109 matches
-
specifice comunității evreiești din România. România (și implicit comunitatea evreiască din România) s-a aflat mereu la marginea și la intersecția marilor imperii și civilizații, într-o zonă multiculturală și multi-cultuală, la confluența unor importante și bine constituite spații socio-politice, etnolingvistice și cultural-confesionale. La granița dintre spațiul catolic, ortodox și islamic, la intersecția dintre imperiile habsburgic, țarist și otoman, sub influența celor trei poli culturali: Viena, Petersburg și Istanbul. Undeva între Centrul, Estul și Sud-Estul Europei. Se spune că prin 1843
De ce sunt evreii din România altfel by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/3510_a_4835]
-
Vreme”(Timpul meu). Caracteristica sinonimiei „timp, vreme” aparține aici întregului domeniu al viului și senzorialului fenomenologic.Uneori, pentru intensificarea visului ispititor al existenței, poeta poartă pe drumul sensibilității o mască ritualică. Revelația teritoriului nopții și invocarea astrală deschid comorile fondului etnolingvistic: „Ies în prag / să iscodesc noaptea, / în fața mersului zăbavnic al astrelor / Ies în noapte / să visez împreună cu Luna / și înfig diamante în coarne de fier”. Superdimensionat de aceste combinații de valori arhaice, centrul poemului se ramifică înspre haloul zorilor, cu
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
2015 Toate Articolele Autorului Între competența lingvistică și competența de comunicare trebuie să existe o complementaritate motivată și întărită de dimensiunea interrelațională a discursului. Să facem apel la consubstanțialitatea sintagmelor „comportament social - comportament lingvistic” care este dezvoltată în sfera cercetărilor etnolingvistice. În acest sens, se observă că utilizarea vorbirii într-un cadru social se supune regulilor psihologice, culturale și sociale, care conduc la o abordare sociolingvistică a comunicării. Vorbitorul este văzut atât în spațiul unei zone socializate, cât și în universul
COMUNICAREA CA RITUAL INIŢIATIC DE MINA MARIA RUSU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342582_a_343911]
-
XVI-a Consacrat relațiilor culturale, lingvistice, dar și relațiilor social-politice, economice, religioase etc. din Europa și din întreaga lume, cu o privire specială asupra limbii, culturii și civilizației poporului român, Colocviul pune în discuție teme referitoare la interculturalitate, multilingvism, contacte etnolingvistice, filiații - din perspectiva interdisciplinarității, a analizelor de textș.a. Anul acesta, comunicările se vor axa pe următoarele direcții de studiu: I: Latinitate vs diversitate culturală în contextul mondializării ÎI: Dialogul intercultural în perspectiva diacronica și sincronica (comunicare, științe, arte, filosofie
ROMÂNITATE” de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/343920_a_345249]
-
din 21 septembrie 2015. Între competența lingvistică și competența de comunicare trebuie să existe o complementaritate motivată și întărită de dimensiunea interrelațională a discursului. Să facem apel la consubstanțialitatea sintagmelor „comportament social - comportament lingvistic” care este dezvoltată în sfera cercetărilor etnolingvistice. În acest sens, se observă că utilizarea vorbirii într-un cadru social se supune regulilor psihologice, culturale și sociale, care conduc la o abordare sociolingvistică a comunicării. Vorbitorul este văzut atât în spațiul unei zone socializate, cât și în universul
POMPILIU COMSA [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
vector ... Citește mai mult Între competența lingvistică și competența de comunicare trebuie să existe o complementaritate motivată și întărită de dimensiunea interrelațională a discursului.Să facem apel la consubstanțialitatea sintagmelor „comportament social - comportament lingvistic” care este dezvoltată în sfera cercetărilor etnolingvistice. În acest sens, se observă că utilizarea vorbirii într-un cadru social se supune regulilor psihologice, culturale și sociale, care conduc la o abordare sociolingvistică a comunicării. Vorbitorul este văzut atât în spațiul unei zone socializate, cât și în universul
