2,616 matches
-
al țăranului român, peste timp. El, cu ajutorul înțelepciunii și cu măiestria de care a dat dovadă, a încercat să unifice și să armonizeze pământul cu cerul. El ne-a lăsat un adevărat tezaur spiritual, materializat în lucrurile create. Fiecare regiune etnografică are bogăția sa simbolică, dar între ele există relații de similitudini și interdependență. Plecând de la elemente simple, geometrice, precum cercul, pătratul, rombul, triunghi și ajungând la cele fitomorfe și zoomorfe ne-a redat o ,,lume”. Acești făuritori, meșterii populari, au
SEMNELE DECORATIVE DIN ARTA POPULARĂ ÎN PICTURA LUI ION ŢUCULESCU de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 by http://confluente.ro/Semnele_decorative_din_arta_populara_in_pictura_lui_ion_tuculescu.html [Corola-blog/BlogPost/367248_a_368577]
-
Școlii Românești din Nicosia și Pafos. Cuvântul de deschidere a fost rostit de Președinta Alianței Românilor din Cipru, doamna Christina Christodoulou Todea, care a prezentat pe rând pe invitații serii. Primul a luat cuvântul domnul Dr. Albinel Firescu, Directorul Muzeului Etnografic Gorj, care a susținut o prezentare despre covoarele oltenești. Au urcat pe scenă elevii Școlii Românești din Larnaca, alături de prof. Luminița Ionel, care au prezentat o adaptare după povestea lui Ion Creangă - „Prostia omenească”. A urmat mult așteptatul concert de
FESTIVALUL IEI ROMÂNEŞTI LA NICOSIA de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 by http://confluente.ro/veronica_ivanov_1496060494.html [Corola-blog/BlogPost/372403_a_373732]
-
parohii românești din diaspora și comunități monahale ortodoxe și romano-catolice. PS Părinte Episcop Gherasim Putneanul a participat la festivitățile de canonizare a Cuviosului Leontie de la Rădăuți și a binecredinciosului voievod Ștefan cel Mare și Sfânt. De asemenea, a organizat Muzeul Etnografic de la Mănăstirea de maici Sf. Gheorghe din localitatea Cămârzani, din comuna Vadu Moldovei, unde s-a retras, de altfel, în ultimele luni, ca urmare a problemelor de sănătate, fiind bolnav de pancreatită. În anul 2000, PS Părinte Episcop Gherasim Putneanul
EPISCOPUL GHERASIM PUTNEANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_episcopul_gherasim_putneanul_.html [Corola-blog/BlogPost/364545_a_365874]
-
o instituție singulară în rețeaua culturală românească, fiind singurul muzeu care a reușit să transpună cu mijloace muzeotehnice obișnuite acel segment de spiritualitate definitorie pentru orice etnie, popor, națiune: tradiția populară. Muzeul a fost creat în anul 1958 ca muzeu etnografic reprezentativ pentru zona etnografica Humor. Întrucât în anul 1996 vechiul sediu a fost redobândit de Ministerul Justiției, muzeul a fost obligat să se mute într-un alt spațiu, situat în centrul orașului, în imediata vecinătate a Primăriei, clădire ce face
Muzeul Obiceiurilor Populare Suceava by http://www.zilesinopti.ro/locuri/5204/muzeul-obiceiurilor-populare [Corola-blog/BlogPost/96654_a_97946]
-
rețeaua culturală românească, fiind singurul muzeu care a reușit să transpună cu mijloace muzeotehnice obișnuite acel segment de spiritualitate definitorie pentru orice etnie, popor, națiune: tradiția populară. Muzeul a fost creat în anul 1958 ca muzeu etnografic reprezentativ pentru zona etnografica Humor. Întrucât în anul 1996 vechiul sediu a fost redobândit de Ministerul Justiției, muzeul a fost obligat să se mute într-un alt spațiu, situat în centrul orașului, în imediata vecinătate a Primăriei, clădire ce face parte din zestrea imobiliară
Muzeul Obiceiurilor Populare Suceava by http://www.zilesinopti.ro/locuri/5204/muzeul-obiceiurilor-populare [Corola-blog/BlogPost/96654_a_97946]
