353 matches
-
ca o cerut de la romeii noștrii nește fomei. Nu s-or înțeles la preț... Cică țiganul de Vandam s-o deschis la prohab și își arată karata la tot clubul. O venit poliția, l-or dus la secție...și gata. Etnogeneza poporului român în viziune țigăneasca, a lovit în șpagatist. Cine se întinde prea mult în spagat, riscă să-și rupă mușchii, să rămâie fără plapuma, sau, măi nasol, să ajungă la pușcărie. O vrut Vandam să fie țigan, o furat
VAN DAMME ȘI PROFETISMUL INVOLUNTAR AL POPORULUI ȚÎGĂNESC de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1483551288.html [Corola-blog/BlogPost/350022_a_351351]
-
fapt, ea e...(măcar) ceva mai în vârstă decât eroina pe care ne-o închipuim noi, de vreme ce fiica ei e deja studentă la o universitate din Transilvania. Iată, plusez eu, o fiică a acestor locuri studiază în cetatea carpatină, nucleul etnogenezei românești, cu membrana exterioară întinsă (spre răsărit) până dincolo de Nistru. O garanție în plus pentru perspectiva ADN-ului românesc în aceste margini zbuciumate de vatră strămoșească. Referință Bibliografică: FRUMOASA VALAHĂ DE PE METEREZELE ROMÂNISMULUI TRANSNISTREAN / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
FRUMOASA VALAHĂ DE PE METEREZELE ROMÂNISMULUI TRANSNISTREAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 by http://confluente.ro/Frumoasa_valaha_de_pe_meterez_gheorghe_parlea_1370342301.html [Corola-blog/BlogPost/346242_a_347571]
-
rituri, dar și modul de a gândi, de a se raporta la sacru și de a trăi sacrul, propriu unui grup, deci înseamnă un sistem de viață al grupului respectiv, sau, cum este cazul la români, un factor constitutiv al etnogenezei. În trecut, religiile influențau toate aspectele vieții umane deținând o complexă competență: se îmbinau ori se întrepătrundeau cu filozofia, legislația, politica, arta, formele de recreație. Însă în epoca noastră modernă secularizată, aceste sectoare ale vieții au dobândit ipostaze și consistențe
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/361487_a_362816]
-
-ți asuma destinul unei spiritualități care îl definește. Partea a doua relevă semnificația și implicațiile liturgice ale Modelului divin transcendent în revelarea iubirii supreme. Aici descoperim cele mai originale gânduri ale Părintelui Profesor Ilie Moldovan, cel care a aprofundat problema etnogenezei românești de-a lungul întregii sale vieți. Teza sa finală cuprinde următorul scenariu: etnogeneza românilor coincide cu nașterea„din apă și din duh” a unui popor. Poporul român a cunoscut o „cincizecime etnică”, în sensul în care, în ziua Cincizecimii
PREOT ILIE MOLDOVAN, ÎN HRISTOS ŞI ÎN BISERICĂ: IUBIREA EUHARISTICĂ GENERATOARE DE VIAŢĂ ŞI DESTIN ROMÂNESC, COLECŢIA LOGOS ŞI SYMBOL, SERIA ETHNOS, EDITURA REÎNTREGIREA, ALBA I de STELIAN GOMBOŞ în e by http://confluente.ro/Recenzie_preot_ilie_moldovan_in_hris_stelian_gombos_1337939187.html [Corola-blog/BlogPost/361184_a_362513]
-
implicațiile liturgice ale Modelului divin transcendent în revelarea iubirii supreme. Aici descoperim cele mai originale gânduri ale Părintelui Profesor Ilie Moldovan, cel care a aprofundat problema etnogenezei românești de-a lungul întregii sale vieți. Teza sa finală cuprinde următorul scenariu: etnogeneza românilor coincide cu nașterea„din apă și din duh” a unui popor. Poporul român a cunoscut o „cincizecime etnică”, în sensul în care, în ziua Cincizecimii, la Ierusalim se găseau și „romani în treacăt” (FA 2, 7-8). În opinia autorului
PREOT ILIE MOLDOVAN, ÎN HRISTOS ŞI ÎN BISERICĂ: IUBIREA EUHARISTICĂ GENERATOARE DE VIAŢĂ ŞI DESTIN ROMÂNESC, COLECŢIA LOGOS ŞI SYMBOL, SERIA ETHNOS, EDITURA REÎNTREGIREA, ALBA I de STELIAN GOMBOŞ în e by http://confluente.ro/Recenzie_preot_ilie_moldovan_in_hris_stelian_gombos_1337939187.html [Corola-blog/BlogPost/361184_a_362513]
-
și de locuri, și o probă la gramatică românească cu nimic mai inspirată, a cărei bibliografie se reducea la cartea discutabilă a profesorului care redacta subiectele. După un an de pregătire draconică, am rămas cu trauma indelebilă a lecției despre etnogeneza românească, din care răzbat, până astăzi, numele primilor daci romanizați („Mumutzis, Decibalis și Seicipiris”) și cu impresia tristă că gramatica limbii române e, la o adică, subsumabilă unor mărunte orgolii de autor. La sfârșitul vacanței dintre clasa a unsprezecea și
Trei stadii ale creșterii omului sau cum mi-am întâlnit Profesorul by https://republica.ro/trei-stadii-ale-crec-terii-omului [Corola-blog/BlogPost/338284_a_339613]
-
