473 matches
-
excelență în decorul sărbătorii pascale, organizate de Consulatul General al României și dedicate Paștelui, a fost vernisarea expoziției „Obiecte cu simbolistică pascală din Oprișeni”, la care și-a adus aportul directorul muzeului din s. Oprișeni, raionul Hliboca, osârduitorul arheolog și etnograf Nicolae Bodnariuc, directorul Școlii Medii locale. Or, românii din această frumoasă localitate bucovineană nu sunt lipsiți de demnitate națională, știu să-și iubească și să-și prețuiască valorile neamului, păstrând cu sacralitate patrimoniul cultural moștenit. Și-apoi dl Nicolae Bodnariuc
LA CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI LA CERNĂUŢI – UNIŢI ÎN PUTEREA CREDINŢEI by http://uzp.org.ro/la-consulatul-general-al-romaniei-la-cernauti-uniti-puterea-credintei/ [Corola-blog/BlogPost/92411_a_93703]
-
în proporție de 50% ), pentru celelalte patru mențiunea privitoare la starea lor, din „Registrul de valori al muzeului”, fiind „mediocră”. „Catastiful frăției blănarilor și cojocarilor din Suceava” În scrierile sale despre Suceava de altădată, prof. Liviu Marian, fiul folcloristului și etnografului Simeon Florea Marian, remarca faptul că, prin introducerea de către stăpânirea apuseană austriacă a unui ritm mai accelerat de civilizație modernă în Bucovina, au început, pe rând, să dispară din hotarele târgului „vestitele bresle de meseriași odată cu făloșii lor staroști și
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Breslele_si_steagurile_lor_cele_mandre_.html [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
9 martie, când se crede că vin moșii și căldura. Bunicii noștri cunoșteau că primele zile din această lună sunt fie prea friguroase, fie prea calde. Ei au numit aceste zile cu vreme schimbătoare, zilele babelor. De unde vine acest obicei? Etnografii spun că mitul „babelor” este unul din cele mai importante mituri românești, cel al Babei Dochia. Există credință că Babă Dochia și-a luat numele de la Sfântă Mucenița Evdochia, sărbătorită de Biserică pe 1 martie. Dacă ținem seama că în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/babele-din-luna-martie/ [Corola-blog/BlogPost/93645_a_94937]
-
colonia romană păstra antica ei naționalitate și și ne transmitea ultimile vestigii ale idiomului popular roman, care deja nu se mai vorbea la Roma din vremea lui CICERO și a lui VERGILIU”. 9 Dar să ascultăm și părerea unui renumit etnograf și istoric contemporan, MARIJIA GIMBUTAS care ținea să precizeze că: „România este vatra a ceea ce am numit Vechea Europă, o entitate culturală cuprinsă între 6500-3500 î.Hr. A devenit evident că această străveche civilizație europeană precede cu câteva milenii pe cea
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_american_antirach_marin_voican_ghioroiu_1338400579.html [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
cu aburi, 59 cu benzină, 4 cu motor și 162 cu apă( în scădere)38 . În zona de munte și submontană, morile făcăi (de apă) rămân în funcțiune până spre orizontul anilor 1980, fiind studiate și descrise de istorici și etnografi ca o dovadă a valorii și continuității civilizației populare în partea de vest a Olteniei 39. Spre sfârșitul secolului XIX, ca urmare a dezvoltării orașului modern Tr Severin (fondat în1833)se creează condiții pentru construcția și funcționarea rentabilă a unor
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
o aplecare asiduă spre cercetarea mult mai amănunțită a începuturilor obiceiurilor românești, a fenomenelor care au influențat acceptarea acelor cutume, a aflării și datării cu mai multă exactitate a existențialului în cultura tradițiilor strămoșilor noștri. Nu vom ignora nici ipoteza etnografului Marcel Lutic, de la Muzeul de Etnografie al Moldovei, și nici a cercetătorului în etnologie Ion Ghinoiu, de la Institutul de Etnografie și Folclor Constantin Brăiloiu din București al Academiei Române, care susțin că acest cuvânt, dragobete, ar avea originea din limba tracă
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoare_a_iubirii_la_rom_stefan_lucian_muresanu_1361854401.html [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
