109 matches
-
Vreme”(Timpul meu). Caracteristica sinonimiei „timp, vreme” aparține aici întregului domeniu al viului și senzorialului fenomenologic.Uneori, pentru intensificarea visului ispititor al existenței, poeta poartă pe drumul sensibilității o mască ritualică. Revelația teritoriului nopții și invocarea astrală deschid comorile fondului etnolingvistic: „Ies în prag / să iscodesc noaptea, / în fața mersului zăbavnic al astrelor / Ies în noapte / să visez împreună cu Luna / și înfig diamante în coarne de fier”. Superdimensionat de aceste combinații de valori arhaice, centrul poemului se ramifică înspre haloul zorilor, cu
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autoritatea_gnoseologica_a_cuvantului_viorela_codreanu_tiron.html [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
XVI-a Consacrat relațiilor culturale, lingvistice, dar și relațiilor social-politice, economice, religioase etc. din Europa și din întreaga lume, cu o privire specială asupra limbii, culturii și civilizației poporului român, Colocviul pune în discuție teme referitoare la interculturalitate, multilingvism, contacte etnolingvistice, filiații - din perspectiva interdisciplinarității, a analizelor de textș.a. Anul acesta, comunicările se vor axa pe următoarele direcții de studiu: I: Latinitate vs diversitate culturală în contextul mondializării ÎI: Dialogul intercultural în perspectiva diacronica și sincronica (comunicare, științe, arte, filosofie
ROMÂNITATE” de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1494032598.html [Corola-blog/BlogPost/343920_a_345249]
-
din 21 septembrie 2015. Între competența lingvistică și competența de comunicare trebuie să existe o complementaritate motivată și întărită de dimensiunea interrelațională a discursului. Să facem apel la consubstanțialitatea sintagmelor „comportament social - comportament lingvistic” care este dezvoltată în sfera cercetărilor etnolingvistice. În acest sens, se observă că utilizarea vorbirii într-un cadru social se supune regulilor psihologice, culturale și sociale, care conduc la o abordare sociolingvistică a comunicării. Vorbitorul este văzut atât în spațiul unei zone socializate, cât și în universul
POMPILIU COMSA by http://confluente.ro/articole/pompiliu_comsa/canal [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
vector ... Citește mai mult Între competența lingvistică și competența de comunicare trebuie să existe o complementaritate motivată și întărită de dimensiunea interrelațională a discursului.Să facem apel la consubstanțialitatea sintagmelor „comportament social - comportament lingvistic” care este dezvoltată în sfera cercetărilor etnolingvistice. În acest sens, se observă că utilizarea vorbirii într-un cadru social se supune regulilor psihologice, culturale și sociale, care conduc la o abordare sociolingvistică a comunicării. Vorbitorul este văzut atât în spațiul unei zone socializate, cât și în universul
POMPILIU COMSA by http://confluente.ro/articole/pompiliu_comsa/canal [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
Vreme”(Timpul meu). Caracteristica sinonimiei „timp, vreme” aparține aici întregului domeniu al viului și senzorialului fenomenologic.Uneori, pentru intensificarea visului ispititor al existenței, poeta poartă pe drumul sensibilității o mască ritualică. Revelația teritoriului nopții și invocarea astrală deschid comorile fondului etnolingvistic: „Ies în prag / să iscodesc noaptea, / în fața mersului zăbavnic al astrelor / Ies în noapte / să visez împreună cu Luna / și înfig diamante în coarne de fier”. Superdimensionat de aceste combinații de valori arhaice, centrul poemului se ramifică înspre haloul zorilor, cu
AUTORITATEA GNOSEOLOGICĂ A CUVÂNTULUI ÎN POEZIA VIORELEI CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/_autoritatea_gnoseologica_a_cuvantului_in_poezia_viorelei_codreanu_tiron.html [Corola-blog/BlogPost/372640_a_373969]
-
