103 matches
-
formă și funcție, sincronie, diacronie și tipologie, universaliile lingvistice și celelalte, logica limbajului și logica gramaticii, tradiție și noutate în știința limbajului, schimbul lingvistic, omul și limbajul său, primatul istoriei, interdisciplinaritatea și limbajul, sens și sarcini ale dialectologiei, socio- și etnolingvistica, limbajul și politica, competența lingvistică, lingvistica contrastivă, principiile semanticii structurale, creația metaforică, limbaj și poezie și un etcetera care poate fi interminabil. După traducerea integrală a operei sale în japoneză, un cunoscut lingvistic din acea țară, Takashi Tamej spunea în
Eugen Coșeriu by Florina Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/14292_a_15617]
-
de o parte, pe ramurile noi ale lingvisticii ca și pe metodele modern e de cercetare și, pe de altă parte, pe o serie de sectoare de graniță, la intersecția a diferite științe în relație cu lingvistica, de ex. sociolingvistica, etnolingvistica, psiholingvistica, lingvistica matematică, neurolingvistica, toate elaborate cu multă atenție. Uneori chiar s-au surprins specialități "în curs de constituire"ca de ex. frazeologia! Acestea toate dau D-ului un aer de prospețime și înfățișează o imagine extrem de largă asupra lingvisticii
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
interacțiunea verbală, constantele asociate cu tradiția culturală, cu stilul de viață și mentalitățile unor comunități. Tradiția cercetării dialectologice, bine reprezentată în lingvistica românească, dar dominată multă vreme de interesul pentru inventar, pentru fonetică și lexic, este astfel "deturnată" - cu sprijinul etnolingvisticii și al sociolingvisticii - către cercetarea pragmatică, către investigarea strategiilor conversaționale. Se pornește de la ideea că în fiecare limbă și varietate a limbii se pot observa diferențe în modul de construire a unui dialog, în sistemul formelor de politețe, în "stilurile
Pragmatică interculturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12332_a_13657]
-
Un loc important în preocupările lui Horia Stamatu îl ocupă cronicile literare și - mai ales - eseurile publicate în limba română sau în limbi străine. În multe dintre acestea din urmă sunt abordate teme din sfera filozofiei culturii, a istoriei românilor, etnolingvistică, antropologie și estetică. În revista Destin, caietul aniversar nr. 11 (Madrid, 1959), publică eseul intitulat Câteva note asupra gândirii românești. Tot la Madrid, în Colecția Destin (1968), publică eseul Ion Budai-Deleanu, poet-gânditor al vremurilor noi. Numărul 11 al Revistei Scriitorilor
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
ori), în care, evitând polemici personale sau politice, stabilește un echilibru în delicata dispută asupra statutului de limbă sau dialect al aromânei: ținând cont de trăsăturile comune cu româna actuală, dar și de istoria și specificul tradiției locale, de conștiința etnolingvistică a vorbitorilor. Nu a sacrificat niciodată adevărul științific emoției sau intereselor conjuncturale; dimpotrivă, a plasat chestiunea statutului aromânei în contextul cel mai potrivit, al sociolingvisticii și al istoriei culturale, înțelegând-o ca limbă maternă, limbă funcțională, idiom cu propriile tradiții
Con[tiința etnolingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7500_a_8825]
-
istoria și se trezesc acum în haine cu etichetă românească. Ne-am întreba cum de se întâmplă această metamorfoză, cine o generează, dar gândul ne zboară spre câțiva inși din România care, cu simbrie sau nu, ajung în această zonă etnolingvistică și tulbură apele cu idealuri fanteziste. Susțin, cum este și normal, că în Timoc (să ne limităm și noi doar la acest spațiu) trebuie să se nască o mișcare care să-și asume cu adevărat dreptul de a-și apăra
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92370_a_93662]
-
I.B: Cu siguranță da, și nu numai istoria parlamentară comună româno-austriacă ci și cele polono-austriacă, ceho-austriacă, italo-austriacă ș.a. au reprezentat experiențe comune ale reprezentanților mai multor națiuni din imperiu. Activitatea lor comună politico-parlamentară a demonstrat faptul că dincolo de apartenența etnolingvistică diversă, conclucrarea în interesul cetățenilor pentru promovarea unor legi de care să beneficieze toți locuitorii monarhiei a fost o constantă. De aceea, se poate studia din istoria parlamentară comună de până la 1918 cum pot funcționa oameni aparținând unor națiuni diferite