colonia romană păstra antica ei naționalitate și și ne transmitea ultimile vestigii ale idiomului popular roman, care deja nu se mai vorbea la Roma din vremea lui CICERO și a lui VERGILIU”. 9 Dar să ascultăm și părerea unui renumit etnograf și istoric contemporan, MARIJIA GIMBUTAS care ținea să precizeze că: „România este vatra a ceea ce am numit Vechea Europă, o entitate culturală cuprinsă între 6500-3500 î.Hr. A devenit evident că această străveche civilizație europeană precede cu câteva milenii pe cea
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400793.html [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
personajele negative, terifiante, povestirile fantastice pe care le-am prezentat în rândurile de mai sus, dar și cele următoare, mi-au adus aminte de un reportaj ce relata o întâmplare dintr-un sat din Sălaj, eveniment despre care Camelia Burghele, etnograf și membră a ASER, consemna: „ca exagerat de izolat și rupt de lume, un fel de reminiscență a unui ev mediu vrăjitoresc” în care „s-a instituit o atmosferă de mister” unde câteva femei învârstă, intervievate, se schimbau la chip
„PAŞI ÎN IMAGINAR”, O INCURSIUNE ÎN IMAGINAŢIA FANTASTICĂ A STUDENŢILOR FILOLOGI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1435407481.html [Corola-blog/BlogPost/352986_a_354315]
-
zonă care nu merită nici depopularea și nici dezintegrarea, comuna Bucium, leagănul aurarilor din Munții Apuseni. Auditoriul a fost răsfățat de către dl. prof.univ.dr.Ioan Cuceu, director al Institutului Arhivă de Folclor al Academiei Române cu o frumoasă dizertație despre Ovidiu Bârlea - etnograful și folcloristul, dizertație care a făcut o trecere ușoară de la repere bio-biblografice la specificul activității desfășurate în slujba inovațieie metodologico-tehnice a liricii populare-românești de către Ovidiu Bârlea și finalizând cu concluzia că acesta a reprezentat în peisajul întemeierii solide a structurii
CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1490876913.html [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]
-
diferite evenimente, obiceiuri sau tradiții. O astfel de întrebare recentă avea de a face cu poziția noastră față de Valentine’s Day (Ziual lui Valentin) în relație cu Mărțișorul Românesc. Am rugat pe d-l Marcel Lutic, membru AFR (Iași) și etnograf, să pregătească pe această temă o notă informativa din partea AFR pentru cititorii noștri. AFR nu promovează Valentine’s Day ci susține păstrarea și promovarea obiceiurilor și tradițiilor poporului român, inclusiv tradițională sarbatatoare a dragostei și a îndrăgostiților la români, adică
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Martisorul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]
-
mărțișorului arhaic. În acest sens, amintim: colocviul pe tema cunoașterii mărțișorului, recitalul pus sub genericul „Mărțișorul în poezia românească”, spectacolele de muzică și dansuri populare susținute de elevi de la școli, licee și colegii ieșene, atelierele de pedagogie muzeala aplicată ș.a. Etnograf Marcel Lutic (AFR Iași) Președinte al Asociației Meșterilor Populari din Moldova ----------------------------------------------------- ALIANȚĂ FAMILIILOR DIN ROMÂNIA Str. Zmeica nr. 12, sector 4, București Țel. 0745.783.125 Fax 0318.153.082 www.alianta-familiilor.ro contact@alianta-familiilor.ro 24 februarie 2011 Referință
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Martisorul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]
-
E absolventă a Școlii Populare de Artă, secția canto-popular, a Colegiului Național „Alexandru Ioan Cuza” din Focșani, secția Științe Sociale, unde a avut privilegiul unor acumulări cerebrale de referință, printr-o rară șansă de a-l avea profesor pe istoricul, etnograful și omul de cultură Cezar Cherciu. A absolvit apoi Facultatea de Muzică „Spiru Haret” și Facultatea de Științe Juridice Sociale și Politice, la Universitatea „Dunărea de Jos”, din Galați. Uimitor de multe studii și aceasta caracterizează o altă întretăiere în
ANAMARIA BOTEZATU, DESTINUL SNOPULUI DE IN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411703862.html [Corola-blog/BlogPost/368426_a_369755]
-
atmosfera de epocă, fiind primiți chiar de Cuza, în persoana actorului George Marici, care a susținut și un moment artistic alături de poetul Vasile Varjoga. Printre invitați s-au numărat cititori și prieteni ai autorului: Olguța Luncașu Trifan, scriitoare din Iași, etnograful Ioan Grămadă din Câmpulung, dar și Gheorghița Durlan, autoarea prefeței, venită tocmai din Teleorman, ea fiind cea care a prezentat pe scurt și cartea lui Marian Malciu. Deoarece multe din paginile cărții vorbesc despre credință și despre străduința de peste 20
MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1762 din 28 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1446050917.html [Corola-blog/BlogPost/344796_a_346125]
-
referitoare la originea numelui acesteia și a locuitorilor ei, așezare geografică, sol, climă, dinamica demografică, folclor, etnografie, ocupații, credințe populare, dezvoltare economică și culturală, viață religioasă, ceea ce face ca „Monografia localității Ulmeni” să fie utilă deopotrivă istoricilor, geografilor, lingviștilor, folcloriștilor, etnografilor. Au fost felicitați atât autorii cărții, cât și toți cei care au susținut intelectual și financiar apariția acesteia. Profesor doctor Florian Copcea de la Universitatea Novi Sad din Serbia, în cuvinte pline de sensibilitate și talent, a evidențiat atât valoarea științifică
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zilele_orasului_ulmeni_2011.html [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
bogăția tematică abordată”. Autoritățile locale au conferit soților Sfarghiu titlul de „Cetățean de onoare”, în anul 2012, populația câmpulungeană mândrindu-se cu oameni de calitatea scriitorilor Vasile și Otilia Sfarghiu. Prin mijlocirea unui prieten comun, domnul Ioan Grămadă - economist, scriitor, etnograf, din Câmpulung Moldovenesc - doamna profesor Otilia Sfarghiu, cu gândul la prietenia existentă între mine și familia Sfarghiu (de care m-am simțit adânc onorat, ca și acum) a dorit să-mi ofere o primă carte din cele trei publicate în
CUVINTE DRAGI DIN LUMEA VEŞNICIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413132096.html [Corola-blog/BlogPost/383710_a_385039]
-
colonia romană păstra antica ei naționalitate și și ne transmitea ultimile vestigii ale idiomului popular roman, care deja nu se mai vorbea la Roma din vremea lui CICERO și a lui VERGILIU”. 9 Dar să ascultăm și părerea unui renumit etnograf și istoric contemporan, MARIJIA GIMBUTAS care ținea să precizeze că: „România este vatra a ceea ce am numit Vechea Europă, o entitate culturală cuprinsă între 6500-3500 î.Hr. A devenit evident că această străveche civilizație europeană precede cu câteva milenii pe cea
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400834.html [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
15 noiembrie, ora 11.00, la Muzeul UNIRII din Iași, unde vă veți bucura de reîntâlnirea cu poetul Horia Zilieru, cu președintele Asociației Literare "Păstorel", Iași - Mihai Batog Bujeniță, cu ziaristul și foarte cunoscutul publicist Ion N. Oprea, cu scriitorul etnograf Ioan Grămadă, cu poeta Nicolina Petrov și cu alți creatori de literatură și prieteni ai lor. Moderator, doamna dr. Aurica Ichim, directoarea Muzeului UNIRII, Iași. Intrarea este liberă pentru toți cei ce doresc și pot participa la acest eveniment! Referință
CHEMAREA CREDINŢEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1446938821.html [Corola-blog/BlogPost/374937_a_376266]
-
o aplecare asiduă spre cercetarea mult mai amănunțită a începuturilor obiceiurilor românești, a fenomenelor care au influențat acceptarea acelor cutume, a aflării și datării cu mai multă exactitate a existențialului în cultura tradițiilor strămoșilor noștri. Nu vom ignora nici ipoteza etnografului Marcel Lutic, de la Muzeul de Etnografie al Moldovei, și nici a cercetătorului în etnologie Ion Ghinoiu, de la Institutul de Etnografie și Folclor Constantin Brăiloiu din București al Academiei Române, care susțin că acest cuvânt, dragobete, ar avea originea din limba tracă
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
primesc colindețe (colaci), mere, pere, nuci. În sate, colindatul este foarte prețuit, oamenii crezând că și Iisus a fost cu colinda când era copil. Colindelor le sunt asociate și măștile, de capră sau de urs, în mod obișnuit, după cum povestea etnograful Irina Nicolau, o mare iubitoare și cunoscătoare a folclorului românesc. Ceata de colindători merge din casă în casă, cu un întreg arsenal format din clopoței, bețe, bice, menit ca, prin zgomotul făcut, să alunge forțele malefice. În același sens trebuie
Colindăm în Sfânta Noapte de Crăciun. Crăciun fericit, Merry Christmas, Joyeux Noel, Feliz Navidad, Buon Natale, Froehliche Weihnachten! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105890_a_107182]
-
