2,623 matches
-
Rodica Zafiu Nu mi se pare tocmai banală frecvența cu care termenul popor circulă și astăzi, în discursul public românesc, cu sensurile și conotațiile sale destul de diferite și de ambigue. Emfaza națională, clișeul politic și eticheta etnografică sau sociologică, în formele lor uneori incredibil de luate în serios, coexistă cu echivalentele parodice. în-tr-o bună parte a jurnalisticii de azi răsună încă ecoul discursului pașoptist ("Popolul român voiește o patrie tare..."); simultan, un registru distinct, mai rece și
"În popor" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15322_a_16647]
-
un registru distinct, mai rece și birocratic, pare să continue o fază anume a limbajului politic populist - cea a regimului comunist ("lupta poporului"; "cu poporul și pentru popor"; "cel mai iubit fiu al poporului"). Persistă, în fine, uzul sociologic și etnografic, oscilînd între afectiv-apreciativ și vag peiorativ, de pe la sfîrșitul secolului al XIX-lea: al viziunii poporaniste, sămănătoriste ("scene din popor"), sau al adversarilor ei. în linii mari, uzurile actuale corespund accepțiilor popor - "neam", "națiune"; "clasele de jos"; "țărănime" - adesea oscilând imperceptibil
"În popor" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15322_a_16647]
-
Bu-curești, în același an Yanaki cumpără de la Londra camera de filmat cu numărul 300 din lume, iar Milton o filmează pe bunica Despa, născută în 1798; își vor deschide un cinematograf și lor li se datorează unele dintre primele documentare etnografice ale lumii. Milton revine la fotografie după moartea lui Yanaki, primește de la Tito o pensie națională pentru meritul de a fi imortalizat chipurile unor comuniști iugoslavi, surprinde în '63 imagini ale cutremurului care devastează Skopje și, un an mai tîrziu
A citi / a privi by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15490_a_16815]
-
text scris e incapabil să ți le dezvăluie. Povestea pe care Ioana Popescu i-o spune cititorului e și istoria personală a descoperirii aromânilor de către autoare prin intermediul imaginii. De altfel, statutul de martor impecabil, de document absolut neutru, al fotografiei etnografice e doar o aparență, iar cartea Ioanei Popescu se joacă inteligent cu acest fapt. Imaginea depinde de subiectivitatea celui care se află în spatele aparatului de fotografiat, iar marele avantaj al fraților Manakia, ne spune Ioana Popescu, e acela că "ei
A citi / a privi by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15490_a_16815]
-
de jocul așezării imaginilor, așa cum îl propune specialistul, și de ochiul cu care privitorul citește acest joc. Privește! - invitația din titlul cărții - comportă mai multe nuanțe decît ai crede la început. Nu ne aflăm în fața unei prezentări canonice de fotografie etnografică. Autoarea simte, de altfel, nevoia justificării față de "specialiștii ultraortodocși" pentru faptul de a fi "gătit" imaginile pentru tipar, prezentîndu-le într-un alb-negru virat. Nici comentariul ce le însoțește nu e unul obișnuit - lipsit practic de termeni de specialitate, el ia
A citi / a privi by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15490_a_16815]
-
MȚR se întîmplă multe lucruri interesante, am citit despre efortul regretatului Horia Bernea de a repune pe picioare acestă instituție, cît am apucat să văd din interiorul clădirii respiră bun-gust și e cu totul și cu totul altceva decît muzeele etnografice cu ștergare roșii pe pereți. în același timp și probabil fără vina celor care au gîndit proiectul, MȚR e și un loc numai bun de speculat de către descurcăreții într-ale culturii, de către cei care studiază cu frenezie țăranul român dacă
Irina Nicolau, scriitoarea by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15514_a_16839]
-