DESPRE COMEMORAREA DEPUTAȚILOR BUCOVINENI DIN DIETA DE LA VIENA ?' INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. IOAN BOLOVAN SĂPTĂMÂNA ACEASTA A AVUT LOC LA PARLAMENTUL AUSTRIAC COMEMORAREA DEPUTAȚILOR BUCOVINE de AL [Corola-blog/BlogPost/367496_a_368825]
-
Ea răsuflase ușurată, semn că ceva nu prea era în regulă!?Dar dacă lui îi va fi totuși dor de niște tahboult n’tmelleline*, de câteva bouracks*, de chorba* sau de tighrifine*? * * * NOTE: Kabylia = Kabylia este o regiune etnică și etnolingvistică situată în nord - vestul Algeriei. Locuitorii săi berberofoni o numesc în limba kabilă Tamurt n Leqbayel. Kabylia derivă dinKabyle al cărui etimologie derivă din cuvântul arab qabila (trib) ; deci Kabilia s-ar traduce astfel Țara triburilor. Secksu= denumirea kabilă pentru
SOŢUL SOŢIEI MELE (FRAGMENT DE ROMAN) de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366843_a_368172]
-
Schapira subliniază în acest capitol evoluția spectacolului, ca metaforă și rolul acestuia în psihologia socială prin „școala dramaturgică” a lui E. Goffman. Spectacolul de teatru, ca suport social, în păstrarea identității culturale a românilor din Suedia este direct prin vitalitatea etnolingvistică, în care preocuparea păstrării limbii natale și factorii adiacenți (caracteristicile demografice, statutul socio-economic), prestigiul național și internațional al limbii vorbite au un rol determinant. Metoda chestionarului folosită de autor în rândul emigranților români stabiliți în Suedia îl face pe autorul
TEATRU ŞI IDENTITATEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356888_a_358217]
-
de azi), unde și frecventează liceul din localitate (Dimitrie Sfura, Ioan Silviu Sălăgeanu, George Marchișiu protopop de Carei, Vasile Patcașiu, Fényi István prof. de limba maghiară, Gheorghe Bulgăr, Gheorghe Glodeanu). Spuneam că nu ni se pare întâmplător pentru că această zonă etnolingvistică este mai apropiată de Bihor, de "Oradea Mare", iar revista Familia avea frecvent însemnări cu titlul "Din părțile sătmărene". Conștiința românească în satele din jurul Careiului are aceste două influențe: Bihorul și apartenența la fostul județ Soloncul de mijloc, cu capitala
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
populația romanică din regiunea carpato-dunăreană și cu civilizația bizantină, slavii au primit numeroase influențe. Slavii, atât cei din nordul Dunării cât și cei din sud, după 602, în cursul secolului al VII-lea, au cunoscut un proces amplu de asimilare etnolingvistică, ca participanți la constituirea unei noi sinteze culturale, cu elementul traco-dac și roman.7 După această prezentare generală a slavilor, vom relua problematica lor și din alte perspective. Începuturile slavilor, consideră Iorga, pot fi limpezite doar parțial-ei pare să fi
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în considerabilă măsură de potențialul psihosociologic al respectivului grup. Pe această linie, teoria identității etnolingvistice mizează pe ideea că limba vorbită ca principal mijloc de comunicare este factorul princeps în păstrarea identității culturale, de unde a și apărut conceptul de vitalitate etnolingvistică, alcărui conținut succint îl redăm, rezumând un fragment de text aparținând lui R. Clément și K. Noels (1997, pp. 191-193). Pe baza analizei unor rezultate teoretice și de cercetare empirică din domeniile din urmă, autorii consemnează, ca factori importanți în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
este aici prestigiul național și internațional al limbii vorbite. Trăsăturile demografice, de suport instituțional și de poziționare socială - cuantificate prin indicatori macro de felul celor utilizați în recensăminte și alte statistici oficiale - oferă însă doar o imagine trunchiată despre vitalitatea etnolingvistică. O contribuție importantă o au și rețelele individuale de comunicare, țesătura fină de relații socioafective ce funcționează în comunitatea respectivă, care pot fi și ele măsurate prin metoda analizei de rețea (network analysis), relevându-se nodurile lor centrale, densitatea și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
