203 matches
-
ei ca artist exclusiv regional. Sigur că, dedată hărniciei și harului de a proiecta în universul audibil cântece prețioase, lăuntric și admirabil înmlădiate pe glasul ei, de mulți ani, participă la zidirea epopeei melodice, de frumusețe unică a acestui spațiu etnofolcloric moldovenesc, dar nu mai puțin, artista este înregimentată în garnizoana ultimei fortărețe asediate a culturii sătești românești și melosului popular și folcloric național. Nemaivorbind despre decăderea curajului și creșterea proporțiilor cedării muzicii autentice în fața energiilor dezlănțuite, antimuzicale, rarii artiști valoroși
MARIA ŞALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1491028087.html [Corola-blog/BlogPost/382777_a_384106]
-
căutată până la scotocire. Dar e greu de găsit deoarece noi nu mai aflăm nici armonia din noi, și atunci, cum să percepem ușor armonia din jur?! Artista Aneta Stan glăsuiește cântecul din Dobrogea, dar și pe cele din alte zone etnofolclorice românești, cu frumusețe și cu atenție. Mai cântă asemenea și din folclorul altor popoare, în limba națională a fiecăruia. Și mai cântă toate genurile muzicii: clasic, ușoară, romanță, psaltică, sacră... Spectacolul aniversar „50 de ani de cântec”, organizat pe 14
ANETA STAN, 50 DE ANI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411548058.html [Corola-blog/BlogPost/376395_a_377724]
-
noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Al. Florin Țene: „Limba noastră-i limbă sfântă..!“ - Cine o apără de poluare? Întoteauna, de-alungul istoriei, poporul nostru, ființa lui etnică, etnografică și limba, au suferit influiențe din partea popoarelor vecine și a împrumuturilor din tezaurul etnofolcloric și lingvistic al altor păopoare indo-europene. Până a ajunge la subiectul propriu-zis , doresc să fac o mică incursiune în fondul de bază a istoriei limbii române. Pe temeiul cercetările întreprinse în ultimile decenii, în special de I.I.Russu- cercetări care
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_al_florin_tene_1385194262.html [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
asigură hrana, îmbrăcămintea, casa sufletului, omul ar trăi în pustietate, ca viețuitoarele din hrube și peșteri, fără ei. Avem prilejul de a cunoaște pe firul acestui interviu făurit sub impresii foarte afective o artistă din nimbul melosului popular reprezentativ regiunii etnofolclorice moldovenești, mai exact al perimetrului bacăuan și vecinătății: Maria Tătaru. Dominanta întrebărilor este mirarea, iar a răspunsurilor sinceritatea, se va vedea aceasta...! Cea mai de anvengură aventură umană e viața însăși. Te rog, Maria, inițiază cititorul în descoaserea biografiei tale
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1474712642.html [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
televiziunea. Pe oricine ai întreba care este cel mai îndrăgit realizator de emisiuni, răspunsul ar fi aproape unanim: Doamna Mărioara Murărescu - cea care și-a legat numele, până la identificare, cu tezaurul folcloric românesc, devenit emblemă a țării. Munca de cercetător etnofolcloric, de culegător al cântecelor vechi purtând pecetea regiunilor etnografice, echivalentă cu munca de alegere a boabelor de aur din munții de nisip, a fost rezultatul dragostei pentru tot ce-i românesc, dovada autentică a unui patriotism manifest, fără limite, sub
GLORIA IN AETERNUM. MĂRIOARA DE LA MUNTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 by http://confluente.ro/Gloria_in_aeternum_marioara_cezarina_adamescu_1391341038.html [Corola-blog/BlogPost/353785_a_355114]
-
de Cântece și Dansuri “Doina Gorjului”din Tg.-Jiu. Printre mentorii de bază, care timp de peste două decenii au făcut să se vorbească în termeni din cei mai elogioși în presa vremii cât și în publicațiile de specialitate din domenil etnofolcloric, despre înaltele calități artistice și interpretative în spectacolele prezentate de Ansamblul Folcloric “Doina Oltilui” cu diferite ocazii, putem aminti pentru conducerea muzicală pe Artistul Poporului, Ionel Budișteanu, maestrul Radu Voinescu, sau dirijorul Gigi Mogoroașe. În ceeace privește componenta de coregrafie
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1410032370.html [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
