23 matches
-
lor cultural; ... b) expresii culturale tradiționale - forme de manifestare ale creativității umane cu exprimare materială, orală - forme de artă a cuvântului și expresii verbale tradiționale - forme de exprimare muzicală - cântece, dansuri, jocuri populare - forme de expresie sincretică - obiceiuri, ritualuri, sărbători, etnoiatrie, jocuri de copii și jocuri sportive tradiționale - forme ale creației populare în domeniul tehnic, precum și meșteșuguri ori tehnologii tradiționale; ... c) tezaure umane vii - titlul onorific ce poate fi conferit acelor persoane care sunt recunoscute de către comunitate drept creatoare și transmițătoare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195640_a_196969]
-
fi subiectul, acest craniu operat și vindecat, descoperit la Tecuci, întâmplător, nu poate fi inclus în istoria medicinii românești decât ca o piesă interesantă, dar nereprezentativă pentru medicina românească. Cicatrizarea în condiții perfecte nici ea nu constituie o excepție antropologică. ETNOIATRIA AUTOHTONĂ. RELAȚII CU MEDICINA CULTĂ. EXISTĂ O MEDICINĂ POPULARĂ SPECIFICĂ REGIUINILOR MOLDOVEI? Capitol vast în istoria medicală a Moldovei, etnoiatria autohtonă are aceeași vechime cu populația acestui teritoriu. O bună parte din istoria Moldovei ca și a celorlalte provincii românești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
ca o piesă interesantă, dar nereprezentativă pentru medicina românească. Cicatrizarea în condiții perfecte nici ea nu constituie o excepție antropologică. ETNOIATRIA AUTOHTONĂ. RELAȚII CU MEDICINA CULTĂ. EXISTĂ O MEDICINĂ POPULARĂ SPECIFICĂ REGIUINILOR MOLDOVEI? Capitol vast în istoria medicală a Moldovei, etnoiatria autohtonă are aceeași vechime cu populația acestui teritoriu. O bună parte din istoria Moldovei ca și a celorlalte provincii românești medicina populară a fost unica activitate medicală. Bazată pe observații spontane, dar în mod special pe tradiții această practică tradițională
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
accesibilă străvechilor popoare care, prin succesiunile determinate de istorie, s-au sedimentat în ceea ce a devenit țara și poporul României. Nu putem estima când a început să se profileze o practică medicală și ce influențe au contribuit la personalitatea acestei etnoiatrii, dar se admite că medicina populară este un amestec de credințe și practici, amestec determinat de contacte cu alte popoare mai vechi sau contemporane. S-au întreprins numeroase și prețioase investigații asupra medicinii populare din Moldova. Precursori celebri, începând din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
au întreprins numeroase și prețioase investigații asupra medicinii populare din Moldova. Precursori celebri, începând din secolele XVIII-XIX, extinzându-se cercetările în mod progresiv înspre sfârșitul secolului al nouăsprezecelea, cultura românească dispune de vaste surse de informații, de uriașe documente reflectând etnoiatria în toate regiunile țării (și în special în Moldova), dispunem de un tezaur uriaș privind etnoiatria și de hărți și studii comparate acoperind întreaga țară. Sigur că întrebarea "dacă există o medicină populară specifică regiunilor Moldovei", întrebare care figurează la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
XVIII-XIX, extinzându-se cercetările în mod progresiv înspre sfârșitul secolului al nouăsprezecelea, cultura românească dispune de vaste surse de informații, de uriașe documente reflectând etnoiatria în toate regiunile țării (și în special în Moldova), dispunem de un tezaur uriaș privind etnoiatria și de hărți și studii comparate acoperind întreaga țară. Sigur că întrebarea "dacă există o medicină populară specifică regiunilor Moldovei", întrebare care figurează la începutul acestui capitol, este formală. Răspunsul este că nu se poate găsi un colț locuit de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
că întrebarea "dacă există o medicină populară specifică regiunilor Moldovei", întrebare care figurează la începutul acestui capitol, este formală. Răspunsul este că nu se poate găsi un colț locuit de români ca și alți concetățeni, de alte naționalități în care etnoiatria să nu fi constituit, milenii întregi, un rol fundamental unica sursă de terapie și, în mare măsură, de profilaxie. Firesc este să considerăm etnoiatria un component important al spiritualității românești. În ce privește medicina populară din spațiul Moldovei (și Bucovinei), lucrările de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