-
Tr Severin, 2012, 230 p. Deși aflat într-un amplu proces de reabilitare a clădirii ce vă adăposti sediul principal și sălile de expoziție ale Muzeul Regiunii Porțile de Fier, colectivul Secției de Artă Populară, a continuat muncă de cercetare etnografica a județului Mehedinți sau a Olteniei, a patrimoniului muzeal în vederea unei noi valorificări în Expoziția de bază ce urmează a fi organizată după terminarea lucrărilor de reabilitare. Schimbul de experiență muzeologica, de idei cu muzeografi din județele limitrofe sau din
RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_volum_de_studii_drobe_varvara_magdalena_maneanu_1367926822.html [Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543]
-
sau din București, în cadrul Simpozionului secției de Artă Populară organizat anual și acum s-au concretizat în volumul Drobeta, Seria Etnografie, apărut în 2012. Că și în alți ani semnează materiale și studii nume de prestigiu din cercetarea socioumană și etnografica românească actuala, precum: Marcela Bratiloveanu Popilian, care investighează reminiscențe ale unor culte străvechi în zonele casrpato-danubiene, vizibile chiar și azi la sărbătoarea de Sf.Gheorghe(în recuzita,ramurile verzi de salcie, practici, ungerea cu usturoi a tuturor intrărilor, fumigații, efectuarea
RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_volum_de_studii_drobe_varvara_magdalena_maneanu_1367926822.html [Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543]
-
păscut, etc.) considerată că moment de instaurare unei noi ordini agropastorale când capacitatea vegetalului înverzit influențează pozitiv sporul gospodăriilor și protejează habitatul uman, caracterinzând Sf.Gheorghe din această perspectivă foarte plastic, distribuitor de bunăstare. Istroromanii în lumina investigațiilor istoriografice și etnografice de Lucian Robu, aduce în actualitate cercetările pe această temă efectuate de înantași iluștri precum Ioan Maiorescu, Teodor Burada, Leca Morariu, Emil Riegler, Traian Cantemir, subliniind dinamismul demersurilor științifice de investigare a istroromanilor, cât și complexitatea acestora care indică un
RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_volum_de_studii_drobe_varvara_magdalena_maneanu_1367926822.html [Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543]
-
M.Măneanu, Chirilă Enescu, cuaspecte legate de viață spirituală a unor comunități rurale, completează imaginea satului românesc de la sf. Sec. al-XIX-lea prima jumătate a sec XX, cu noi aspecte. La acestea se alătură prin Contribuții la un repertoriu al fotografiei etnografice mehedințene din perioada interbelică, de Ecaterina Bosoancă, Valeria Păunescu un prețios catalog de fotografii de epocă din arealul zonei Mehedinți sauCinci variante mehedințene de balade despre Ghiță Cătănuța, Bujor și Muscu, Tudorel, care prin publicarea lor de către Nicolae Chipurici îmbogoțesc
RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_volum_de_studii_drobe_varvara_magdalena_maneanu_1367926822.html [Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543]
-
finalizarea organizării expoziției memoriale, pavilionare, dedicată acestei personaltăți, cu sprijinul riguros științific al secției de Etnografie și al Laboratorului de Restaurare-Conservare din cadrul Muzeului Regiunii Porților de Fier, iar pe de altă parte Titu Dinuț realizează o prezentare a colecției istorico etnografice moștenita de Școală din Șișești unde a funcționat profesorul Dragoș Ebetiuc. În Muzeul școlar de Istorie Dragoș Ebetiuc din Șișești-Mehedinți se arată că acesta își are începuturile din 1938 din inițiativa învățătoarei Al. Fortuneanu și directorul Ioan Gionea, a fost
RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_volum_de_studii_drobe_varvara_magdalena_maneanu_1367926822.html [Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543]
-
când la una când la alta, așa că... prima mea iubirea a fost proza”, mai ales că nu se împăca bine cu versurile albe pe care le-a încercat și, în același timp, fiind nevoit să vorbească turiștilor despre muzeul său etnografic și să dea explicații cu privire la exponatele adăpostite aici, s-a obișnuit să vorbească și să exprime mult mai multe sentimente și gânduri în proză decât reușise să se manifeste în poezie. Încurajat de vizitatori să treacă pe hârtie și să
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1415217335.html [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
constituie o tradiție a graiului local , diferit de limbajul standard, modern, de uz curent în toate raporturile sociale, culturale și administrative’’1 iar acestea devin în gură vorbitorilor o marcă identitara, semnul de apartenență la o comunitate subzona sau zona etnografica. Toate aceste cuvinte, arată autorii unui recent și bine venit Dicționar de Arhaisme și Rgionalisme (de Gh. Bulgar, Gh. Constantinescu-Dobridor) - arhaisme și regionalisme, fac parte dintr-un mare fond de rezervă, util limbii noastre literare, pentru că scriitorii recurg uneori la
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_varvara_magdalena_d_varvara_magdalena_maneanu_1377592669.html [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
minciună, minciunea. Parcurgând întreg articolul privind cuvântul minciună, minciunica, minciunea din Dicționarul Explicativ al Limbii Române 3 , nu găsim sensul pe care acest cuvânt îl desemnează pentru locuitorii arealului satului Bâcleș, Smadovița, în expresia a face Minciunica. În urma anchetei noaste etnografice, cu ani în urmă, am putut afla că pentru membrii unui număr destul de redus de comunități din județul Mehedinți( respectiv Bâcleș, Smadovița și probabil și Corzu, Petra) expresia echivalează cu aflarea ursitei (modalitate de predicție maritala). Referindu-ne la istoricul
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_varvara_magdalena_d_varvara_magdalena_maneanu_1377592669.html [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
Lucrari > LIMBA NOASTRĂ Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Al. Florin Țene: „Limba noastră-i limbă sfântă..!“ - Cine o apără de poluare? Întoteauna, de-alungul istoriei, poporul nostru, ființa lui etnică, etnografică și limba, au suferit influiențe din partea popoarelor vecine și a împrumuturilor din tezaurul etnofolcloric și lingvistic al altor păopoare indo-europene. Până a ajunge la subiectul propriu-zis , doresc să fac o mică incursiune în fondul de bază a istoriei limbii române
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_al_florin_tene_1385194262.html [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
și Paraschiva Abodnăriței de la Vatra Dornei. Cu o gingașă crenguță de brad, cu tremur cristalin de clopoțel, vocea Victoriei Costinean, Lucrător Emerit al Culturii din Ucraina, a făcut să răsune un duios colind pentru Nașterea sufletului poporului român. La Muzeul etnografic regional, Elena Tărâțeanu, directoarea Muzeului „Mihai Eminescu”, și gazda Olena Zatulovskaia au primit corul „George Enescu” al intelectualilor din Dorohoi, condus de Gheorghina Gușulei, originară din Ropcea. Invitați de Fundația civică „Gheorghe Asachi”, prin stăruința președintei Eugenia Cimborovici-Teodoreanu, coriștii, alături de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/ne-ocroteste-si-ne-invesniceste/ [Corola-blog/BlogPost/93713_a_95005]