analysis), relevându-se nodurile lor centrale, densitatea și profilul lor (vezi și Postelnicu, 2003a). Acordând o mare semnificație explicativă cadrului de factori obiectivi enumerați mai sus și altora, psihologii sociali afirmă totodată că o deosebită importanță o are și vitalitatea etnolingvistică subiectivă, ceea ce înseamnă felul în care membrii in-group-ului percep și interpretează ca fiind propria condiție de identitate etnolingvistică și potența ei, precum și forța identității etnolingvistice a out-group-urilor interrelaționate. Apoi, păstrarea identității etnolingvistice depinde și de competența comunicațională a indivizilor în interiorul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
explicativă cadrului de factori obiectivi enumerați mai sus și altora, psihologii sociali afirmă totodată că o deosebită importanță o are și vitalitatea etnolingvistică subiectivă, ceea ce înseamnă felul în care membrii in-group-ului percep și interpretează ca fiind propria condiție de identitate etnolingvistică și potența ei, precum și forța identității etnolingvistice a out-group-urilor interrelaționate. Apoi, păstrarea identității etnolingvistice depinde și de competența comunicațională a indivizilor în interiorul grupurilor, dar mai cu seamă față de etnii. Acest lucru nu este surprinzător, întrucât, dacă imaginea pe care o
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
in-group-urilor cu statut social ferm (etnic, de gen social, de clasă, profesional etc.) și, pe de altă parte, crește ponderea grupurilor cu funcții expresive. Oricum, indiferent de modelul dominant, de coeficientul de închidere sau deschidere a grupurilor, de vigoarea lor etnolingvistică, de raporturile de putere majoritate/minoritate, pare limpede că, din ce în ce mai mult, relațiile intergrupale sunt de adaptare reciprocă, chiar dacă schimbările induse de grupuri unele altora nu sunt de aceeași profunzime. Are loc, altfel spus, în interiorul țărilor, dar și între ele, lucru
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Una dintre problemele fundamentale ale comunităților românofone - atât în nordul Dunării (între Carpați și chiar în zonele subcarpatice de nord, ale �Huțulilor" ucrainieni), cât, mai ales, în vastele regiuni sud-danubiene și balcanice - a fost aceea de a-și demarca individualitatea etnolingvistică, de a-și afirma identitatea. Peste tot pe unde se găseau ("de la Galicie jusqu'au c�ur de la Grèce", cum scria Emmanuel de Martonne, în 1902 - dar și până în Kosovo, Albania și Marea Adriatică), în mijlocul altor comunități non-romanofone (grecești, albaneze, slave
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
de istorici și de filologi. VII. în schimb, aceste comunități aveau conștiința propriei identități etnolingvistice. Matilda Caragiu Marioțeanu, în Dodecalogul inclus în DIARO, pp. 439-452, afirmă cu convingerea specialistului: �aromâna este limba maternă a Aromânilor care le conferă conștiința lor etnolingvistică" (p. 442). în aceste condiții, autoarea introduce conceptul sociolingvistic de alteritate, factor esențial cunoscut în cercetările privind identitatea comunităților lingvistice izolate (Sprachinseln). Vorbind altă limbă decât cea din jur și, mai ales, voind a o păstra (language maintenance), alteritatea garantează
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
face decât să intensifice contrarietăți și inimiciții subterane... Acuzațiile la adresa unui �naționalism românesc", expansiv, în Balcani, nu li psesc. XIII. Problema comunităților romanofone - românofone - constituie din ce în ce mai mult un element important - sine qua non - al întregii românități românești. De la conștiința identitară, etnolingvistică, până la imaginea istorică a originilor latino-romanice, comunitățile romanofone, atât cele nord-dunărene, cât și cele sud-dunărene, au avut de parcurs o vreme îndelungată, de secole. Un valoros istoric maghiar, ucis în revoluția din 1956, I. Tóth Zoltán 2001, p. 12, a
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
luat de Eugeniu Nistor lui Cornel Moraru). Pagina „Universalia” conține traduceri (Alain Ruzé, Acesti latini din Carpați, în tălmăcirea lui Carmen Maria Andras), si fragmente din Dicționarul de personaje dramatice propus de Serafim Duicu. Alte rubrici: „Clasicii - contemporanii noștri”, „Breviarum”, „Etnolingvistica”, „Historia magistra vitae”, „Didactica”. C. A.