poate găsi un colț locuit de români ca și alți concetățeni, de alte naționalități în care etnoiatria să nu fi constituit, milenii întregi, un rol fundamental unica sursă de terapie și, în mare măsură, de profilaxie. Firesc este să considerăm etnoiatria un component important al spiritualității românești. În ce privește medicina populară din spațiul Moldovei (și Bucovinei), lucrările de mare valoare (colectivul Centrului de folclor al Filialei Iași a Academiei) au adus la lumină un capitol care ilustrează acest subiect; nu cred că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
special în cabinetele medicale particulare care obțin diferite atestate de experiență în practici medicale populare de import. În Iași și alte centre medicale importante din Moldova contemporană aceste cazuri, deseori angajate în acțiuni concurente, sunt în plină expansiune. Dar relațiile etnoiatriei cu medicina cultă nu se rezumă la aceste practici paralele sau concurente. Ele ridică mai întâi o temă "filozofică": este adevărul alternativ? poate fi tratat un bolnav, concomitent, cum se întâmplă frecvent, în două sau mai multe moduri? este actul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
mai există încă practici etnoiatrice tot mai izolate. Am putea afirma că medicina populară (românească, inclusiv în Moldova) se află în agonie, este chiar muribundă, oricum pe cale de dispariție. Trebuie să remarcăm, totuși, două ipostaze. Prima ipostază este nu moartea etnoiatriei (autohtone), ci transformarea acestei practici într-o alta; este un folclor medical "modernizat", asortat cu laboratoarele medicinii culte și mai cu seamă cu capacități de explorare-investigare moderne. A doua ipostază este puțin aparentă, deși, posibil, include, în aria de cuprindere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
aspecte ale unui trecut dureros și absurd, dar și cu imagini și pagini care pot oricând să se constituie într-o cărticică a înțelepciunii. CUPRINS La aniversarea Junimii 5 MEDICINA ANCESTRALĂ ÎN SPAȚIILE ETNOGEOGRAFICE ALE MOLDOVEI. DESPRE UNELE IPOTEZE 7 ETNOIATRIA AUTOHTONĂ. RELAȚII CU MEDICINA CULTĂ. EXISTĂ O MEDICINĂ POPULARĂ SPECIFICĂ REGIUINILOR MOLDOVEI? 10 MEDICINA MEDIEVALĂ ÎN MOLDOVA ȘI LA IAȘI PERSONAJE MEDICALE ALE TIMPULUI 14 MOAȘA 14 SORA MEDICALĂ ȘI ASISTENTA 17 INFIRMIERI ȘI ALTE CADRE MEDICALE 21 VRACIUL 21
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Litere din București de la început până în prezent, București, 1928, 174-176; Perpessicius, Opere, IX, 80-81; Istoria învățământului din România, București, 1971, 212, 318; Dimitrie Macrea, Studii de istorie a limbii și lingvisticii române, 1965, 155-177; G. Barbu, I.-A. Candrea și etnoiatria comparată, în Despre medicina populară românească, București, 1970, 297-300; Al. Rosetti, Cartea albă, București, 1968, 89-93; Vrabie, Folcloristica, 312-314; Ecaterina Țăranu, I.-A. Candrea lexicograf, în Comunicări științifice, Iași, 1971, 183-189; Sabina Ispas, Ion-Aureliu Candrea, REF, 1972, 4; Bârlea, Ist.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286063_a_287392]
-
multor publicații franceze, a cunoscut direct creația populară românească, ca și Leo Bachelin, stabilit în 1889 în România, ca bibliotecar la Peleș și apoi ca profesor la mai multe licee din București. Jules Guiart, medic, etnograf și antropolog, specialist în etnoiatrie, a fost, între anii 1921 și 1930, conducător al Catedrei de istoria medicinii a Universității din Cluj. Mai tarziu, ne-au cunoscut folclorul, la București, Vincent d'Indy, Maurice Ravel iar Jean Cuisenier a scris, după îndelunga documentare în țară
O importantă descoperire by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/6622_a_7947]
-
care o coordonam în anii ’80, au fost publicate două lucrări inedite despre mătrăgună, aparținând lui Simeon Florea Marian (1) și, respectiv, lui Mircea Eliade (2). Le-am republicat de curând (270, pp. 505-534). Cele două studii de etnobotanică și etnoiatrie au apărut în RITL împreună cu un studiu al meu intitulat „Mătrăguna și alte plante psihotrope” (3). M-am folosit de acel prilej pentru a trece în revistă coordonatele unui subiect tabu la vremea aceea : utilizarea de-a lungul secolelor a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
studiul nostru cu privire la evoluția bolilor mintale și a tratamentului lor la locuitorii Moldovei. Aceste informații sunt, evident, lacunare și risipite pe mai multe milenii. Au contribuit la definirea unei mentalități și a unei psihologii care se vor mai răsfrânge în etnoiatrie, în etnopsihiatrie? Este posibil. Cu timpul, noțiunile de patologie cristalizându-se mai bine, a apărut și o terminologie specială. Aceste aspecte, premergătoare definirii unei legislații și a unor măsuri (obiceiuri) organizatorice în domeniul psihiatriei, sunt prezentate în scopul fixării cadrului
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