2015 Toate Articolele Autorului Între competența lingvistică și competența de comunicare trebuie să existe o complementaritate motivată și întărită de dimensiunea interrelațională a discursului. Să facem apel la consubstanțialitatea sintagmelor „comportament social - comportament lingvistic” care este dezvoltată în sfera cercetărilor etnolingvistice. În acest sens, se observă că utilizarea vorbirii într-un cadru social se supune regulilor psihologice, culturale și sociale, care conduc la o abordare sociolingvistică a comunicării. Vorbitorul este văzut atât în spațiul unei zone socializate, cât și în universul
COMUNICAREA CA RITUAL INIŢIATIC DE MINA MARIA RUSU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1442807996.html [Corola-blog/BlogPost/342582_a_343911]
-
reprezintă elemente care determină caracterul noului popor. În dependența de condițiile istorice pot fi evidențiați diferiți factori ai etnogenezei. În cazul etnogenezei românilor rolul decisiv l-au avut doi factori de natură spirituală: romanitatea și creștinismul. Romanitatea a determinat profilul etnolingvistic al poporului român, limba și conștiința lui națională. Prin factorul român, poporul român a devenit un etnos romanofon. Creștinismul a determinat mentalitatea romanica a neamului românesc, spiritualitatea, unitatea și continuitatea lui în condițiile migrațiunii popoarelor. Prin creștinism românii au devenit
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
Mare al Prusiei în 1742, zona Cieszyn făcea parte din mica porțiune sudică ce a rămas în granițele monarhiei Habsburgice (Silezia Austriacă). Până la jumătatea secolului al XIX-lea, membrii populației slave locale nu se identificau ca membri ai unor entități etnolingvistice mai mari. În Silezia Cieszynului (ca și în toate zonele de graniță vest-slave), diferite identități teritoriale erau predominante înaintea apariției identității etnice și naționale. Conștiința apartenenței la poporul polonez sau ceh s-a răspândit încet în Silezia. Din 1848 până la
Transolza () [Corola-website/Science/326609_a_327938]
-
obținerea independenței Norvegiei în 1814, pe baza dialectelor care fuseseră heteronome față de limba daneză, și exemple relativ recente, bunăoară instituirea limbii luxemburgheze ca limbă națională în 1984. Totodată, Trudgill constată un fenomen "ausbau" actual, care n-ar fi național, ci etnolingvistic, existent la minoritățile lingvistice. Cazurile tendințelor de autonomizare sunt relativ numeroase: "meänkieli" pe baza unui dialect finlandez din Suedia; "võro" în Estonia față de limba estonă standard; "ullans" față de limba scots din Irlanda de Nord; valona, picarda și "poitevin" față de franceza standard; cașuba
Limbă abstand, limbă ausbau și limbă-acoperiș () [Corola-website/Science/304863_a_306192]
-
acest sens al cuvântului putem vorbi despre un număr total de cel puțin 7.132 persoane, numărul persoanelor declarați drept maghiari fiind 5.866 în Moldova (la care se adaugă numărul persoanelor care și-au declarat drept ceangăi). În sensul etnolingvistic al cuvântului ceangăii reprezint un număr mult mai mare decât cel evaluat la recensămintele oficiale: azi existând cca. 60-70.000 de vorbitori de limba maghiară în Moldova (indiferent de naționalitatea lor declarată). Cea mai precisă estimare minimă este cea din
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
un "plan de conținut" ("realitățiile care nu au un corespondent în limbaj vor fi foarte greu de exprimat"). De câțiva ani, lucrările de cercetare ale lui Humboldt au fost studiate de mai mulți cercetători francezi (Trebant și Meschonnic). Proietul său etnolingvistic, care consistă în studiul viziunii asupra lumii analizată prin prisma limbajului, este mult mai apreciat acum decât cu cateva decenii mai înainte. În schimb, în țările anglofone, Humboldt nu este prea cunoscut. Sunt mult mai cunoscuți, lingviști ca Langham Brown
Ipoteza Sapir-Whorf () [Corola-website/Science/325926_a_327255]
-
moșie”, „domn” → „domnie”, „boier” → „boierie”, „țigan” → „țigănie”", care în limba română generează derivate substantivale ce desemnează de cele mai multe ori o stare. Este foarte probabil ca înainte de a căpăta un sens național, în perioadele istorice premoderne „româniile” să fi desemnat comunități etnolingvistice, foarte aproape de ceeace Iorga numea „Românii populare”
Etimologia termenilor român și România () [Corola-website/Science/310713_a_312042]
-