ancestralul s-au vîrît în cuvinte și fapte care se cheamă unele pe altele și că nimeni, niciodată, nu va putea întrerupe tradiția tuturor acestor obiceiuri, transmise parcă genetic. Spectacolul de la Odeon este un popas și un studiu. Social, lingvistic, etnografic, folcloric, moral asupra unui spațiu - Oltenia - care există la întretăierea dintre veghe, trebăluială, vis, coșmar, agitație continuă, păreri, vorbe, mistic și realitate. Am văzut această propunere cu Gaițele de trei ori. Primul spectacol m-a îndemnat să mai aștept ca
Cuvinte și semne, bîrfe și blesteme by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14442_a_15767]
-
și insecte, inscripția în latină: "Bis delectamur cum pictum florem cum vino decertatem videmus, în altero miramur..."; Tot la Hoefnagel - În utroque begnitatem Dei qui în usum nostru largitur omnia, nulla în re non admirabilis pariter et amabilis.... Secția română etnografica: Ceramică de Golești și Mușcel-Argeș - Capră cu toarta care se uită în sus. Vlădești - Plosca cu patru împletituri că un colac de biserică, iar dedesubt o tata care seamănă frapant cu un coi bărbătesc, semn al fecundității. Costume românești pe
Brukenthal by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14465_a_15790]
-
la români nu menționează obiceiul, probabil pentru că începe ciclul sărbătorilor cu acelea de la Anul Nou. Nici Elena Niculiță Voronca, în Datinele și credințele poporului român adunate și așezate în ordine mitologică (1903) nu-l consemnează. Abia în 1914, în studiul etnografic Crăciunul, de Tudor Pamfile, se face o scurtă mențiune ("Pomul de Crăciun e o datină venită din Apus, încetățenită pe la orașe, prin casele slujbașilor și moșierilor. Țăranii n-o cunosc") și se dă un citat de câteva rânduri din articolul
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
tot motivul protejării pădurilor de brad, propunea să se găsească un substitut tehnic, așa cum s-a procedat în biserici prin introducerea luminii electrice în locul lumânărilor. S-a întâmplat însă ceea ce au prevăzut Petru Șpan și T.T. Burada. Acesta, cu pregătire etnografică superioară și călător în multe spații etnografice de dincolo de granițele țării noastre, deși s-a opus adoptării obiceiului despre care vorbim, a întrevăzut că nu va putea să fie oprită pătrunderea lui și în spațiul românesc: "dacă vom merge după cum
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
să se găsească un substitut tehnic, așa cum s-a procedat în biserici prin introducerea luminii electrice în locul lumânărilor. S-a întâmplat însă ceea ce au prevăzut Petru Șpan și T.T. Burada. Acesta, cu pregătire etnografică superioară și călător în multe spații etnografice de dincolo de granițele țării noastre, deși s-a opus adoptării obiceiului despre care vorbim, a întrevăzut că nu va putea să fie oprită pătrunderea lui și în spațiul românesc: "dacă vom merge după cum am început, apoi el va prinde rădăcini
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
ceața aceea lăptoasă cu sticlă pisată. Văzu vălmășagul războiului, oameni murind, lume venind peste lume, dar toate astea erau dincolo, ca umbrele, pluteau ca în vis și n-o atingeau". Cornel Ungureanu, într-un studiu mai vechi, vorbește despre "proza etnografică", "descriptivă" a Mayei Belciu, impresionat desigur de capacitățile prozatoarei de a evoca un ținut specific, concurată în acțiunea ei poate numai de Sorin Titel, în ciclul său de romane în care a înfățișat mediul bănățenesc de mici așezări urbane. Criticul
La o reeditare by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14281_a_15606]
-
puternică încărcătură metafizică. Printre decoruri vagi și contorsiuni ale unor anatomii și ele sumare, pictura Mirelei Trăistaru configurează o lume ritualizată, încremenită în manifestările ei exemplare: naștere, nuntă, moarte. Fără ostentație și fără crispare, cu citate livrești și cu aluzii etnografice, cu agitații grafice și cu pensulații largi, pictorița dezvoltă simultan idei plastice și narative, gesticulează viu și interoghează memoria printr-un discurs unitar și logic. Dar pe lîngă toate acestea, la fel de importantă și la fel de puternică, este nevoia experimentului, acea dorință
