109 matches
-
I.N.O.: Cu alte cuvinte, istoria limbii române înseamnă și aducerea acasă a lexicului înstrăinat? M.L.: De ce nu? Restabilind dimensiunile și statutul preindoeuropean comun ale substratului, cartea arată că evenimentul social care a determinat schimbar ea r adicală sub raport etnolingvistic a spațiului tracic l au con stituit cuceririle și colonizările romane prin care acest spațiu a fost transformat în Latium (=Vlahie) a Romei. În legătură cu procesul de valahizare este subliniat faptul că limba tracă poate fi numită substrat doar pentru perioada
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
tracic după începuturile romanizării, în urma căreia nu a rezultat o romanitate compactă și atotcuprinzătoare pe întreg acest spațiu. Lipsa unei administrații centrale continue și de largă cuprindere, de factură romanică, a permis evoluții locale di verg ente ale noului fond etnolingvistic traco-latin, evoluții care au dus la insularizarea romanității orientale, mai cu seamă în zonele periferice ale fostului imperiu tracic. Pe spațiul acestuia au rezultat, la ieșirea din evul mediu, pe lângă limba română, albaneza, limbă puternic romanizată, dar rămasă limbă aparte
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
spațiul românesc, între Tisa și Nistru, chiar în lucrări ale apropiaților cercurilor țariste sau exponenți ai regimului sovietic, confirmă apartenența etnică indubitabilă a românilor basarabeni și a identității dintre „limba moldovenească” și limba română. Încheiere În urma periplului printre complicatele realități etnolingvistice ale statului de la est de Prut, câteva concluzii se impun. Pentru început, apare cu claritate faptul că în urma celor două secole de dominație străină, de experimentare a diverselor teorii și politici lingvistice, spațiul dintre Prut și Nistru trece printr-o
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
o reacție surprinzător de francă. Detaliul tehnic: intervievarea sistematică a unor subiecți „minoritari” (care în principiu știu și engleza) în limba lor maternă (sau, poate mai corect spus, limba lor „comunitară”, pentru cei din familii mixte din punct de vedere etnolingvistic) este ea însăși o prioritate absolută pe teritoriul Statelor Unite, unde până acum s-a folosit exclusiv engleza. Cei care au interpretat datele sondajului au remarcat semnificative diferențe între răspunsurile date în limba maternă și cele date în limba engleză (nu
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
cum vom vedea ceva mai încolo, înrădăcinată în adamismul puritan al „părinților pelerini”, o grupare de „progresiști”, un „nou liberalism” care căuta o nouă teorie a societății civile, mai pluralistă și cu o dorință mai pronunțată de a integra pluralismul etnolingvistic, confesional, cultural. Această grupare era formată din gânditori și activiști ca Charles și Mary Beard, Herbert Croly, John Dewey, Horace M. Kallen, Walter Lippmann, James H. Robinson, Thorstein B. Veblen și Walter Weyl, fondatorii (mai puțin Mary Beard) legendarei New
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
clasică, moștenitoare a "stilului frumos" și tensiunea creatoare, impregnată cu elemente alogene difuze. De aci, o tratare diferită a spațiului, a timpului, a personajelor, a faptelor și mai ales a cuvintelor care le desemnează. Irumperea, în țesutul narativ, al substratului etnolingvistic conduce la opere complexe, ce se înscriu în tradiția dialogismului bakhtian, caracteristic discursului romanesc. Altfel spus, discursul romanesc este locul de întîlnire și de interacțiune a genurilor vii și multiple, ceea ce face că "romanul, luat ca un tot, este un
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Cît despre acea identitate occidentală imaginară, care ar părea să constituie trăsătura distinctivă a locuitorilor Mitteleuropei, se cuvine să relevăm o serie de nuanțe. Pretutindeni, în estul ca și în centrul Europei, atît susținătorii occidentalizării, cît și cei ai tradițiilor etnolingvistice sau confesionale s-au confruntat cu o unică diferență: europenilor "centrali" le plăcea să se revendice din istoria foarte îndepărtată a regatelor lor catolice 84 în vreme ce omologii lor orientali abia încercau să uite de apartenența lor la creștinismul ortodox și
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
este totodată și geniul literaturii unui popor". În 1769, o călătorie la Paris îi oferă ocazia de a-i întîlni pe Diderot, d'Alembert și pe unii enciclopediști, dar nici aceștia nu-i vor afecta viziunea deja impregnată de naționalism etnolingvistic și cultural. La Strasbourg, altă cetate de graniță a germanității, va întîlni în 1771 pe Goethe, de care se va lega și asupra căruia va exercita o influență profundă. În orice caz, un an mai tîrziu acesta va scrie că
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
superioritatea acesteia față de Stat. Apoi inovează îndeajuns, pentru a afirma natura voluntară a relațiilor de cetățenie în virtutea cărora, în viitor, germanii se vor uni. La Fichte, suveranitatea națională, în accepția politică a termenului, coincide cu legitimitatea mai eminentă a națiunii etnolingvistice. Există în această teorie însă un amestec de idei, o juxtapunere între oportunismul liberului arbitru și apartenența colectivă care se contrazic, astfel încît se iscă o serie de neînțelegeri. "Din vina germanilor" Este de înțeles faptul că ideea de Kulturnation
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]