teritoriul țării. Societatea precolumbiană din teritoriul de azi al Paraguayului a constat în triburi seminomade, care au fost recunoscute pentru tradițiile lor războinice de temut. Aceste triburi indigene au fost membri a cinci familii de limbi distincte, și 17 grupuri etnolingvistice distincte. Primii europeni au sosit în zonă în secolul al șaisprezecelea iar orașul Asunción a fost fondat la 15 august 1537, de către exploratorul spaniol Juan de Salazar de Espinosa. În cele din urmă, Orașul a devenit centrul unei provincii coloniale
Paraguay () [Corola-website/Science/298136_a_299465]
-
raioanele regiunii Pskov. Regiunile au fost reînființate la 1 ianuarie 1990 în granițele raioanelor sovietice. Din cauza numeroaselor diferențe între împărțirile administrative (dinainte de 1940 și chiar dinainte de 1918), vechile regiuni încă mai constituie regiuni istorice și etnografice, cu specific cultural și etnolingvistic. Estonia este împărțită în 15 regiuni ("maakond"). Fiecare regiune este împărțită mai departe în comune ("omavalitsus"), care sunt cele mai mici unități administrative ale Estoniei. Există două tipuri de comune: comune urbane "linn" (oraș), și comunele rurale "vald" (parohie). Nu
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
fenomene politico-geografice diametral opuse. Pe de o parte, avem de-a face cu fenomenul divizării politico-teritoriale a domeniului arab în numeroase entitățistatale, iar pe de altă parte avem realitatea uniformizării culturale pe mari întinderi spațiale, ca o consecință a procesului etnolingvistic de arabizare, aflat în derulare și la ora actuală în arealele limitrofe sudice din Sahara. Poziționarea geografică a arabității rezultată în urma “exploziei” teritoriale din primul mileniu, a conferit lumii arabe un statut cu totul particular, de tranzit atât spațial, cât
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3039]
-
în altul, complementare, așa încît e greu de stabilit acum care din cele două însușiri a fost avută în vedere în primul rînd de Namengeberi. Intuind parcă această dilemă a cercetătorilor de mai tîrziu, crea torii numelui (e drept, diferiți etnolingvistic) au botezat cursul superior al Sebeșului cu sinonimul slav Bistra, iar Bistriței i-au zis, la partea dinspre izvor, Repedea, oferind motiv de comentarii subtile și nuanțate diferiților specialiști, inclusiv toponamaștilor. Tot în sensul soluțiilor multiple, o ipoteză mai nouă
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
apărate“ de tăiere sau vînat). Interesant este că în toponimia romînească majoră nu sunt decît cîteva nume Poarta, nici unul Pasul, trei Trecătoarea și unsprezece Predeal, „sinonimul“ lor Bran fiind, de fapt, un unicat toponimic. Suprapunerea toponimelor în mai multe straturi etnolingvistice este caracteristică acestei zone de graniță, locuită de populații de diverse origini. Astfel, un alt sat al comunei Bran se numește Sohodol (în slavă, „valea seacă“), denumire dublată de sașii din Rîșnovul apropiat prin Dürbach („pîrîul sec“). Singura limbă vorbită
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Limbile lumii, Lingvistică generală, dar întîlnim și alte serii precum Collection linguistique de la Société de linguistique de Paris, Mémoires de la Société de linguistique de Paris. Nouvelle Série, Bibliothèque des Cahiers de Linguistique de Louvain, Sociolingvistica, Descrieri de limbi și monografii etnolingvistice, Dicționar de rădăcini semitice etc. De Gruyter Mouton 6 cuprinde peste 10.000 de titluri în colecția Linguistics and semiotics în care, dintre cele consacrate limbilor lumii, peste 2.000 au în vedere limbile Europei. Colecția Language Learning a editurii
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
dintre cele 900 de ecoregiuni pe care organizația World Wide Fund for Nature 51 le-a stabilit în lume, 238 (cunoscute sub numele de Global 200) sînt de o importnță extremă pentru menținerea viabilității ecologice a planetei noastre. Numeroase grupuri etnolingvistice trăiesc în aceste regiuni. E vorba de populații care au acumulat cunoștințe ecologice bogate de-a lungul timpului. E foarte bine să se facă o paralelă între eforturile pentru conservarea biodiversității și cele pentru conservarea diversității lingvistice. Cercetătorii pot studia
