204 matches
-
o singură lovitură sute de hectare de pămînt arabil, a cărui scoatere din circuitul agricol trebuia compensată de productivitaea sporită a spațiilor verzi din fața blocurilor și a rondurilor pentru flori din fața caselor. A doua consecință a fost una demografică și etnofolclorică, ușor de observat chiar la fața locului, și ea s-a manifestat prin depopularea satelor, prin îngroșarea mahalalelor urbane și prin strămutarea vetrelor folclorice din Moldova în Bărăgan și din Țara Hațegului tocmai pe malurile Dunării. Dacă se auzea, în
Mic dicționar de vacanță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13601_a_14926]
-
celor două astre, legende indiene, "în care fratele și sora devin Soare și Lună, ca reacție, dureroasă, de căință, la incestul săvârșit", sunt semnalate, în continuare, legende din Groenlanda, apoi sunt inventariate motive, gesturi, semne constatate și în alte arealuri etnofolclorice. Comparatistul își spune cuvântul și în privința aliajului de elemente păgâne și creștine din balada studiată, semnalează pe lângă cele știute alte elemente fie din Vechiul Testament (visul lui Iacob, toiagul), fie din Noul Testament (plânsul Maicii Domnului, apariția lui Iisus, a Sf. Petru
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
cu Casa Armatei, luni, 1 martie, de la ora 18, în sala festivă a Cercului Militar Timișoara (Piața Libertății), spectacolul-concurs „Topul Mărțișorului“. Competiția folclorică este deschisă tuturor soliștilor vocali cu vârste cuprinse între 15 și 30 de ani, reprezentând orice zonă etnofolclorică și chiar etniile din Banat. Preselecția va avea loc miercuri, 18 februarie, de la ora 12, la sediul C.J.C.A. Timiș (str. E. Ungureanu nr. 1, Școala Populară de Arte). Concurenții vor avea de prezentat, în ambele faze ale competiției, două
Agenda2004-7-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282069_a_283398]
-
pe scena Casei Studenților din Timișoara va avea loc o nouă ediție a spectacolului-concurs Topul Mărțișorului. Organizată de către Consiliul Județean Timiș prin Centrul de Cultură și Artă al Județului, manifestarea se adresează soliștilor vocali de muzică populară din toate zonele etnofolclorice ale Banatului și reprezentanților etniilor din vestul țării, singura restricție fiind cea legată de vârstă, 15 ani minim și 30 de ani cel mult. Preselecția va avea loc marți, 22 februarie, cu începere de la ora 12,00, la sediul Centrului
Agenda2005-07-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283379_a_284708]
-
a doua ediție a Festivalului Gugulanilor, organizată de Primărie, Consiliul Local, Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță și Casa de Cultură „George Suru“. Va avea loc și un concurs la care vor participa producătorii individuali din zona etnofolclorică a Banatului de Munte care dețin licențe de producție pentru băuturi alcoolice, produse de carmangerie sau produse lactate. ( T. T.) Apariție editorială Volumul intitulat „Omul în lumina Legii penale și a Dreptului canonic“ scris de pr. dr. Mircea-Florin Cricoveanu, preot
Agenda2004-46-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283058_a_284387]
-
nu restrîns, în orice caz supus unui chin tantalic în fața ofertei, pe cît de tentanta pe atît de inaccesibila din pricini materiale): "Ne aflăm aici, la Deva, într-un loc lipsit de tradiție culturală majoră, alta decît cea arheologică sau etnofolclorica. E de asemenea un loc care, din unghiul geografiei culturale, poate fi considerat un pămînt al nimănui: zona de interferență regională, fără o identitate distinctă s...ț. Ardelenii nu percep Deva ca aparținînd arealului lor, bănățenii - nici atît.s...ț
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18127_a_19452]
-