pentru prima dată în limba română un ansamblu din scrierile istoricului italian Carlo Troya, apărute între anii 1844-1857, care dezvăluie un desen istoric incitant, în care neamul daco-geto-goților, unul și același, apare ca făcător de istorie și contributor masiv la etnogeneza popoarelor europene din zona de sud și septentrională a Europei și, totodată, exportator de cultură prin amprenta decisivă lăsată de aceiași daco-geto-goți asupra culturii europene la începutul Evului Mediu”. Ai reținut, Stimate Cititorule?... Pentru o rapidă deschidere a minții tale
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! by http://uzp.org.ro/carlo-troya-a-scris-istoria-europeana-reala/ [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
Mediu”. Ai reținut, Stimate Cititorule?... Pentru o rapidă deschidere a minții tale și pentru o grabnică fixare a acestor sintagme demne de memorat, le repetăm - conform pedagogiei tradiționale : ,,unul și același” - ,,neamul daco-geto-goților”, ,,făcător de istorie și contributor MASIV la etnogeneza popoarelor europene (...), EXPORTATOR DE CULTURĂ prin amprenta decisivă lăsată (...) asupra culturii europene...”. În al doilea paragraf, Dumitru Ioncică își înfige, temerar, degetele în beregata noastră, a cititorilor, afirmând tranșant și dezarmant, lăsându-ne fără replică: ,, Dacă un asemenea demers ar
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! by http://uzp.org.ro/carlo-troya-a-scris-istoria-europeana-reala/ [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
ne mai apărăm identitatea, patria și averea națională, resursele și patromoniul cultural, dacă ne dăm bătuți fără luptă, dacă acceptăm planurile criminale ale mai marilor lumii de azi. Avem datoria sacră să apărăm și să reunim moștenirea culturală, teritoriul, vatra etnogenezei națiunii dacoromâne din vremea lui Burebista, statul și resursele pe care le avem de la începutul lumii. Situația internaționala este similară cu premisele primului război mondial, iar marile puteri vor să se răfuiască pînă la capăt cu toate armele existente. Miroase
100 (1918-2018) de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Fundatia_academica_dacoromana_1403008971.html [Corola-blog/BlogPost/349771_a_351100]
-
dacii, precum și modelele de înțelepciune ale marilor părinți fondatori ai dacoromânisticii, precum preotul și istoricul Dumitru Bălașa - primul președinte de onoare al Academiei DacoRomâne, de nemuritoarele simboluri ale luptei pentru libertate și identitate și autohtonie națională, pentru continuitate neîntreruptăîn vatra etnogenezei, de jertfa lui Decebal pentru dăinuire în vatra strămoșească, de martirul Constantin Brîncoveanu în respectul tradițiilor și obiceiurilor dreptei credințe moștenite de la înaintași. Unirea în simțire, în cuget și acțiune va accelera procesul de solidaritate și de unitate națională al
100 (1918-2018) de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Fundatia_academica_dacoromana_1403008971.html [Corola-blog/BlogPost/349771_a_351100]
-
fapt istoric din perspectiva modificărilor pe care le generează asupra societății; - stabilirea și prezentarea relației de cauzalitate în cadrul faptelor istorice/între faptele istorice. III. TEME 1. De la geneză etnică la geneză statală 1.1. Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: - etnogeneza - teorie istoriografica, tradiție istorică 1.2. Conținuturi: - Civilizația și istoria daco-getilor - Trăsăturile civilizației române în Dacia - Etnogeneza românească: semnificația sintezei - Constituirea statelor medievale: Transilvania, Țara Românească (Ungro-Vlahia), Moldova, Dobrogea 2. Civilizația românească în context european, secolele al XV-lea - al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
în cadrul faptelor istorice/între faptele istorice. III. TEME 1. De la geneză etnică la geneză statală 1.1. Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: - etnogeneza - teorie istoriografica, tradiție istorică 1.2. Conținuturi: - Civilizația și istoria daco-getilor - Trăsăturile civilizației române în Dacia - Etnogeneza românească: semnificația sintezei - Constituirea statelor medievale: Transilvania, Țara Românească (Ungro-Vlahia), Moldova, Dobrogea 2. Civilizația românească în context european, secolele al XV-lea - al XVII-lea 2.1. Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: - autonomie, vasalitate, suzeranitate, independentă, principat - influențe bizantine
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