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
demers nu depinde, după cum anticipam, de simpla dorință și voință a grupului în cauză și nici numai de existența cadrului formal juridic favorizant al societății-gazdă, ci în considerabilă măsură de potențialul psihosociologic al respectivului grup. Pe această linie, teoria identității etnolingvistice mizează pe ideea că limba vorbită ca principal mijloc de comunicare este factorul princeps în păstrarea identității culturale, de unde a și apărut conceptul de vitalitate etnolingvistică, alcărui conținut succint îl redăm, rezumând un fragment de text aparținând lui R. Clément
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
succint îl redăm, rezumând un fragment de text aparținând lui R. Clément și K. Noels (1997, pp. 191-193). Pe baza analizei unor rezultate teoretice și de cercetare empirică din domeniile din urmă, autorii consemnează, ca factori importanți în conservarea vigorii etnolingvistice, următorii: caracteristicile demografice, în special numărul membrilor grupului dintr-o regiune, omogenitatea teritorială, sporul natural, raportul dintre endogamie și exogamie, precum și dintre imigrare și emigrare; suportul instituțional, exprimabil în existența și prestația instituțiilor oficiale (mass-media, școală, Biserică), precum și informale (grupuri
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sus și altora, psihologii sociali afirmă totodată că o deosebită importanță o are și vitalitatea etnolingvistică subiectivă, ceea ce înseamnă felul în care membrii in-group-ului percep și interpretează ca fiind propria condiție de identitate etnolingvistică și potența ei, precum și forța identității etnolingvistice a out-group-urilor interrelaționate. Apoi, păstrarea identității etnolingvistice depinde și de competența comunicațională a indivizilor în interiorul grupurilor, dar mai cu seamă față de etnii. Acest lucru nu este surprinzător, întrucât, dacă imaginea pe care o anume comunitate etnică o oferă în exterior
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
că o deosebită importanță o are și vitalitatea etnolingvistică subiectivă, ceea ce înseamnă felul în care membrii in-group-ului percep și interpretează ca fiind propria condiție de identitate etnolingvistică și potența ei, precum și forța identității etnolingvistice a out-group-urilor interrelaționate. Apoi, păstrarea identității etnolingvistice depinde și de competența comunicațională a indivizilor în interiorul grupurilor, dar mai cu seamă față de etnii. Acest lucru nu este surprinzător, întrucât, dacă imaginea pe care o anume comunitate etnică o oferă în exterior este fundamental legată de instituțiile ei formale
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Acvariu pe nisip, Timișoara, 1983; Baraj, Cluj-Napoca, 1985; Zodia berbecului, Cluj-Napoca, 1987; Însemnări despre carașoveni. Interferențe lingvistice și culturale specifice Europei Centrale, pref. Smaranda Vultur, Reșița, 1999; Reșița filologică, Reșița, 1999; Academicianul Simeon Mangiuca (1831-1890), Reșița, 2002; Memorial istoric și etnolingvistic: grai, obiceiuri și folclor din Boiu, Reșița, 2003. Culegeri: Trandafir cu creanga-n apă, Reșița, 1976. Repere bibliografice: G. I. Tohăneanu, „Glasul pământului”, O, 1982, 15; Ion Lungu, O interesantă analiză și pledoarie stilistică, TR, 1982, 42; Silviu Guga, „Stilistica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286719_a_288048]
-
referire Îndeosebi la intelectualii din Principate), ele nu pot lipsi din bibliografia problemei, datorită sugestiilor metodologice pe care le oferă. Antohi analizează amănunțit modul În care raportarea la Europa Occidentală configurează modelul identitar românesc, structurat pe schema herderiană a națiunii etnolingvistice și marcat de tentația autovictimizării. Cu Antohi ieșim definitiv (cel puțin În ceea ce privește acest subiect) din sfera discursului istoriografic descriptivist, mărginit la reproducerea și comentariul timid al surselor, și intrăm pe terenul descifrării unor semnificații mai puțin vizibile ale textelor supuse
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]