POMPILIU COMSA [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
Vreme”(Timpul meu). Caracteristica sinonimiei „timp, vreme” aparține aici întregului domeniu al viului și senzorialului fenomenologic.Uneori, pentru intensificarea visului ispititor al existenței, poeta poartă pe drumul sensibilității o mască ritualică. Revelația teritoriului nopții și invocarea astrală deschid comorile fondului etnolingvistic: „Ies în prag / să iscodesc noaptea, / în fața mersului zăbavnic al astrelor / Ies în noapte / să visez împreună cu Luna / și înfig diamante în coarne de fier”. Superdimensionat de aceste combinații de valori arhaice, centrul poemului se ramifică înspre haloul zorilor, cu
AUTORITATEA GNOSEOLOGICĂ A CUVÂNTULUI ÎN POEZIA VIORELEI CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372640_a_373969]
-
demers nu depinde, după cum anticipam, de simpla dorință și voință a grupului în cauză și nici numai de existența cadrului formal juridic favorizant al societății-gazdă, ci în considerabilă măsură de potențialul psihosociologic al respectivului grup. Pe această linie, teoria identității etnolingvistice mizează pe ideea că limba vorbită ca principal mijloc de comunicare este factorul princeps în păstrarea identității culturale, de unde a și apărut conceptul de vitalitate etnolingvistică, alcărui conținut succint îl redăm, rezumând un fragment de text aparținând lui R. Clément
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
succint îl redăm, rezumând un fragment de text aparținând lui R. Clément și K. Noels (1997, pp. 191-193). Pe baza analizei unor rezultate teoretice și de cercetare empirică din domeniile din urmă, autorii consemnează, ca factori importanți în conservarea vigorii etnolingvistice, următorii: caracteristicile demografice, în special numărul membrilor grupului dintr-o regiune, omogenitatea teritorială, sporul natural, raportul dintre endogamie și exogamie, precum și dintre imigrare și emigrare; suportul instituțional, exprimabil în existența și prestația instituțiilor oficiale (mass-media, școală, Biserică), precum și informale (grupuri
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sus și altora, psihologii sociali afirmă totodată că o deosebită importanță o are și vitalitatea etnolingvistică subiectivă, ceea ce înseamnă felul în care membrii in-group-ului percep și interpretează ca fiind propria condiție de identitate etnolingvistică și potența ei, precum și forța identității etnolingvistice a out-group-urilor interrelaționate. Apoi, păstrarea identității etnolingvistice depinde și de competența comunicațională a indivizilor în interiorul grupurilor, dar mai cu seamă față de etnii. Acest lucru nu este surprinzător, întrucât, dacă imaginea pe care o anume comunitate etnică o oferă în exterior
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
că o deosebită importanță o are și vitalitatea etnolingvistică subiectivă, ceea ce înseamnă felul în care membrii in-group-ului percep și interpretează ca fiind propria condiție de identitate etnolingvistică și potența ei, precum și forța identității etnolingvistice a out-group-urilor interrelaționate. Apoi, păstrarea identității etnolingvistice depinde și de competența comunicațională a indivizilor în interiorul grupurilor, dar mai cu seamă față de etnii. Acest lucru nu este surprinzător, întrucât, dacă imaginea pe care o anume comunitate etnică o oferă în exterior este fundamental legată de instituțiile ei formale
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Emmanuel de Martonne, în 1902 - dar și până în Kosovo, Albania și Marea Adriatică), în mijlocul altor comunități non-romanofone (grecești, albaneze, slave, turcești), aceste comunități au avut, mai întâi, de luptat - la propriu, la figurat - pentru a-și face distincte - prin idiosincrazie - structurile etnolingvistice și socioculturale, proprii. Această recunoaștere identitară avea două aspecte. Cea mai cunoscută - care nu a întârziat de-a lungul secolelor - a fost cea exterioară. Comunitățile romanofone au fost menționate - după cum se știe - mai întâi în sudul Dunării, în Imperiul multietnic