ei ca artist exclusiv regional. Sigur că, dedată hărniciei și harului de a proiecta în universul audibil cântece prețioase, lăuntric și admirabil înmlădiate pe glasul ei, de mulți ani, participă la zidirea epopeei melodice, de frumusețe unică a acestui spațiu etnofolcloric moldovenesc, dar nu mai puțin, artista este înregimentată în garnizoana ultimei fortărețe asediate a culturii sătești românești și melosului popular și folcloric național. Nemaivorbind despre decăderea curajului și creșterea proporțiilor cedării muzicii autentice în fața energiilor dezlănțuite, antimuzicale, rarii artiști valoroși
MARIA ŞALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382777_a_384106]
-
țară“? „Doi meseni și doi săteni / Făcând cruce, din măr dulce“.9 Victor Aga în „Simbolistica biblică și creștină“ arată că: „În colinde, mărul Domnului închipuie crucea“, cu toate că, pe de altă parte el simbolizează: păcatul, ispita, căderea Evei.10 Zona etnofolclorică la care ne referim a fost, este și credem, va fi un habitat în care creșterea animalelor reprezintă una din ocupațiile de bază a oamenilor. Dovadă este numărul mare de ovine și cornute care prisosesc țăranilor. De aceea, glăsuiesc versurile
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
în perioada 3-5 aprilie 2013, la Casa de Cultură a Sindicatelor Sibiu. Evenimentul își propune an de an, descoperirea și promovarea soliștilor vocali de muzică populară din întreaga țară, dar și din diaspora, valorificarea de către tinerii interpreți a caracteristicilor zonei etnofolclorice din care aceștia provin și ale costumelor populare specifice zonei respective, cultivarea calităților vocale și interpretative ale concurenților, conservarea, valorificarea și promovarea culturii tradiționale românești autentice.
Trofeul ”Vară, vară, primăvară” a Plecat la Suceava [Corola-blog/BlogPost/97659_a_98951]
-
credința și frica de Dumnezeu. Să urmăm conceptul filosofic al lui Țutea care în gândirea sa și, CE GÂNDIRE! s-a situat mereu „între Dumnezeu și neamul său“. Născut și crescut la sat, în Marga de Caraș-Severin cu o moștenire etnofolclorică rar întâlnită (v. Folclor din Marga, 1979, 450 pag.), cu toate genurile muzicale și speciile literare bine reprezentate, am simțit nevoia să mă exprim public în periodicul de specialitate „Revista de etnografie și folclor“ din București. După mai multe încercări
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94197_a_95489]
-
înaltă. “ Poate de aceea această Doamnă a Culturii Române promovează prin acțiunile sale operele scriitorilor de expresie română. Prezenta Antologie, intitulată atât de plastic, IARNA SCRIITORILOR, cuprinde lucrări de poezie și proză, în care scriitorii oglindesc tradițiile, obiceiurile religioase, și etnofolclorice ale poporului nostru, în perioada când neaua se așterne peste edenica Românie. Poeziile semnate de : Adrian Trifan, din Ploiești, Alexandra-Florica Brumariu din Gătaia, Angelina Nădejde, Iași, Constantin Mironescu, din București, Constantin Predescu Neacșu, din Lungulețu, Ana-Cristina Popescu, Caransebeș, Elena Angheluță
STARPRESS 2015 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382208_a_383537]
-
optează pentru o lectură "în profit, o lectură activă care să intelectualizeze, să culturalizeze Ťobiectulť". Ei analizează un text "cărunt" (!) în chei de lectură proprii altor domenii; și deplasează astfel cursorul interpretării dinspre artistic înspre psihologic, filozofic, mitic-religios, istoric, științific, etnofolcloric... Din această perspectivă văzând "permanențele" literaturii (și nu doar ale celei autohtone), acestea nu pot fi date decât cu ghilimele, istoricizate și resemnificate prin alte grile. Valorile expresivității ar fi însă echivalate cu valorile artistice de către acei cititori și critici
Iluzii pierdute by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8308_a_9633]
-
întreaga ființă, imensa putere și capacitate de muncă, cercetării științifice a folclorului muzical românesc - incontestabilă avuție națională a poporului român. Timp de peste șapte decenii, profesoara Emilia Comișel, învingând cu bărbăție inerentele greutăți, a străbătut teritoriul țării, cu deosebire reprezentativele zone etnofolclorice din Muntenia, Dobrogea, Ardeal și Moldova, precum și din teritorii locuite de românii din afara actualelor granițe ale României (din Bulgaria, Iugoslavia, Albania, Canada, SUA etc.), reușind să culeagă peste 9.000 de melodii populare, o adevărată comoară ce se păstrează în