-
iarnă, sub genericul Te uită cum ninge Decembrie! Sărbătorile de iarnă la români încep odată cu Postul Crăciunului (15 noiembrie) și durează până la Sfântul Ioan (7 ianuarie). Este spațiul temporal al anului cel mai bogat în obiceiuri; diferă de la o zonă etnografică la alta și are ca repere marile sărbători creștine prăznuite în această perioadă: Postul Crăciunului, Sfântul Nicolae, Crăciunul, Anul Nou, Boboteaza și Sfântul Ioan. - 10 - 11 decembrie se vor desfășura atelierele de creație: Masca populară și Decorațiuni pentru Bradul de
Te uită cum ninge Decembrie! by http://www.zilesinopti.ro/articole/4194/te-uita-cum-ninge-decembrie [Corola-blog/BlogPost/97520_a_98812]
-
atât redescoperirea, transcrierea, interpretarea unor mituri ancestrale, cât și (re)aducerea în atenția publicului cititor a frumuseții graiului autentic din zona Olteniei (romancierul - originar fiind din Baia de Arama, Mehedinți). Construind un epos bine structurat, străfulgerat de originalitate și încărcat de valente etnografice unice, printre întâmplările țesute cu măiestrie, se readuc la viață perioade dintr-o istorie nealterata a ținuturilor evocate, prezentate într-o inedită manieră cvasi-monografică, cu un deosebit simt de răspundere și un evident respect față de tradiții. Un excurs interesant, eclectic
O NOUĂ APARIŢIE LITERARĂ, ÎN COLECŢIA EPOSS A EDITURII ARMONII CULTURALE: CORNEL BOTEANU by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_o_noua_aparitie_li_gheorghe_stroia_1353474977.html [Corola-blog/BlogPost/364804_a_366133]
-
desfășura în acest an la Iași în noaptea de 16 spre 17 mai, când, între orele 19.00 și 24.00, iubitorii de cultură vor putea vizita gratuit o parte dintre cele mai reprezentative muzee ale Iașiului, printre care Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul Unirii, Muzeul Științei și Tehnicii “Ștefan Procopiu”, Muzeul Memorial “Mihail Kogălniceanu”, Muzeul Memorial “Poni-Cernătescu” și Muzeul “Vasile Pogor”. Acțiunea, organizată de Complexului Național Muzeal “Moldova”, este inclusă, în premieră, sub patronajul UNESCO. De asemenea, pentru al cincilea
"Noaptea Europeană a Muzeelor" la Iasi astazi by http://blog.iasi4u.ro/noaptea-europeana-a-muzeelor-la-iasi-astazi/ [Corola-blog/BlogPost/94489_a_95781]
-
strada Lăpușneanu, va începe de la ora 19, o “Serata muzicală”, susținută de studenții și profesorii Facultății de Interpretare Muzicală din cadrul Universității de Arte “George Enescu”, programul fiind însoțit de o suită de proiecții vizuale. De la ora 17, în organizarea Muzeului Etnografic al Moldovei, la Muzeul Viei și Vinului din Hârlău va avea loc, incepand cu ora 17, vernisajul expoziției de artă sacra “Penticostarul”, care va fi deschisă în perioada 16 mai 2009 - 16 iunie 2009. Nu în ultimul rând, Muzeul Științei
"Noaptea Europeană a Muzeelor" la Iasi astazi by http://blog.iasi4u.ro/noaptea-europeana-a-muzeelor-la-iasi-astazi/ [Corola-blog/BlogPost/94489_a_95781]
-
portițe Dans modern feciori, domnițe! Vineri de la ora zece, Lumea începe a petrece, Până când luna va trece, Ca sâmbătă să revenim, Mare horă să pornim. Mai țineți minte party-ul demențial de anul trecut? Serile de octombrie petrecute pe aleea Muzeului Etnografic din Pădurea Baciului? Ei bine, avem vești care vă vor bucura peste măsură! Și în această toamnă, ne adunăm cu mic cu mare în aceeași locație, pentru două nopți mioritmice de poveste! Pe 10 și 11 octombrie ne delectăm la
PETRECE-TE LA MIORITMIC by http://www.zilesinopti.ro/articole/7918/petrece-te-la-mioritmic [Corola-blog/BlogPost/98547_a_99839]