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
în colective restrânse, izolate a romanității românești. Tot astfel, în sudul Dunării, Matilda Caragiu Marioțeanu, DIARO , pp. 76-78, s.v. aromân, enumeră �denumiri după localități" ale comunităților aromânești. Aveau oare aceste comunități romanofone - și românofone, în nord - simțul apartenenței la comunități etnolingvistice mai largi, dincolo de spațiul local-familial propriu? Greu de spus! Se pare, mai degrabă, că, deși vorbeau aceeași limbă, legături evidente între comunitățile romano- și românofone nu ar fi existat. Fiecare grup își ducea viața rural-pastorală, în munți sau la câmpie
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
existat. Fiecare grup își ducea viața rural-pastorală, în munți sau la câmpie, în izolare unul de celălalt. Rezultatul: �Vlahiile" (Albă, Neagră) - id est: Romaniile - postulate de N. Iorga au existat în realitate. Putem vorbi de �insule lingvistice romanofone", de enclave etnolingvistice care, în loc de a forma uniuni, alcătuiau ceea ce se numește astăzi �piele de leopard". Dreptul la old ethnicity, la identitate și-l clama fiecare comunitate în parte. șEste adevărat, în literatura populară a Aromânilor - în culegerile lui Pericle Papahagi, în studiul
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
o posibilă apartenență la lumea latino-romanică (dimpotrivă, termenul lătin, în aromână, are sensul "catolic", ca în toată Biserica ortodoxă). Iată de ce se poate afirma că aceste comunități romanofone-românofone, trăind într-un mediu multietnic, își defineau existența în sincronie, prin idiosincrazii etnolingvistice de proximitate, fără preocupări istoriciste legate de Roma antică și de lumea romanică. A le atribui o �memorie colectivă" a originilor latine este - credem - un act cultural a posteriori introdus de istorici și de filologi. VII. în schimb, aceste comunități
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
istoriciste legate de Roma antică și de lumea romanică. A le atribui o �memorie colectivă" a originilor latine este - credem - un act cultural a posteriori introdus de istorici și de filologi. VII. în schimb, aceste comunități aveau conștiința propriei identități etnolingvistice. Matilda Caragiu Marioțeanu, în Dodecalogul inclus în DIARO, pp. 439-452, afirmă cu convingerea specialistului: �aromâna este limba maternă a Aromânilor care le conferă conștiința lor etnolingvistică" (p. 442). în aceste condiții, autoarea introduce conceptul sociolingvistic de alteritate, factor esențial cunoscut
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
loyalty) s-a completat cu o culture loyalty, istorică, spre a construi ceea ce a fost numit national identity (Niculescu 1973). încercăm, în rândurile noastre de față, să arătăm cât de strâns legate, în aspirații naționale și realizări, au fost comunitățile etnolingvistice din cultura mittel-europeană a sec. al XVIII-lea. în special Românii, atât la nord cât și la sud de Dunăre, au fost beneficiari târzii ai acestei întrepătrunderi multiculturale prin care au fost salvați de izolare și (re)introduși în istoria
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
o reacție surprinzător de francă. Detaliul tehnic: intervievarea sistematică a unor subiecți „minoritari” (care în principiu știu și engleza) în limba lor maternă (sau, poate mai corect spus, limba lor „comunitară”, pentru cei din familii mixte din punct de vedere etnolingvistic) este ea însăși o prioritate absolută pe teritoriul Statelor Unite, unde până acum s-a folosit exclusiv engleza. Cei care au interpretat datele sondajului au remarcat semnificative diferențe între răspunsurile date în limba maternă și cele date în limba engleză (nu
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