rotire permanentă, într-o determinare indisolubilă și nelimitată dintre cosmos și viața sufletească umană. Glasul puternic al Floarei Calotă e neistovit, așa cum e neistovit folclorul milenar din care s-a ramificat azi muzica folclorică românească ce încoronează mai multe coloane etnofolclorice, fiecare cu o specificitate de mare vastitate epică și lirică, și uimitoare plăcere sonoră. Una e cea a Teleormanului care reflectă o stare autentică a folclorului românesc. Prin Floarea Calotă răsare o floare a lui ce își arată farmecul și
FLOAREA CALOTĂ, FLOARE SPIRITUALĂ A CÂNTECULUI FOLCLORIC ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 by http://confluente.ro/_floarea_calota_floare_spiri_aurel_v_zgheran_1374539613.html [Corola-blog/BlogPost/357192_a_358521]
-
la Universitatea București, Facultatea de Litere, 1998-2002 2002-2010 stagieri la Consiliul Europei, Strasbourg, Franța Activități: Ministerul de Finanțe din R.Moldova, Ministerul Ameleorărilor și Gospodăriei Apelor din Moldova, Uniunera Scriitorilor din Moldova (Muzeul de literatură), Cenaclul „Grai Matern”, președinte Teatrul Etnofolcloric „Ion Creangă”, Redactor șef, Federația din Moldova a Asociațiilor, Centrelor și ... Citește mai mult CURRICULUM VITAENume și prenume: Verejanu RenataNăscută - s.Verejeni, județul Soroca, azi raionul Ocnița,Domiciliu: or.Chișinău, R.MoldovaStudii: Facultatea de Ingineri-Economiști a Institutului Politehnic, azi ASEM
RENATA VEREJANU by http://confluente.ro/articole/renata_verejanu/canal [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
Moscova,1974-1980Doctorantura la Universitatea București, Facultatea de Litere, 1998-20022002-2010 stagieri la Consiliul Europei, Strasbourg, FranțaActivități:Ministerul de Finanțe din R.Moldova,Ministerul Ameleorărilor și Gospodăriei Apelor din Moldova,Uniunera Scriitorilor din Moldova (Muzeul de literatură),Cenaclul „Grai Matern”, președinte Teatrul Etnofolcloric „Ion Creangă”, Redactor șef,Federația din Moldova a Asociațiilor, Centrelor și ... Abonare la articolele scrise de renata verejanu
RENATA VEREJANU by http://confluente.ro/articole/renata_verejanu/canal [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
nu veacul acesta, nici cel următor, ci timpul fără unități posibil de evaluat va identifica în ea coloana de rezistență, armonie și estetică a ființei culturale naționale, una cu ființa istorică, națională, cu ființa neamului românesc in integrum! În configurația etnofolclorică a Transilvaniei, Maramureșul are o densitate de artiști comparabili cu cerul care de pe orice meridian ar fi cercetat s-ar oglindi pe el o văpaie astrală. Între ei, maestra Angela Buciu este un artist dintre cei care, pentru că alte popoare
ANGELA BUCIU, FLOARE ÎN CUNUNA SPIRITUALĂ A MARAMUREŞULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412148667.html [Corola-blog/BlogPost/341064_a_342393]
-
A făcut studii liceale la Baia Mare, apoi Institutul Pedagogic, la Baia Mare și Facultatea de Filologie la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj. A efectuat rodnice cercetări și culegeri muzicale, texte literare, datini, obiceiuri tradiționale, costume populare... îndeosebi în zonele și subzonele etnofolclorice ale Maramureșului, dar nu numai, valorificând această trudă în producțiile artistice de spectacole ale Ansamblului Național „Transilvania” din Baia Mare și pe suporturile fonografice Electrecord și ale Radio-Televiziunii Române. Timp de patru ani a efectuat cursuri intensive de specialitate în cadrul Ansamblului
ANGELA BUCIU, FLOARE ÎN CUNUNA SPIRITUALĂ A MARAMUREŞULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412148667.html [Corola-blog/BlogPost/341064_a_342393]
-
Ansamblul „Izvorașul”, Minneapolis MN, Ansamblul „Viață Românească”, Milwaukee WI, din comunitățile românești de la Chicago, Trenton, Cleveland, Los Angeles, Detroit. Este din 2002, profesor la catedra de canto a Universității de Arte „Vatra”. A colaborat și colaborează cu presa de specialitate etnofolclorică, fapt relevat în volumul „Destin neliniștit”, capitolul „Vitralii”, precum și în introducerea volumului „Lada mea de zestre”. Firește, în chipul cel mai elevat fructificator a colaborat și colaborează cu toate orchestrele și ansamblurile profesioniste de profil folcloric din țară, împreună cu soliști
ANGELA BUCIU, FLOARE ÎN CUNUNA SPIRITUALĂ A MARAMUREŞULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412148667.html [Corola-blog/BlogPost/341064_a_342393]
-
i) - lansări de carte, C.D.-uri, întâlniri cu scriitori, oameni de artă; Propun asociației și stabilirea de noi obiective, pe care le derulați oricum : extinderea spațiului de interes pentru întreaga Țară a Codrului, cercetarea spațiului codrenesc sub aspect istoric și etnofolcloric, înființarea de muzee ale satelor codrenești pentru conservarea memoriei și promovarea valorilor noastre culturale. Dragul meu prieten mai tânăr, Ceea ce faci este de toată lauda,faci cu multă trudă. Șansele reușitei depind însă de mulți factori. Uneori de întâmplare, de