cunoștințelor de la ISTORIE în diverse situații. C. TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ PENTRU DISCIPLINA ISTORIE 1. Orientul Antic (Mesopotamia, Egipt, Palestina); 2. Lumea greacă (secolele al VI-lea - al IV-lea î.Hr.); 3. Geto - dacii; 4. Statul român (Republica, Principatul, Imperiul, Dominatul); 5. Etnogeneza românilor; 6. Creștinismul - de la origini la Marea Schismă; 7. Geneza și organizarea statului în spațiul românesc în Evul Mediu; 8. Lumea bizantină (secolele al VII-lea - al XV-lea); 9. Stat și societate în Europa Occidentală în Evul Mediu 10
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
urbanizare, collegia; - sincretism religios, limes, daci liberi. 1.2. Conținuturi: - Geto-dacii și contactele cu lumea mediteraneană. - Regalitate și religie. - Integrarea geto-dacilor în lumea română. Romanitatea orientala în mileniul marilor migrații. 2.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - creștinism, continuitate, etnogeneza. 2.2. Conținuturi: - Romanitate și creștinism. - Formarea poporului român și a limbii române. Statul medieval și instituțiile sale. 3.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - jude, cnezat, voievodat, descălecat, "țara"; - domnie, dinastie, sfat domnesc, mitropolie; - curtea domneasca, "oastea cea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180462_a_181791]
-
urbanizare, collegia; - sincretism religios, limes, daci liberi. Conținuturi ● Geto-dacii și contactele cu lumea mediteraneană ● Regalitate și religie Integrarea geto-dacilor în lumea romană 2. Romanitatea orientală în mileniul marilor migrații Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - sedentari și migratori; - creștinism, continuitate, etnogeneză; - romanitatea orientală. Conținuturi ● Romanitate și creștinism Formarea poporului român și a limbii române 3. Statul medieval și instituțiile sale Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - jude, cnezat, voievodat, descălecat, "țară"; - domnie, dinastie, sfat domnesc, mitropolie; - curtea domnească, "oastea cea mare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211944_a_213273]
-
urbanizare, collegia; - sincretism religios, limes, daci liberi. Conținuturi ● Geto-dacii și contactele cu lumea mediteraneană ● Regalitate și religie Integrarea geto-dacilor în lumea romană 2. Romanitatea orientală în mileniul marilor migrații Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - sedentari și migratori; - creștinism, continuitate, etnogeneză; - romanitatea orientală. Conținuturi ● Romanitate și creștinism Formarea poporului român și a limbii române 3. Statul medieval și instituțiile sale Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - jude, cnezat, voievodat, descălecat, "țară"; - domnie, dinastie, sfat domnesc, mitropolie; - curtea domnească, "oastea cea mare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203710_a_205039]
-
collegia; - sincretism religios, limes, daci liberi. 1.2. Conținuturi: - Geto-dacii și contactele cu lumea mediteraneeana. - Regalitate și religie. - Integrarea geto-dacilor în lumea română. 2. Romanitatea orientala în mileniul marilor migrații. 2.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - creștinism, continuitate, etnogeneza. 2.2. Conținuturi: - Romanitate și creștinism. Formarea poporului român și a limbii române. 3. Statul medieval și instituțiile sale. 3.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - cnezat, voievodat, descălecat, "țara"; - domnie, dinastie, sfat domnesc, mitropolie; - curtea domneasca, "oastea cea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150296_a_151625]
-
urbanizare, collegia; - sincretism religios, limes, daci liberi. 1.2. Conținuturi: - Geto-dacii și contactele cu lumea mediteraneană. - Regalitate și religie. - Integrarea geto-dacilor în lumea română. Romanitatea orientala în mileniul marilor migrații. 2.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - creștinism, continuitate, etnogeneza. 2.2. Conținuturi: - Romanitate și creștinism. - Formarea poporului român și a limbii române. Statul medieval și instituțiile sale. 3.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - jude, cnezat, voievodat, descălecat, "țara"; - domnie, dinastie, sfat domnesc, mitropolie; - curtea domneasca, "oastea cea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181553_a_182882]
-