Tineri artiști în prim plan by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13495_a_14820]
-
ar fi decât să-l citez pe D. Vatamaniuc, semnatar al studiului introductiv pentru întreaga ediție. Pentru volumele I-IV a îndeplinit îndatorirea de redactor. De la volumele VII și VIII (romanele) până la volumul al XIV-lea și ultimul, (Scrieri istorice, etnografice, sociale, economice), Constantin Mohanu semnează îngrijirea volumelor IX (Memorialistică), X (Studii și articole literare, cronici, recenzii), XI (Scrieri pedagogice din volume), XII (Scrieri pedagogice din periodice), XIII (Scrieri social politice - economice istorice, etnografice). La toate a stabilit, cu exemplară precizie
Nuvelele lui Ioan Slavici by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13820_a_15145]
-
al XIV-lea și ultimul, (Scrieri istorice, etnografice, sociale, economice), Constantin Mohanu semnează îngrijirea volumelor IX (Memorialistică), X (Studii și articole literare, cronici, recenzii), XI (Scrieri pedagogice din volume), XII (Scrieri pedagogice din periodice), XIII (Scrieri social politice - economice istorice, etnografice). La toate a stabilit, cu exemplară precizie pe care numai greul frecventării asidue a bibliotecilor îl poate asigura, textul și variantele. Calmul benefic al măsurării lui Constantin Mohanu cu timpul cercetării este notoriu în această lume de cifre, de lucidă
Nuvelele lui Ioan Slavici by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13820_a_15145]
-
întorcînd, în general, spatele ficțiunii și, în particular, romanului, cultiva, între altele, memorialul de călătorie ca pe o specie documentar-personală care consta în descrierea, jumătate exactă, jumătate fantezistă, a unor locuri, oameni, obiceiuri, eresuri și pînă la îmbrăcăminte, amestec de etnografic pitoresc și de spirit cult, de culoare locală și de antichitate savantă. Ca și eroul lui Mérimée, inspiratorul multora, din nuvela Colomba, care umbla cu Horațiu în ediția Elzévir sub braț în căutare de bandiți corsicani, protagoniștii memorialelor sau jurnalelor
Un scriitor aproape uitat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13859_a_15184]
-
până acum. Dar și mai vie sursă de informație asupra fraților Schott o constituie Introducerea la lucrarea lor. Partea I, Valahii ca popor, îl caracterizează pe Albert. El vine cu potențialul de fecundă reflexivitate asupra unei documentări istorice, geografice, economice, etnografice, dând dovadă de o uimitoare intuiție a situațiilor, prompt în a îmbrățișa valoarea și a saluta calitatea, în urma unei voințe de specializare fără pedanterie, fără teoretizări, în atenție fiind două idei fundamentale, originea latină a poporului român și a limbii
Basme valahe by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13929_a_15254]
-
o remarcabilă vitalitate și cu un impact vizual la fel de puternic. Sculptura urmează și ea un traseu oarecum similar: lemnul, piatra, lutul, nuielele și bronzul, singure sau asociate, brute ori prelucrate pînă la iluzia transparenței, comentează modele deja stocate în inventarul etnografic sau construiesc forme cu o preexistență doar în lumea imaginară. Posesor al unei manualități ieșite din comun, al unei mari forțe de intuiție și al unei curiozități intelectuale neobosite, el îmbrățișează cu o egală naturalețe și formulele artistice alternative, de la
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10379_a_11704]
-
cu mesajele culturii, a ruralului cu urbanul, a arhaicului cu modernitatea și a obiectualității cu virtualul, Max Dumitraș a spart barierele, a împăcat contrariile și a remodelat limbajele. Toate reperele culturii tradiționale mai mult sau mai puțin localizate istoric și etnografic, dar și acelea ale arhaicității pur și simplu, în special cele ce țin de tehnică, de materiale și, pînă la un punct, chiar de lumea consacrată a formelor, cum ar fi lemnul, lutul, nuielele, cioplitul, modelatul, împletitul etc., se armonizeză
Maxim Dumitraș by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10442_a_11767]