ARS VIVAT, ARTICOL DE PROF. TRAIAN RUS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 by http://confluente.ro/Ars_vivat_articol_de_prof_tr_al_florin_tene_1361377941.html [Corola-blog/BlogPost/351963_a_353292]
-
credința și frica de Dumnezeu. Să urmăm conceptul filosofic al lui Țutea care în gândirea sa și, CE GÂNDIRE! s-a situat mereu „între Dumnezeu și neamul său“. Născut și crescut la sat, în Marga de Caraș-Severin cu o moștenire etnofolclorică rar întâlnită (v. Folclor din Marga, 1979, 450 pag.), cu toate genurile muzicale și speciile literare bine reprezentate, am simțit nevoia să mă exprim public în periodicul de specialitate „Revista de etnografie și folclor“ din București. După mai multe încercări
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/jurnalismul-si-presa-crestina/ [Corola-blog/BlogPost/94197_a_95489]
-
Acasa > Cultural > Modele > ANAMARIA BOTEZATU, DESTINUL SNOPULUI DE IN Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1365 din 26 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Anamaria Botezatu, interpretă de muzică populară specifică zonei etnofolclorice sud moldovenească, tânără de doar douăzeci și șase de ani, seamănă întru totul, cu privire la biografia sa umană și artistică, snopului de in secerat odinioară, cu secerea, cu tot cu florile de câmp din lan, uimitor de gingașe și frumoase, întocmai de aceea
ANAMARIA BOTEZATU, DESTINUL SNOPULUI DE IN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411703862.html [Corola-blog/BlogPost/368426_a_369755]
-
12 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Până la venirea pe scena muzicii folclorice dobrogene a interpretului Marius Brutaru, Dobrogea dăduse mulți cântăreți, unii dintre ei nedoriți poate, în grindul dintre Dunăre și Marea Neagră de către cei ce-au amestecat cântecele. Această zonă etnofolclorică, a Dobrogei ar fi plină de briz-briz-uri, ca un copac răscrucit de o sumedenie de altoiuri, dacă tulpina lui n-ar fi hrănită de rădăcini și n-ar crește din ea ramura principală care-i croiește coroana și-i face
MARIUS BRUTARU. COROANA CU ROADE DE AUR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1397307605.html [Corola-blog/BlogPost/347798_a_349127]
-
azimă pusă pe masa celui flămând. Pag.7 ). Cartea, propriu zisă, se deschide cu “Întoarcerea în timp “, fixând locul geografic și așezarea în paragrafele “Drumul spre Țigănești “ și în “Așezarea- Vegetația-Clima“, fiind o adevărată oglindă a unui spațiu etnografic și etnofolcloric.Interesante sunt constatările privind schimbarea mentalității oamenilor datorită anilor de regim criminal-comunist, când una se gândea și alta se spunea, când țăranul nu primea nimic de la CAP, dar fura noaptea din lan.Iar toamna veneau elevii, studenții și militarii să
ELENA BUICÂ-ÎNTOARCEREA SPRE OBÂRŞII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 649 din 10 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_intoarcerea_spre_obarsii_al_florin_tene_1349855874.html [Corola-blog/BlogPost/343593_a_344922]
-
Eseu de Al.Florin ȚENE Al. Florin Țene: „Limba noastră-i limbă sfântă..!“ - Cine o apără de poluare? Întoteauna, de-alungul istoriei, poporul nostru, ființa lui etnică, etnografică și limba, au suferit influiențe din partea popoarelor vecine și a împrumuturilor din tezaurul etnofolcloric și lingvistic al altor păopoare indo-europene. Până a ajunge la subiectul propriu-zis , doresc să fac o mică incursiune în fondul de bază a istoriei limbii române. Pe temeiul cercetările întreprinse în ultimile decenii, în special de I.I.Russu- cercetări care
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_i_limba_sfant_al_florin_tene_1365755247.html [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]
-
în perioada 3-5 aprilie 2013, la Casa de Cultură a Sindicatelor Sibiu. Evenimentul își propune an de an, descoperirea și promovarea soliștilor vocali de muzică populară din întreaga țară, dar și din diaspora, valorificarea de către tinerii interpreți a caracteristicilor zonei etnofolclorice din care aceștia provin și ale costumelor populare specifice zonei respective, cultivarea calităților vocale și interpretative ale concurenților, conservarea, valorificarea și promovarea culturii tradiționale românești autentice.
