353 matches
-
fapt istoric din perspectiva modificărilor pe care le generează asupra societății; ● stabilirea și prezentarea relației de cauzalitate în cadrul faptelor istorice/ între faptele istorice. III. TEME 1. De la geneza etnică la geneza statală 1.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: - etnogeneză - tradiție istorică 1.2 Conținuturi: - Civilizația și istoria daco-geților - Trăsăturile civilizației române în Dacia - Etnogeneză românească: semnificația sintezei - Constituirea statelor medievale: Transilvania, Țara Românească (Ungro-Vlahia), Moldova, Dobrogea 2. Civilizația românească în context european, secolele al XV-Iea - al XVII-lea 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
de cauzalitate în cadrul faptelor istorice/ între faptele istorice. III. TEME 1. De la geneza etnică la geneza statală 1.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: - etnogeneză - tradiție istorică 1.2 Conținuturi: - Civilizația și istoria daco-geților - Trăsăturile civilizației române în Dacia - Etnogeneză românească: semnificația sintezei - Constituirea statelor medievale: Transilvania, Țara Românească (Ungro-Vlahia), Moldova, Dobrogea 2. Civilizația românească în context european, secolele al XV-Iea - al XVII-lea 2.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: - autonomie, vasalitate, suzeranitate, independență, principat - influențe bizantine, influențe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
modifică și se completează astfel: Denumirea articolului va fi: "Românii din afara granițelor statului". După alineatul (1) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: "(2) Românii din teritoriile situate în afara granițelor statului român, teritorii care fac parte din spațiul de etnogeneză a poporului român, beneficiază de o atenție specială din partea statului român." 12. Articolul 8 se modifică și se completează astfel: Denumirea articolului va fi: "Partidele politice". Articolul va avea următorul cuprins: "(1) Pluralismul politic în societatea românească este o condiție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258840_a_260169]
-
cunoștințelor de la ISTORIE în diverse situații. C. TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ PENTRU DISCIPLINA ISTORIE 1. Orientul Antic (Mesopotamia, Egipt, Palestina); 2. Lumea greacă (secolele al VI-lea - al IV-lea î.Hr.); 3. Geto - dacii; 4. Statul român (Republica, Principatul, Imperiul, Dominatul); 5. Etnogeneza românilor; 6. Creștinismul - de la origini la Marea Schismă; 7. Geneza și organizarea statului în spațiul românesc în Evul Mediu; 8. Lumea bizantină (secolele al VII-lea - al XV-lea); 9. Stat și societate în Europa Occidentală în Evul Mediu 10
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
dintre cele mai vechi grupuri etnice minoritare de pe teritoriul României de azi, prezența lor datând de aproximativ un mileniu. Găgăuzii sunt concentrați în Dobrogea, iar religia lor este creștinismul ortodox. Dobrogea și Deliorman sunt regiunile în care s-a produs etnogeneza poporului găgăuz în secolul XIII. Din acest secol datează formațiunea statală Uziăilet (în zona Cavarna-Mangalia), pe care savanții o califică ca fiind primul stat al poporului găgăuz. De asemenea, în secolul XVIII în regiunea Varna a existat o efemeră republică
Găgăuzii din România () [Corola-website/Science/315081_a_316410]
-
Vasile Voina susține în fața studenților teologi din Sibiu o conferință, publicată apoi în puțin cunoscuta revistă a acestora (scrisă de mână), păstrată în arhiva Mitropoliei considerentelor privind originea dacică a așezării de la Pietrele lui Solomon, profesorul brașovean se ocupă de etnogeneza junilor, găsindu-le origini îndepărtate și proveniență geto-dacică, romană și nu slav-bulgară" Municipiul Brașov deține un număr de 46 de grădinițe cu program normal sau prelungit, 28 de școli generale, 8 colegii naționale, 8 licee, un seminar teologic, 11 grupuri