fapt istoric din perspectiva modificărilor pe care le generează asupra societății; ● stabilirea și prezentarea relației de cauzalitate în cadrul faptelor istorice/ între faptele istorice. III. TEME 1. De la geneza etnică la geneza statală 1.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: - etnogeneză - tradiție istorică 1.2 Conținuturi: - Civilizația și istoria daco-geților - Trăsăturile civilizației române în Dacia - Etnogeneză românească: semnificația sintezei - Constituirea statelor medievale: Transilvania, Țara Românească (Ungro-Vlahia), Moldova, Dobrogea 2. Civilizația românească în context european, secolele al XV-Iea - al XVII-lea 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
de cauzalitate în cadrul faptelor istorice/ între faptele istorice. III. TEME 1. De la geneza etnică la geneza statală 1.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: - etnogeneză - tradiție istorică 1.2 Conținuturi: - Civilizația și istoria daco-geților - Trăsăturile civilizației române în Dacia - Etnogeneză românească: semnificația sintezei - Constituirea statelor medievale: Transilvania, Țara Românească (Ungro-Vlahia), Moldova, Dobrogea 2. Civilizația românească în context european, secolele al XV-Iea - al XVII-lea 2.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: - autonomie, vasalitate, suzeranitate, independență, principat - influențe bizantine, influențe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
urbanizare, collegia; - sincretism religios, limes, daci liberi. 1.2. Conținuturi: - Geto-dacii și contactele cu lumea mediteraneană. - Regalitate și religie. - Integrarea geto-dacilor în lumea romană. Romanitatea orientală în mileniul marilor migrații. 2.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - creștinism, continuitate, etnogeneză. 2.2. Conținuturi: - Romanitate și creștinism. - Formarea poporului român și a limbii române. Statul medieval și instituțiile sale. 3.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - jude, cnezat, voievodat, descălecat, "țară"; - domnie, dinastie, sfat domnesc, mitropolie; - curtea domnească, "oastea cea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170670_a_171999]
-
fapt istoric din perspectiva modificărilor pe care le generează asupra societății; - stabilirea și prezentarea relației de cauzalitate în cadrul faptelor istorice/între faptele istorice. III. TEME 1. De la geneză etnică la geneză statală 1.1. Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: - etnogeneza - teorie istoriografica, tradiție istorică 1.2. Conținuturi: - Civilizația și istoria daco-getilor - Trăsăturile civilizației române în Dacia - Etnogeneza românească: semnificația sintezei - Constituirea statelor medievale: Transilvania, Țara Românească (Ungro-Vlahia), Moldova, Dobrogea 2. Civilizația românească în context european, secolele al XV-lea - al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
în cadrul faptelor istorice/între faptele istorice. III. TEME 1. De la geneză etnică la geneză statală 1.1. Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: - etnogeneza - teorie istoriografica, tradiție istorică 1.2. Conținuturi: - Civilizația și istoria daco-getilor - Trăsăturile civilizației române în Dacia - Etnogeneza românească: semnificația sintezei - Constituirea statelor medievale: Transilvania, Țara Românească (Ungro-Vlahia), Moldova, Dobrogea 2. Civilizația românească în context european, secolele al XV-lea - al XVII-lea 2.1. Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: - autonomie, vasalitate, suzeranitate, independentă, principat - influențe bizantine
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
de la coșere, adăposturi din împletitură de nuiele pentru vite. Cornul abundenței semnifică bogăția zonei și ocupația de bază a locuitorilor, legumicultura. Compoziția din partea inferioară amintește de elementele de bază ale culturii Dridu, nume generic dat descoperirilor arheologice din perioada de etnogeneză a românilor. Brâul undat din vârful scutului reprezintă râul Ialomița și lacul Comana. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ----
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221536_a_222865]
-
modifică și se completează astfel: Denumirea articolului va fi: "Românii din afara granițelor statului". După alineatul (1) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: "(2) Românii din teritoriile situate în afara granițelor statului român, teritorii care fac parte din spațiul de etnogeneză a poporului român, beneficiază de o atenție specială din partea statului român." 12. Articolul 8 se modifică și se completează astfel: Denumirea articolului va fi: "Partidele politice". Articolul va avea următorul cuprins: "(1) Pluralismul politic în societatea românească este o condiție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266824_a_268153]