Trofeul ”Vară, vară, primăvară” a Plecat la Suceava by http://www.zilesinopti.ro/articole/5136/trofeul-vara-vara-primavara-a-plecat-la-suceava [Corola-blog/BlogPost/97659_a_98951]
-
la Universitatea București, Facultatea de Litere, 1998-2002 2002-2010 stagieri la Consiliul Europei, Strasbourg, Franța Activități: Ministerul de Finanțe din R.Moldova, Ministerul Ameleorărilor și Gospodăriei Apelor din Moldova, Uniunera Scriitorilor din Moldova (Muzeul de literatură), Cenaclul „Grai Matern”, președinte Teatrul Etnofolcloric „Ion Creangă”, Redactor șef, Federația din Moldova a Asociațiilor, Centrelor și Cluburilor UNESCO, presedinte Organizația Mondială a Copiilor Talentați, președinte Academia Europeană a Societății Civile, președinte Performanțe: Laureată a Premiului Literar Internațional „Maxim Gorki”, (cartea de debut) Membru al Uniunii
CV-UL RENATEI VEREJANU de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Renata_Verejanu.html [Corola-blog/BlogPost/341895_a_343224]
-
localități ale județului Mureș. Ansamblul „Mureșelul” din Târgu Mureș a fost înființat în 2008 din dorința de a avea o pepinieră pentru Ansamblul „Mureșul”. Este alcătuit dintr-un număr mare de grupe de elevi și studenți. În ceea ce privește repertoriul abordează zonele etnofolclorice ale județului, cât și alte zone ale țării. Valoarea ansamblului este dată atât de calitatea membrilor, cât și de faptul că asistența coregrafică este asigurată de aceleași persoane: Florin Cerghedi, Ramona Maier, ceea ce asigură continuitatea repertoriului și a interpretării. Anuța
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
și frați! Aceste amintiri nu pot fi izgonite nici de ani, nici de inimi! Casa părintească, părinții și frații trăiesc în minte chiar și atunci când nu mai sunt! Pentru această trăinicie s-a zidit din nemurire muzica folclorică. Orice zonă etnofolclorică are în oglinda melosului corespunzător elementele primordiale de identitate care pornesc de la locurile natale. De aceea, în orice parte de țară ar glăsui cânt Cătălin Maximiuc, bucovinește ar glăsui, oriunde ar merge, bucovinești semne ar lăsa în urma pasului său, zadarnic
CĂTĂLIN MAXIMIUC CÂMPULUNG MOLDOVENESC, O INIMĂ, UN GLOB ŞI O LUME DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1439969839.html [Corola-blog/BlogPost/373534_a_374863]
-
arămite sau învelite în mantii de hermină, petrecând argeșeanul pe plaiuri, de la intrarea până la ieșirea din fiecare anotimp. Și mai cântă viața sufletească a argeșeanului, aninată între bucurie și supărare, răzbătută de luciul dragostei sau de pâraiele lacrimilor. Reprezintă zona etnofolclorică a broderiilor deluroase, cu brazde de iarbă și șiruri de pomi, ori ape scurse pe sub perdele de ceață în dimineți cu umbre și răcoare, când mierla doinește iar vântul poartă parfumul pământului de la Curtea de Argeș, la Corbeni și Vidraru. De aici
ELISABETA TURCU. DĂRUIREA DE SINE ÎNTRU SLUJIREA TOTALĂ A FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1402145277.html [Corola-blog/BlogPost/349840_a_351169]
-
de fel de partide, după cum era și interesul personal, nu cel național. Se întâmplă fel de fel de evenimente, societatea nu stă pe loc. Silviu Fusu, tânăr regizor, în vâltoarea acumulării și mediatizării problemelor folclorice, este susținut în vederea creării Teatrului Etnofolcloric ”Ion Creangă”, din Chișinău. Luptă, îngrădit de administrația mancurtă, dar, totuși, obține înregistrarea Teatrului, dându-i dreptul juridic la un statut de Teatru de Stat, al cărui fondator este Silviu-Silvian Fusu. Desfășoară o activitate de aproape 30 de ani, fără
SILVIU FUSU ŞI DUMINICA MARE A ILUMINĂRII, CU ECATERINA NEGARĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1470645523.html [Corola-blog/BlogPost/353364_a_354693]
-
de bani. Bani au fost și vor fi în lumea asta, dar, mai ales, în Moldova, unde zilnic se pierd și se cheltuie milioane de euro fără vreun folos , dar...dar noi nu vom mai fi. Problema e, că Teatrul Etnofolcloric este, puțin câte puțin, acumulat, se spune, de către domnul Plahotniuc, că Monica Babuc umblă la statutul Teatrului, foarte ”CULTURAL” și își dorește să obțină și Teatrul cu orice preț; că Silviu Fusu e la pensie și azi pe cine îl
SILVIU FUSU ŞI DUMINICA MARE A ILUMINĂRII, CU ECATERINA NEGARĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1470645523.html [Corola-blog/BlogPost/353364_a_354693]