4 matches
-
filozofie, XIV, 1961, nr. 1. Said, Edward W., Orientalism. Concepțiile occidentale despre Orient, Editura Amarcord, Timișoara, 2001. Said, Edward W., Representations of the Intellectual, Vintage, Londra, 1994. Scarlat, Mircea, Istoria poeziei românești, vol. I, Editura Minerva, București, 1982. Simionescu, Paul, Etnoistoria. Convergență interdisciplinară, Editura Academiei, București, 1983. Simpson, George Eaton; Yinger, John Milton, Racial and Cultural Minorities, Plenum Press, New York-Londra, 1985. Smith, Anthony D., Naționalism și Modernism. Un studiu critic al teoriilor recente cu privire la națiune și naționalism, Editura Epigraf, Chișinău
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mod eronat, ca exprese a unei deschideri față de umanitate, În general, când, de fapt, ele sunt concentrate asupra comunității. Pentru problema reflectării realității istorice În folclor, vezi: V.I. Propp, Rădăcinile istorice ale basmului fantastic, Editura Univers, București, 1973; Paul Simionescu, Etnoistoria. Convergență interdisciplinară, Editura Academiei, București, 1983; Nicolae Roșianu, Eseuri despre folclor, Editura Univers, București, 1981, mai ales pp. 102-127: „Folclorul și realitatea”; Mihai Pop XE "Pop" , „Caracterul istoric al epicii populare”, Revista de etnografie și folclor, IX, 1964, nr. 1
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ceea ce, tradițional, se numește „o frescă istorică”, Dimineață pierdută conține un eșantion convingător din esența umană a vechii românități ireversibil viciate de instaurarea comunismului. Grație unei excelente prize la uman, șapte, opt destine sunt de ajuns pentru a sintetiza o etnoistorie: cuplul Sophie și Ștefan Mironescu, alături de Ivona, fiica lor, cuplul Margot (sora Sophiei) și Alexandru Geblescu, apoi Niki și Tudor, soțul, respectiv fiul Ivonei, în fine, Titi Ialomițeanu. Și, desigur, peste toți și toate, Vica Delcă. În fiecare se poate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285180_a_286509]
-
un termen ce conține o ambiguitate. Etnoștiințele sunt înțelese când ca ramuri ale etnologiei, când ca știința altor popoare într-un domeniu specific și analiza comparată a acestor cunoștințe, când ca studiul comparativ al unui domeniu în funcție de grupurile culturale. Termenul etnoistorie desemnează o ramură a istoriei (adesea practicată de antropologi) care se ocupă de societățile fără scriere, acolo unde istoriografia clasică nu se poate aplica. Mai mulți autori au reproșat acestei denumiri faptul că duce, sub o formă savantă, la închiderea
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]