CENTENAR EMILIA COMI?EL (n. 28 februarie 1913, Ploie?ti ? m. 18 aprilie 2010, Bucure?ti by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84262_a_85587]
-
00, în sala festivă a Școlii de Arte din Timișoara (str. E Ungureanu nr. 1), o nouă ediție a spectacolului-concurs Topul Mărțișorului, la care pot participa soliști vocali cu vârsta cuprinsă între 15 și 30 de ani, reprezentând orice zonă etnofolclorică sau etniile din Banat. Preselecția va avea loc în data de 27 februarie, cu începere de la ora 13,00, la sediul Centrului de Cultură și Artă al Județului Timiș, participanții având obligația de a intra în competiție cu două piese
Agenda2006-07-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284740_a_286069]
-
cu Muzeul Satului Bănățean, organizează duminică, 25 iunie 2006, prima ediție a Festivalului Național de Artă Coregrafică „Ionel Marcu“, o competiție destinată soliștilor dansatori și grupurilor de dansatori formate din maximum patru perechi, care vor prezenta jocuri populare din zona etnofolclorică de proveniență în cadrul unui minirecital a cărui durată nu va putea depăși limita a patru minute. Dansatorii înscriși în festival vor fi însoțiți de maximum doi instrumentiști, aceștia din urmă având a se prezenta cu liniile melodice fixate pe CD
Agenda2006-22-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284999_a_286328]
-
S.U.A. ) și de Societatea Culturală Banatul din Kitchener - Ontario (Canada). Turneul cuprinde orașele Chicago, St. Paul și Detroit din S.U.A. , Kitchener și Toronto din Canada, în care artiștii timișoreni vor susține spectacole de cântece și dansuri populare reprezentând toate zonele etnofolclorice ale României. De menționat că un alt colectiv al Ansamblului „Timișul“, format din 40 de membri, se află deja în Franța, până în 20 august, reprezentând arta tradițională românească la Festivalul Internațional de Folclor de la Confolens, unul dintre cele mai mari
Agenda2006-33-06-01-cultura invaamant () [Corola-journal/Journalistic/285115_a_286444]
-
natură geologică, geomorfologică, climatică, hidrominerală și biogeografică. b) obiectivele turistice antropice, care cuprind totalitatea creațiilor omului realizate de-a lungul timpului, ce prezintă interes din punct de vedere turistic. Ele sunt de natură istorică (vestigii, cetăți etc.), arhitectonică, comemorativă, religioasă, etnofolclorică și tehnico-economică. În condițiile în care turismul este o activitate economică cu evoluție ascendentă, în ultimele decenii s-a introdus conceptul de resursă turistică, respectiv „materia primă” care poate genera o formă de turism (de exemplu: apele minerale și termale
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
străine, motiv pentru care viața socială și culturală s-a degradat iar turismul aproape că a dispărut. Deplasarea dintr-o regiune în alta era motivată în Evul mediu de necesitatea schimburilor comerciale, de pelerinajul la unele mânăstiri precum și de manifestări etnofolclorice (hramuri, nedei etc.). Circulația comercială a condus, totuși, la conturarea unei rețele de drumuri și a unei succesiuni de hanuri ce făceau posibile deplasarea și găzduirea pentru o noapte a celor care călătoreau în acele vremuri. Așa au apărut „Drumul
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
păsări și mamifere ce stau la baza turismului cinegetic. 3. Caracterizați două păduri din orizontul local, apreciate pentru posibilitățile de odihnă și relaxare la sfârșit de săptămână. 3. POTENȚIALUL TURISTIC ANTROPIC Potențialul turistic antropic este reprezentat de obiective cultural-istorice, creații etnofolclorice, monumente de artă plastică și comemorative, edificii tehnicoeconomice, construcții cu arhitectură deosebită, ceremonii, festivaluri și obiceiuri. Spre deosebire de potențialul turistic natural care reprezintă o zestre, potențialul turistic antropic se îmbogățește mereu, ca urmare a creșterii gradului de cultură și de civilizație