SCOALA ARDELEANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289562_a_290891]
-
șezătoare” și poeme-basme, al căror rost de îndreptar filosofic și moral e evident. Preocupat de fenomenul culturii populare românești, T. adună în Descinderi în cultura populară (2001) eseuri care vizează domenii diverse: etnografie, etnologie, artă populară, folclor literar, poetica folclorului, etnolingvistică, istoria etnografiei muzeale ș.a. Două articole au în vedere cultura populară românească din Banatul iugoslav și Voivodina. Cercetările lui T. în domeniul istoriei s-au concretizat în participarea, alături de Constantin C. Gomboș, la elaborarea lucrării Marea Unire reflectată în presa
TURCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290310_a_291639]
-
Universității din București (1925). Debutează în 1914 la revista „Viața studențească”. Colaborează la „Grai și suflet”, „Langue et littérature”, „Vieața nouă”, „Dacia” ș.a. În demersul științific al lui P., reprezentant de seamă al școlii lui Ovid Densusianu, se îmbină cercetarea etnolingvistică și cea etnofolclorică, trăsătură caracterizantă ce se vădește în mai toate contribuțiile sale și îndeosebi în Cercetări în Munții Apuseni și Graiul și folclorul Maramureșului, ambele apărute în 1925. Dacă rezultatele celei dintâi lucrări nu sunt pe deplin concludente, autorul
PAPAHAGI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288673_a_290002]
-
într-un costum de episcop, special creat pentru el de către Marcel Iancu... Un amănunt mult discutat de către actorii și exegeții mișcării în cauză (deși, în „Manifeste dada 1918“ Tzara avertiza că explicarea cuvintelor e o „distracție a burtăroșimii”) privește originea etnolingvistică a termenului Dada. Potrivit lui Hugo Ball, acesta ar reprezenta (în franceză) „căluțul de lemn” al copiilor, iar în germană - bucuria copilului de a se legăna în cărucior. În română și în limbile slave, el desemnează - mecanic - dubla afirmație. Există și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
medicale fondând, în 1998, revista Pagini Medicale Bârlădene. A publicat plachete de versuri și eseuri. CIUBOTARU, Mircea, n. 19 mai 1944, Timișoara, Facultatea Fil. Iași, profesor liceul Negrești azi Univ. Iași, domenii de competență: lingvistică generală, istoria limbii române, lexicografie, etnolingvistică, onomastică (antroponimie și toponimie), istorie medie și modernă, genealogie. Preocupări științifice principale: anchete toponimice în județele Vaslui, Iași și Neamț, documentare arhivistică și etimologii, în vederea realizării unui dicționar toponimic al bazinului superior al râului Bârlad; valorificarea informației documentare acumulate în
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
din evul mediu, pe lângă limba română, albaneza, limbă puternic romanizată, dar rămasă limbă aparte, slava, ca grupare de limbi indoeuropene, și maghiara care, puternic europenizată, păstrează unele trăsături aglutinante, întreținute de valurile de imigrări ale unor pop ulații de factură etnolingvistică apropiată. În acest complex d e li mbi, româna se distinge ca limbă tributară doar bazei sale t raco -latine, pe când albaneza, slava și maghiara au rezultat în urma evoluțiilor divergente ale substratului traco latin aflat în proces avansat de tranziție
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]