luptăm! Doamne ajuta", a declarat Elenă Nandriș. Din Șerbia/Voivodina, au fost premiați: Daniel Magdu — vicepreședinte Comunitatea Românilor din Șerbia; Ion Omoran — vicepreședinte Comunitatea Românilor din Șerbia, redactor șef al revistei Cuvântul românesc. Din Timoc, au fost premiați: Slavoljub Gacovic — etnograf, profesor de istorie și arheologie; Filip Paunelovici — etnograf, specialist în dansuri populare, costume, obiceiuri ale românilor din Valea Timocului; Ștefan Radovanovic — artist popular, instrumentist, câștigător a numeroase premii naționale și internaționale. Din Bulgaria, au fost premiați: Lucica Gheorghiev — coordonator proiecte
Câștigătorii Premiilor de Excelență pentru Românii din Comunitățile Istorice by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105824_a_107116]
-
Șerbia/Voivodina, au fost premiați: Daniel Magdu — vicepreședinte Comunitatea Românilor din Șerbia; Ion Omoran — vicepreședinte Comunitatea Românilor din Șerbia, redactor șef al revistei Cuvântul românesc. Din Timoc, au fost premiați: Slavoljub Gacovic — etnograf, profesor de istorie și arheologie; Filip Paunelovici — etnograf, specialist în dansuri populare, costume, obiceiuri ale românilor din Valea Timocului; Ștefan Radovanovic — artist popular, instrumentist, câștigător a numeroase premii naționale și internaționale. Din Bulgaria, au fost premiați: Lucica Gheorghiev — coordonator proiecte sociale, culturale și educaționale din partea Uniunii Etnicilor Români
Câștigătorii Premiilor de Excelență pentru Românii din Comunitățile Istorice by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105824_a_107116]
-
timp la civilizațiile din America Centrală Pentru cunoașterea percepției despre timp a civilizației mezoamericane dispunem și de mai multe cronici scrise după venirea spaniolilor. Cea mai valoroasă mărturie este fără îndoială cea a călugărului franciscan Bernardino de Sahagun, considerat un adevărat etnograf avant la lettre. Sunt importante și lucrările lui Motolinia și Diego Duran. Aceste texte ne permit să înțelegem mai multe fațete ale civilizației mezo-americane, cu precădere noțiunea de timp. Prima trăsătură a calendarului comună tuturor popoarelor mezoamericane este ciclicitatea timpului
Filosofia timpului la mayași. TIMPUL, inseparabil de PUTERE () [Corola-website/Journalistic/102241_a_103533]
-
nostră avem această minunată căldură pe care o degajau toate povestirile cu Dumnezeu și Sfânul Petre care vin pe pământ”. Ion Besoiu era președinte executiv al Fundației Sibiul Vechi, asociație care îi ajută pe tinerii talentați și care acordă premii etnografilor. Iată câteva mărturii emoționante „Actorul Ion Besoiu, figură emblematică vreme de 60 de ani în teatrul și filmul românesc a încetat din viață. Iubea viața și oamenii, iubea arta! Era sobru, dar veșnic emoționat, cu o tristețe în privire parcă
Rămas bun, Ion Besoiu! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105847_a_107139]
-
Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 431 din 06 martie 2012 Toate Articolele Autorului Ernest Bernea - gânditor creștin, promotor și filozof al culturii românești autentice ... Introducere - Ernest Bernea, un mistic rătăcit în viața socială și in cea politică Sociolog, etnograf și filozof, Ernest Bernea a fost unul dintre intelectualii de marcă ai perioadei interbelice. Astăzi, ignorat de intelighenție, din pricina necunoașterii dar și a trecutului său politic, Ernest Bernea rămâne un nume de referință în cultura română. O mare parte din
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 by http://confluente.ro/Ernest_bernea_ganditor_crestin_pr_stelian_gombos_1331024889.html [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
spectacolul cel mai trist al istoriei spirituale“ (Ernest Bernea, 2011, 52). Iar pe treapta următoarea stă „omul standard“ al secolului XX, acel individ comun, mediu și abstract „după care se construiesc toate așezămintele noastre“, materiale sau culturale. Pentru filosoful și etnograful român, individul este văzut ca „o unitate existențială“, neputând fi redus nici la natura sa biologică, nici la societate: „Natura și societatea îi sunt condiții, dar nu moduri de împlinire“ (Ernest Bernea, 2010, 70). Precum în vechea civilizație sătească, doar
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 by http://confluente.ro/Ernest_bernea_ganditor_crestin_pr_stelian_gombos_1331024889.html [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]