cum vom vedea ceva mai încolo, înrădăcinată în adamismul puritan al „părinților pelerini”, o grupare de „progresiști”, un „nou liberalism” care căuta o nouă teorie a societății civile, mai pluralistă și cu o dorință mai pronunțată de a integra pluralismul etnolingvistic, confesional, cultural. Această grupare era formată din gânditori și activiști ca Charles și Mary Beard, Herbert Croly, John Dewey, Horace M. Kallen, Walter Lippmann, James H. Robinson, Thorstein B. Veblen și Walter Weyl, fondatorii (mai puțin Mary Beard) legendarei New
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
simbioză traco-latină înfăptuită timp îndelungat pe un spațiu vast. Consistența etnică a acest ui s pațiu, afirmată de Herodot prin cuvintele: „poporul trac este , du pă inzi, cel mai numeros de pe pământ”, a fost precizată tot de el sub raport etnolingvistic: „triburile tracilor poartă în fiecare loc altă denumire, [dar] firea și obiceiurile lor sunt identice.” Ovidiu notează la fața locului varietatea denumirilor populației tracice, vorbind în creația sa tomitană de geți, meterci, colchi, sarmați, panoni, traci, iliri, besi, sciți, bistoni
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
lingvistic sud-est european i-a impus autorului regândirea raportului dintre sistemele lingvistice - silabic, aglutinant și flexionar - văzute de tradiție ca apariții zonale spontane și înlocuirea acestei viziuni cu evoluția, oriunde posibilă, de la un sistem la altul în urma comunicării între grupări etnolingvistice diferite. Se știe, în această privință, că latina s a dezvoltat ca limb ă indoeuropeană în urma suprapunerii civilizației grecești pe cultura gentilică prin care spațiul italic se integra în contin uita tea traco-celtică a Europei și în vechiul peisaj uman
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
traco-celtică a Europei și în vechiul peisaj uman preindoeuropean al vastei zone euro-afro-asiatice. Consolidată militar, administrativ și cultural într-o formulă lingvistică elevată și fluentă, Roma a contribuit hotărâtor, în urma cuceririlor și colonizărilor, la schimbarea pe spații largi a peisajului etnolingvistic. Prin analize etimologice eu demonstrez că tocmai baza silabică și aglutinantă este factorul care conferă unitatea limbilor i.-e. și pune în evidență înrudirea genetică a acestora cu dialectele ungro-finice, mongolo-turco tătare, arabice etc., ceea ce vine în concordanță cu concepția
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
I.N.O.: Cu alte cuvinte, istoria limbii române înseamnă și aducerea acasă a lexicului înstrăinat? M.L.: De ce nu? Restabilind dimensiunile și statutul preindoeuropean comun ale substratului, cartea arată că evenimentul social care a determinat schimbar ea r adicală sub raport etnolingvistic a spațiului tracic l au con stituit cuceririle și colonizările romane prin care acest spațiu a fost transformat în Latium (=Vlahie) a Romei. În legătură cu procesul de valahizare este subliniat faptul că limba tracă poate fi numită substrat doar pentru perioada
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
tracic după începuturile romanizării, în urma căreia nu a rezultat o romanitate compactă și atotcuprinzătoare pe întreg acest spațiu. Lipsa unei administrații centrale continue și de largă cuprindere, de factură romanică, a permis evoluții locale di verg ente ale noului fond etnolingvistic traco-latin, evoluții care au dus la insularizarea romanității orientale, mai cu seamă în zonele periferice ale fostului imperiu tracic. Pe spațiul acestuia au rezultat, la ieșirea din evul mediu, pe lângă limba română, albaneza, limbă puternic romanizată, dar rămasă limbă aparte
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
clasică, moștenitoare a "stilului frumos" și tensiunea creatoare, impregnată cu elemente alogene difuze. De aci, o tratare diferită a spațiului, a timpului, a personajelor, a faptelor și mai ales a cuvintelor care le desemnează. Irumperea, în țesutul narativ, al substratului etnolingvistic conduce la opere complexe, ce se înscriu în tradiția dialogismului bakhtian, caracteristic discursului romanesc. Altfel spus, discursul romanesc este locul de întîlnire și de interacțiune a genurilor vii și multiple, ceea ce face că "romanul, luat ca un tot, este un
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]