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
prima jumătate a secolului al VII-lea și distrugerea aproape tuturor orașelor romane. Supraviețuitorii romani s-au retras în poziții mai favorabile pe coaste, pe insule și în munți. Orașul Dubrovnik a fost înființat de astfel de supraviețuitori din Epidaurum. Etnogeneza poporului croat este un aspect încă neclarificat pe deplin, fiind vehiculate mai multe teorii, dintre care cele mai cunoscute sunt cele care susțin originea croaților ca fiind slavă sau ariană. Cea mai răspândită dintre aceste teorii afirmă că strămoșii croaților
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
o mare dezbatere a fost continuitatea poporului român în spațiul carpato-danubioano-pontic, acest subiect stârnind aprige controverse între marea majoritate a istoricilor români, care susțineau ipoteza formării și continuității poporului în acest spațiu, și emulii profesorului german Roesler, care susțineau că etnogeneza ar fi avut loc la sudul Dunării, românii migrând ulterior la nord de fluviu. Acestei dezbateri i se suprapuneau interese teritoriale, în principal în ce privește apartenența provinciei Transilvania. După cum observa istoricul Nicolae Stoicescu, „problema continuității este nu numai o problemă științifică
Istoriografia română () [Corola-website/Science/332659_a_333988]
-
i sunt un grup de popoare de origine mongolo-turco-turanică dispersați pe arii întinse ale Asiei dar prezenți pe arii restrânse și în anumite regiuni ale Europei de est. Etnogeneza tătarilor de astăzi suscita controverse vii și puncte de vedere uneori contradictorii: prima teorie, mai veche, ai cărei partizani sunt îndeosebi autorii ruși, îi consideră pe vechii tătari ca fiind de origine mongola. Al doilea punct de vedere, care capătă
Tătari () [Corola-website/Science/297297_a_298626]
-
urbanizare, collegia; - sincretism religios, limes, daci liberi. 1.2 Conținuturi: - Geto-dacii și contactele cu lumea mediteraneană.. - Regalitate și religie. - Integrarea geto-dacilor în lumea romană. Romanitatea orientală în mileniul marilor migrații. 2.1 Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - creștinism, continuitate, etnogeneză. 2.2 Conținuturi: - Romanitate și creștinism. - Formarea poporului român și a limbii române. Statul medieval și instituțiile sale. 3.1 Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - jude, cnezat, voievodat, descălecat, "țară"; - domnie, dinastie, sfat domnesc, mitropolie; - curtea domnească, "oastea cea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156661_a_157990]
-
despărțirea proto-românilor de către populațiile slave așezate printre ei, a creat cele patru grupuri lingvistice : daco-român, aromân, meglenoromân și istro-român ; dacoromânii absorbind treptat slavii din nordul Dunării, în timp ce slavii au absorbit treptat majoritatea aromânilor, meglenoromânilor și istroromânilor din sudul Dunării. Așadar, etnogeneza bulgarilor și românilor are rădăcini în parte comune, încă vizibile în limbile actuale și în toponimie, chiar dacă istoricii actuali naționaliști, atât bulgari cât și români, încearcă să demonstreze ca cele două popoare au evoluat separat și fără contacte încă din
Țaratul Vlaho-Bulgar () [Corola-website/Science/309587_a_310916]
-
615 britonii au fost împinși în nordul și vestul insulei formându-se așa-numita "graniță celtică", anglo-saxonii devenind predominanți în teritoriile Angliei moderne, denumirea țării provenind de la anglii, unul dintre popoarele cuceritoare. În mediile academice există totuși o dezbatere privind etnogeneza din sudul și estul insulei, neștiindu-se exact dacă anglo-saxonii au înlocuit în totalitate populația autohtonă britonă sau au asimilat-o. Se știe însă că încă din secolul al IV-lea, britonii au început să treacă peste Canalul Mânecii și să
Anglia anglo-saxonă () [Corola-website/Science/303494_a_304823]
-