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Constanța), Praid (Harghita). 2. Satele pescărești și de interes vânătoresc, ce oferă forme de agrement care vizează pescuitul, vânătoarea, foto-safari. Sunt cunoscute satele pescărești Crișan, Sf. Gheorghe, Mila 23 dar și unele sate de pe Văile Vișeului și Bistriței. 3. Satele etnofolclorice, așezări rurale care dețin un fond etnografic deosebit, reprezentat de arhitectura construcțiilor, portul tradițional și folclor; de exemplu, Rășinari (Sibiu), Vama (Suceava), Năruja (Vrancea), Săpânța (Maramureș). Serviciile de cazare și masă din gospodăriile acestor sate oferă turiștilor un decor autentic
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
fost efectuate de V. Chirica și M. Tănăsache (1983). La nivel local au fost efectuate de Traian Bița (1985), de I. Gordin, Paul Nechifor, I. Ciubotaru (1995, 1997), V. Bradu (1979), de D. Sava (2000), iar din punct de vedere etnofolcloric de C. Sava, Gh. Ionică, D. Sava și V. Spataru (19821989)Maria si Aurel Rosca. - Probleme de populație a cercetat prof. V. Grigoraș. - Despre dascălii de frunte ai școlii românești, învățătorul Alexandru Bratu a scris „Trandafiri suceveni - ctitori de școală
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
o singură lovitură sute de hectare de pămînt arabil, a cărui scoatere din circuitul agricol trebuia compensată de productivitatea sporită a spațiilor verzi din fața blocurilor și a rondourilor pentru flori din fața caselor. A doua consecință a fost una demografică și etnofolclorică, ușor de observat chiar la fața locului, și ea s-a manifestat prin depopularea satelor, prin îngroșarea mahalalelor urbane și prin strămutarea vetrelor folclorice din Moldova în Bărăgan și din }ara Hațegului tocmai pe malurile Dunării. Dacă se auzea, în
Mic dicționar socio-artistic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9435_a_10760]
-
care visează monumental și meditează frust asupra materialului și a disponibilităților sale, Aurel Vlad și-a construit personalitatea și s-a impus în conștiința publică printr-un fel de arhitecturi ale vidului, de frize realizate prin decupaj, la limita eposului etnofolcloric cu ironia ludică și cu pietismul unui meșter de iconostase. Fără a fi eliminat, în fazele mai timpurii, cu totul cioplirea - ea era prezentă măcar în subsidiar atunci cînd sculptorul folosea lemnul -, și în pofida faptului că ea a devenit o
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9217_a_10542]
-
vânătoare, se pot plimba cu sania sau cu căruța. De asemenea, în perspectivă se vor oferi tratamente curative, bazate pe plante, aromoterapie, regim vegetarian sau dietă, facilități pentru turismul de afaceri, o gamă diversă de servicii clasice, de agrement, manifestări etnofolclorice și de divertisment. Proiectul susține turismul rural, silvoturismul și ecoturismul și urmărește creșterea veniturilor alternative și crearea de noi locuri de muncă, investiția vizând valorificarea potențialului turistic, reducerea șomajului și stoparea migrării forței de muncă tinere. ( A.M.G.) Proiect Proiectul
Agenda2005-08-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283419_a_284748]
-
Tradiționale Dolj, str. Macedonski nr. 28, 200383, Craiova, și vor fi însoțite de către o fotografie a interpretului (10/15 cm) și partiturile muzicale ale pieselor cu care participă la concurs. Candidații vor avea de interpretat două piese inedite din zona etnofolclorică de apartenență, dintre care una fără acompaniament (doină sau baladă). În 16 și 17 mai, la Teatrul Național Craiova va avea loc preselecția, participanții obligându-se să achite o taxă de înscriere de 250 000 de lei, precum și cheltuielile de
Agenda2005-10-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283451_a_284780]