-
Poeziile și pamfletele lui Tudor Arghezi erau o armă în folosul democrației, poemele lui Adrian Maniu, Demostene Botez, G.Topârceanu, Al.Philipide, Camil Baltazar, Aron Cotruș, Otilia Cazimir, Pillat, Fundoianu, Voronca , Stancu, Crainic, Voiculescu, Blaga, făceau poezia paternității și proză etnografică, alții autohtonizau simbolismul și se dedicau poeziei roadelor, ortodoxiștii împărtășeau doctrina miracolului, iar Lucian Blaga având propria doctrină, a misterului. Tzara, Urmuz, Ion Barbu, Vinea, Matei Caragiale abordaseră dadaismul, suprarealismul și ermetismul. După cum se observă era un evantai policrom de
LITERATURA ÎN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Literatura_in_folosul_democratiei_si_democratia_in_slujba_culturii_la_romani_dar_si_in_folosul_dictaturii_comuniste.html [Corola-blog/BlogPost/356487_a_357816]
-
să ocupăm un loc cât mai aproape de tribuna oficială. După manifestație, începeam cu alte smiorcăieli: „Hai la Hoia! Hai la Hoia!” - „Hoia” fiind pădurea de la periferia vestică a orașului, locul în care se află secția în aer liber a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, cunoscută sub numele de Parcul Romulus Vuia. Locul este de o frumusețe deosebită, iar parcul înființat în 12 aprilie 1929 cuprinde exponate remercabile, cele mai vechi datând din 1678. Bietul tata, nu avea de ales: trebuia sa-mi
SĂRBĂTORILE DE ALTĂDATĂ de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1437470370.html [Corola-blog/BlogPost/374947_a_376276]
-
iar văzduhul se umplea cu umbrele și sufletele lor până în tării. Nimeni nu-lmai putea clinti din loc, nicio putere și nicio schingiuire... Rezultatul? România actuală cu Dacia de odinioară sunt congruente nu numai în privința configurației geografice, dar și a configurației etnografice românești. Acest fapt singur, această evidență bătătoare la ochi ar trebui să puie pe gânduri, dacă nu să-i desarmeze, pe apostolii interesați ai discontinuității românești în propria noastră țară. Ce argument de continuitate poate fi mai plauzibil decât existența
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
din cele mai mari instalații de orgă din Ardeal. La Șumuleu Ciuc este organizat cel mai important pelerinaj al catolicilor din România. O clădire specială este Cetatea Mikó din Miercurea Ciuc, care datează din anul 1611, și unde este amenajat Muzeul Etnografic al județului. Castelul și complexul muzeistic din Lazarea, din sec. XVI, așteaptă vizitatori pe tot parcursul anului. Județul are resurse imense de lemn, ceea ce explică răspândirea bisericilor din lemn, ca cea din Tulgheș, construită în anul 1813. Sunt cunoscute și
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_o_can_stelian_gombos_1328191231.html [Corola-blog/BlogPost/347069_a_348398]
-
îndrăgit realizator de emisiuni, răspunsul ar fi aproape unanim: Doamna Mărioara Murărescu - cea care și-a legat numele, până la identificare, cu tezaurul folcloric românesc, devenit emblemă a țării. Munca de cercetător etnofolcloric, de culegător al cântecelor vechi purtând pecetea regiunilor etnografice, echivalentă cu munca de alegere a boabelor de aur din munții de nisip, a fost rezultatul dragostei pentru tot ce-i românesc, dovada autentică a unui patriotism manifest, fără limite, sub semnul unei activități frenetice, creatoare și integratoare a României
GLORIA IN AETERNUM. MĂRIOARA DE LA MUNTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 by http://confluente.ro/Gloria_in_aeternum_marioara_cezarina_adamescu_1391341038.html [Corola-blog/BlogPost/353785_a_355114]