Petru Ursache, pref. Petru Ursache, Iași, 1996; ed. îngr. și pref. Constantin Schifirneț, București, 1998; Ortodoxie și etnocrație, București, 1938; ed. îngr. și pref. Constantin Schifirneț, București, 1997; Irineu Mihălcescu, omul și opera, București, 1939; Nostalgia paradisului, București, 1940; ed. pref. Dumitru Stăniloae, postfață Magda Ursache și Petru Ursache, Iași, 1994; Lupta pentru spiritul nou, vol. I: Germania
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]