în limba română, provine de la cuvântul din limba latină „Germania”. Numele „Germania” a fost utilizat după ce Iulius Cezar l-a adoptat dintr-un termen galic pentru popoarele din partea de est a Rinului care ar fi însemnat „vecin”. Se consideră că etnogeneza triburilor germanice a avut loc pe durata Epocii Nordice a Bronzului, sau, cel mai târziu, pe durata Epocii de fier Pre-Romane. Pornind din sudul Scandinaviei și nordul Germaniei, triburile și-au extins teritoriul spre sud, est și vest, în secolul
Germania () [Corola-website/Science/296606_a_297935]
-
componența etnică, Albania antică era o țară destul de pestriță. Conform datelor autorilor din antichitate, numărul triburilor albaneze ajunsese la 26. Unele dintre acestea se numeau utii, sodii (țodî, isadiși), gardmani, este posibil, ainiani,anariachi și alții. Un oarecare rol în etnogeneza triburilor albaneze l-au avut, în mod vădit, helii, lehii, silvii (cilbii), lupenii (lpinii), didurii (lidoii) și alte triburi care pot fi considerate ca făcând parte din grupurile etnice albane. Datele arheologiei și, parțial ale izvoarelor scrise, arată că uniunea
Istoria Azerbaidjanului () [Corola-website/Science/309141_a_310470]
-
cuceresc regiunea, iar în anul 9 î.Hr. o includ în provincia Illyricum. Între secolele V-VII, aici sosesc triburi slave, care îi vor „slaviza” pe autohtoni (iliri, daci, traci, celți, coloniști români) și se vor amestecă cu aceștia, ducând la etnogeneza formării poporului sârb. Rădăcinile statului se întind până în secolul al VII-lea și se suprapun istoriei Dinastiei Vlastimirović. Un regat sârb, cu capitala la Duklja, a luat ființă în secolul al XI-lea, găsindu-și sfârșitul spre finele secolului următor
Serbia () [Corola-website/Science/298445_a_299774]
-
creștine în zonă. Teritoriul era în acea vreme sub stăpânire romană, limba latină fiind limba Bisericii creștine în aceste locuri până la începutul sec. VII. Conform studiilor lui Nicolae Iorga, I. Nistor, Dumitru Stăniloaie acest teritoriu face parte din teritoriul de etnogeneză al românilor ca popor. De altfel populația creștină romanică străveche din aceste zone va fi atestată și de izvoarele bizantine din secolele VIII-IX. În antichitate foarte importante au fost pentru Zaporojia cetățile-colonie grecești Tyras (de la gura Nistrului), Olbia (de la gura
Zaporojia (regiune) () [Corola-website/Science/307433_a_308762]
-
Voislova este un sat în comuna Zăvoi din județul Caraș-Severin, Banat, România. Voislova este o parte integrantă a teritoriului de etnogeneză și continuitate neîntreruptă a poporului român. Lucian Blaga afirma: „satul este deschis, este cosmic și expus iubirilor”. Asta face ca viața țărănească, spiritualitatea satului, să fie preluată de om ca o avere uriașă, indiferent în ce condiții istorice trăiește. În
Voislova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301101_a_302430]
-
împărățiilor dominante (Austro-Ungaria și Rusia): istoricii români s-au străduit să demonstreze continuitatea românească în aceste teritorii, în timp ce istoricii austro-ungari (ulterior și germani) sau ruși (ulterior și din alte țări slave) se străduiau să o pună la îndoială. Studierea problemei etnogenezei, adică a originii oricărui popor, constă în determinarea următoarelor aspecte : când, unde, în ce condiții și din care influențe lingvistice, culturale și demografice s-a format comunitatea etnică respectivă? Aceste determinări se referă și la problema originii neamului românesc. În
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
atestă continuitatea populației daco-romane, păstrarea riturilor funerare, circulația monetară. Teoria continuității a evoluat în epoca modernă în funcție de politică care influențat intelectualitatea românească. Temele principale au fost originea și rolul romanilor, dacilor și slavilor în formarea poporului român, spațiul geografic al etnogenezei românilor. Vezi și Vladimir Iliescu, "Die Räumung Dakiens im Lichte der Schriftquellen" în "Dacoromania" 1, 1973, Karl Albert Verlag, Freiburg i. Br, p.6-27 precum și celelalte articole din volumul citat. Vezi de asemenea Vladimir Iliescu, "Romania du Sud - Est" în