-
desfășura în acest an la Iași în noaptea de 16 spre 17 mai, când, între orele 19.00 și 24.00, iubitorii de cultură vor putea vizita gratuit o parte dintre cele mai reprezentative muzee ale Iașiului, printre care Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul Unirii, Muzeul Științei și Tehnicii “Ștefan Procopiu”, Muzeul Memorial “Mihail Kogălniceanu”, Muzeul Memorial “Poni-Cernătescu” și Muzeul “Vasile Pogor”. Acțiunea, organizată de Complexului Național Muzeal “Moldova”, este inclusă, în premieră, sub patronajul UNESCO. De asemenea, pentru al cincilea
"Noaptea Europeană a Muzeelor" la Iasi astazi [Corola-blog/BlogPost/94489_a_95781]
-
strada Lăpușneanu, va începe de la ora 19, o “Serata muzicală”, susținută de studenții și profesorii Facultății de Interpretare Muzicală din cadrul Universității de Arte “George Enescu”, programul fiind însoțit de o suită de proiecții vizuale. De la ora 17, în organizarea Muzeului Etnografic al Moldovei, la Muzeul Viei și Vinului din Hârlău va avea loc, incepand cu ora 17, vernisajul expoziției de artă sacra “Penticostarul”, care va fi deschisă în perioada 16 mai 2009 - 16 iunie 2009. Nu în ultimul rând, Muzeul Științei
"Noaptea Europeană a Muzeelor" la Iasi astazi [Corola-blog/BlogPost/94489_a_95781]
-
își doresc să fie conectați în permanență la noile trenduri. My Style va fi lansată sâmbătă, de la ora 17.00, putând fi descărcată de pe platformele special dedicate telefoanelor smart. Citește tot... “Tradițiile mărțișorului”@ Palas Mall, 27 februarie - 2 martie Muzeul Etnografic al Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași și Palas Mall organizează, în parteneriat cu Asociația „ART - Meșteșugurile Prutului” Iași, manifestarea cultural - interactivă „Tradiția Mărțișorului”. Evenimentul se va desfășura la Atriumul Palas Mall, în perioada 27 februarie - 2 martie 2014
Palas Mall [Corola-blog/BlogPost/94515_a_95807]
-
25% la aromele lunii Yankee. Iar dacă niciuna din promoțiile și reducerile pe care le-am pregătit nu sunt pe placul dumneavoastră, acordăm 10% la toate articolele din librărie. Citește tot... “Tradițiile mărțișorului”@ Palas Mall, 27 februarie - 2 martie Muzeul Etnografic al Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași și Palas Mall organizează, în parteneriat cu Asociația „ART - Meșteșugurile Prutului” Iași, manifestarea cultural - interactivă „Tradiția Mărțișorului”. Evenimentul se va desfășura la Atriumul Palas Mall, în perioada 27 februarie - 2 martie 2014
Culturale [Corola-blog/BlogPost/94539_a_95831]
-
Municipiului Iași 08.00 - 17.00, Centrul de Informare Turistică „Iasul tău” - concurs de fotografii Organizator: Primăria Municipiului Iași 08.00 - 19.00, strada Lăpusneanu „Meșteri și meșteșuguri tradiȚionale din Moldova” Organizatori: Asoc. „ART - Meșteșugurile Prutului”, Asoc. „Alexandru Lăpusneanu”, Muzeul Etnografic al Moldovei, Asoc. „Contrafort”, Asoc. Meșterilor Populari din Moldova, Asoc. „Dialog pentru Dezvoltare”, Parohia „Sfanțul Nicolai” Aroneanu și Primăria Iași 08.00, Biserica Pogorârea “Sfanțului Duh” Expoziție de icoane Organizator: Parohia Pogorârea “Sfanțului Duh” 09.00 - 23.00, str. Costache
Sarbatorile Iasului, 6 – 30 octombrie 2010 () [Corola-blog/BlogPost/94486_a_95778]
-
fotografii Organizator: Primăria Municipiului Iași 08.00, Biserica Pogorârea “Sfanțului Duh” Expoziție de icoane Organizator: Parohia Pogorârea “Sfanțului Duh” 08.00 - 19.00, strada Lăpusneanu „Meșteri și meșteșuguri tradiȚionale din Moldova” Organizatori: Asoc. „ART - Meșteșugurile Prutului”, Asoc. „Alexandru Lăpusneanu”, Muzeul Etnografic al Moldovei, Asoc. „Contrafort”, Asoc. Meșterilor Populari din Moldova, Asoc. „Dialog pentru Dezvoltare”, Parohia „Sfanțul Nicolai” Aroneanu și Primăria Iași 09.00-20.00, Muzeul Unirii din Iași Simpozion „Monumentul - TradiȚie și viitor” , ediȚia a XII-a Organizatori: Ministerul Culturii și
Sarbatorile Iasului, 6 – 30 octombrie 2010 () [Corola-blog/BlogPost/94486_a_95778]