noi asupra înmormântărilor cu ocru în Moldova. Studii și cercetări de istorie veche, București, 2, 1950, pp. 110-125. 23. Petrescu-Dâmbovița M., Contribution au problème de la culture Criș en Moldavie, în Acta-Arch., Budapesta, t. X 1-4 1958, pp. 53-68. Elemente de etnoiatrie. Boala și bolnavul psihic în folclorul Moldovei Folclorul medical al moldovenilor este relativ bogat în observații, credințe și practici cu semnificație psihologică sau psihiatrică. Studiul acestor elemente de etnopsihiatrie ne ușurează restabilirea imaginii bolnavului mintal din trecutul românesc. Concepută în
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Leonarus quinquelabatus, Crataegus monogyna, macul și ceaiul de mărar sunt utilizate ca sedative și hipnotice. După cum relatează, în 1899, C. Botez (Revista medico-chirurgicală, nr. 3), ceaiul concentrat de petronselinum ar avea efecte anticonvulsivante. El era și este încă utilizat în etnoiatrie, dar nu a fost suficient studiat farmacologic. În regiunea Iași se crede că busuiocul și pelinul feresc omul de boli psihice de tipul confuziei mintale și întrețin un tonus psihic normal. În prezent, sunt în circulație unele medicații care interesează
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
folclorul a asimilat elemente noi. Unele dintre producțiile rezultate constituie un amalgam atât de bine închegat, încât diferențierea elementului specific, original, de aportul supraadăugat nu mai este posibilă. Unul dintre primii medici care au abordat, la noi, această problemă de etnoiatrie a fost Șuțu, care a opinat în sensul de mai sus, menționând și el difuzarea medicinii culte în mase prin asimilarea folclorică. În ceea ce ne privește, am întâlnit și noi aceste aspecte. Astfel, într-un manuscris anonim din 1790 găsim
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
periodicitate de faptele lunii: "la schimbarea lunei fiind de boale ce avem turbat și turbat să fie socotea". Medicina populară, apoi cea cultă, în realitate ecouri ale acesteia, menționează diferite manifestări patologice. Terminologai a evoluat de la aceea, populară, în domeniul etnoiatriei -, cum este îndrăcirea, de care am amintit, până la una mai complexă, prin adoptarea cunoștințelor și termenilor nosologiei medicale culte. Îndrăcirea, ca expresie a mentalității vechi, este recunoscută încă și în pravile, care vorbesc de "muiarea nădușită de Duhul necurat, adică
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de directorul spitalului din acea perioadă, S. Blumenfeld si colectivul de conducere Celebrul personaj Papazo, prieten de o viață cu medicii CUPRINS CUVÂNT ÎNAINTE 5 I. CELE MAI VECHI ȘTIRI DESPRE PATOLOGIA MINTALĂ DIN MOLDOVA 9 Introducere 9 Elemente de etnoiatrie. Boala și bolnavul psihic 18 în folclorul Moldovei 18 Evoluția vocabularului psihiatric popular 31 II. ASISTENȚA ALIENAȚILOR ÎN MĂNĂSTIRILE MOLDOVEI. OSPICII DE MĂNĂSTIRE 40 Asistența psihiatrică de mănăstire 40 Aziluri și ospicii de mănăstire 42 Ospiciul de alienați de la Mănăstirea
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
semnalat un medic venețian chemat de ștefan cel Mare alături de alți medici străini. Ctitoriile voievozilor români cu școlile lor de arhitectură, sculptură, gravură, pictură, țesături etc. au avut ca scop și păstrarea tradiției populare, între care și a medicinei. a etnoiatriei singura care a asigurat sănătatea poporului român care în timp, în evoluția istoriei, a fost greu încercat de războaie și epidemii. În asigurarea progresului umanității popoarele nu se izolează, dimpotrivă, medicina, prin obiectivele și finalitatea sa, este unul din pilonii
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
ne Înscriem studiul nostru cu privire la evoluția bolilor mintale și a tratamentului lor la locuitorii autohtoni. Perioada mai sus amintită, Întinsă pe mai multe milenii, a contribuit Însă la definirea unei mentalități și a unei psihologii care se vor răsfrânge În etnoiatrie, În etnopsihiatrie. Cu timpul, noțiunile de patologie cristalizându-se mai bine, a apărut și o terminologie specială, prea puțin lămurită, totuși pentru a o accepta fără Îndreptățita reticență (cuvinte „dace” desemnând unele plante sedative, unele părți ale trupului și alte
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
cugetări), iar pravilistul corelează această periodicitate de fazele lunii: „la schimbarea lunei fiind, de boale ce a vem turbat și turbat să fie socotea”. Medicina populară menționează și alte diferite manifestări patologice. Terminologia a evoluat de la aceea, populară - de domeniul etnoiatriei - cum este „Îndrăcirea”, de care am amintit, până la una mai complexă, prin adoptarea cunoștințelor și termenilor nosologiei medicale culte. „Îndrăcirea”, ca expresie a mentalității vechi este recunoscută Încă și În pravile, care vorbesc de „muierea nădușită de Duhul necurat, adică
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]