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
erau doar cetățeni romani și nici de sânge roman), limba comună fiindu-le tuturor coloniștilor latină. În acest mediu multietnic, latina fiind singură limba de comunicare, a obținut poziția dominantă („lingua franca”). A fost dezbătută poziția dacilor în discuțiile despre etnogeneza românească. Din 1857, Ion Constantin Brătianu se pronunță pentru o origine comună din romani, traci și celți. Bogdan Petriceicu Hasdeu a publicat în 1860 un articol intitulat „Perit-au dacii?” în care demonstra exagerările școlii ardelene și a urmașilor ei
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
ardelene și a urmașilor ei. După 1870-1880, dacii încep să ocupe un loc tot mai important în cercetarea originilor poporului român. Majoritatea istoricilor ca Nicolae Iorga sau Alexandru D. Xenopol au susținut ca dacii au avut o pondere limitată în etnogeneza românească. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea se acceptă în continuare originea romană, însă după câștigarea independenței, când statul român era un regat recunoscut pe plan internațional și nu mai era nevoie de legitimitate, dacismul a câștigat teren, mai ales
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
nu mai era nevoie de legitimitate, dacismul a câștigat teren, mai ales în perioadele regimurilor extremiste de dreapta și de stânga. În prezent, pentru majoritatea contemporanilor, dacii au fost strămoșii românilor. S-a dezbătut de asemenea și rolul slavilor în etnogeneza românească, însă în secolul al IX-lea, rolul slavilor era minimalizat. Românii erau formați ca popor când au intrat în contact cu slavii, adoptând termeni slavi. Cum Școală latinistă a publicat un dicționar al limbii române latinizate, în 1870-1879, Alexandru
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
slavi. Cum Școală latinistă a publicat un dicționar al limbii române latinizate, în 1870-1879, Alexandru Cihac a publicat un dicționar al limbii române, în care 2/5 din vocabularul român erau cuvinte slave. Ioan Bogdan a susținut rolul slavilor în etnogeneza română, iar istorici ca Petre P. Panaitescu sau Constantin C. Giurescu au fost favorabili influenței slave în limba română și instituțiile române. În perioada stalinistă, când influență sovietică era majoră, rolul slavilor în etnogeneza românească a luat amploare. În perioada
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
Bogdan a susținut rolul slavilor în etnogeneza română, iar istorici ca Petre P. Panaitescu sau Constantin C. Giurescu au fost favorabili influenței slave în limba română și instituțiile române. În perioada stalinistă, când influență sovietică era majoră, rolul slavilor în etnogeneza românească a luat amploare. În perioada național-comunismului ceaușist, dacilor le-a fost conferit rolul fondator al poporului român. Sunt teorii derivate ca cele emise de Școală protocronistă care afirmă că Dacia a fost nucleul „vetrei străromâne”, că procesul de romanizare
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
postulat pentru a interpreta faptele, în loc să pornească de la fapte pentru a elabora o explicație” - conform expresiei lui Florin Constantiniu). La sfârșitul secolului al XVI-lea, un învățat maghiar din Transilvania, cancelarul Farkas Kovacsocsy emite pentru prima dată teoria imigraționistă în privința etnogenezei românești. Sub formă unui dialog, a combătut originea latină a românilor ardeleni cu starea inferioară a populației românești din Transilvania. István Szamosközy a negat continuitatea română în lucrările sale istorice în timpul lui Mihai Viteazul. Dalmaținul Ioan Lucius a afirmat în
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]