960 matches
-
Deutsches Kulturforum ostliches Europa, Postdam/Koordinierung Ostmittel - und Südosteuropa am Museum Europäische Kulturen, Berlin (Hgg.): Frank Gaudlitz - Casa Mare. Ostfildern. Ispas, Sabina, 2003, Cultură orală și informație transculturală, Editura Academiei Române, București. Mesnil, Marianne, 1997, Folclor naționalist și etnologie europeană, în ”Etnologul între șarpe și balaur”, Cuvânt înainte de Paul H. Stahl, Editura Paideia, București. Anuarul Institutului de Etnografie și Folclor ”Constantin Brăiloiu”, TOM 3/1992, Editura Academiei Române, București.
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1440008846.html [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
și dăruire. Și cum zona aceasta binecuvântată de Dumnezeu cu oameni de ispravă este, oarecum, granița cu inegalabila Țară a Moților, cum ar fi putut începe un astfel de concert altfel decât cu tulnicăresele din Beliș?! Doamna Maria Golban Șomlea, etnolog, originară din satul Frăsinet, comuna Mărgău, fiică a locurilor dar și cunoscută și îndrăgită interpretă a cântecului popular ardelenesc, cea care reprezintă, așa cum bine spune Conf. Dr. Aurel Bodiu „«doina» stărilor noastre sufletești cu dor și singurătate, cu jale și
COLINDĂM, DOAMNE, COLINDĂ! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_colindam_georgeta_resteman_1387711765.html [Corola-blog/BlogPost/363598_a_364927]
-
din punctul de vedere al răspândirii obiectelor folosite, le găsim și la alte popoare, influențând să zicem datina Plugușorului, la noi aceste instrumente, amintite, sunt mai mult sau mai puțin întâlnite, însă unul singur, buhaiul, a pus semne de întrebare etnologilor, folcloriștilor și muzicologilor afirmându-se cu tărie că acest instrument este cunoscut numai la români, și nu pe întreg teritoriul unde există această unealtă agricolă. Semnalarea târzie a buhaiului, ca recuzită la colindatul de Anul Nou, atunci când s-a făcut
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
mirare acest lucru, câtă vreme cerințele referitoare la plugul sacru au caracterizat mitologia agrară a multor popoare indo-germanice, fapt arătat pe larg de foarte mulți cercetători dintre care antropologul Edgar Hahn (1875-1941) în lucrarea sa, Demeter und Baoubo și eruditul etnolog englez, Edward A. Armstrong, în amplul său studiu The Ritual of Plough, apărut în anul 1943, în revista de specialitate Folklore, LIV, studiu despre care, marele istoric al religiilor, savantul român, Mircea Eliade, vorbește în lucrarea sa monumentală, Istoria religiilor
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
Folklore, LIV, studiu despre care, marele istoric al religiilor, savantul român, Mircea Eliade, vorbește în lucrarea sa monumentală, Istoria religiilor. Subliniem observația că slavii de răsărit au cunoscut ceva asemănător, legat de cântecul slăvirii plugului, prin anul 1028, după cum nota etnologul rus Vladimir Ivanovici Cicerov, care a cercetat îndeaproape și adnotările unui alt mare cercetător în domeniu, Sokolov. Căutările altor oameni de știință ruși au dat la iveală, în județul Dimitrovsk, regiunea Moskova, un cântec care însoțea strigarea plugului de Crăciun
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
Vladimir Ivanovici Cicerov, care a cercetat îndeaproape și adnotările unui alt mare cercetător în domeniu, Sokolov. Căutările altor oameni de știință ruși au dat la iveală, în județul Dimitrovsk, regiunea Moskova, un cântec care însoțea strigarea plugului de Crăciun. Și etnologul austriac Leopold Schmidt (1824-1892) afirmă în treacăt necesitatea de a privi comparativ folclorul agrar al tuturor popoarelor din Estul Europei, așa cum eruditul folclorist român, Petru Caraman (1898-1980), afirma că unele manifestări folclorice ale danezilor, nemților, englezilor, și francezilor amintesc de
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
de multe ori evenimentele politice, sociale istorice, nedorite de populația acestui teritoriu, au separat oamenii aceluiași neam cu frontiere greu de trecut și chiar cu grave dorințe de deznaționalizare, exemplul prezent fiind Basarabia. Referitor la obiceiul de colind cu plugul, etnologul Vasile Bumbac, prieten al marelui luceafăr al poeziei românești, Mihai Eminescu, scria în anul 1869: Nu-mi pot desluși cum de s-a pierdut datina aceasta (a purtării plugului) la românii din Transilvania și Ungaria. O altă concluzie, pe care
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
Elena Nicolaev, în lucrarea sa, Sociologie românească - Cetele de colindători de la Văleni- Muscel, enumera colindul printre toate astfel de activități ale românilor. În anul 1937 acest colind este amintit atât de Ioan Chițu cât și Alexandru Terementu, distinși folcloriști și etnologi români în lucrări ca: Obiceiuri de Crăciun din comuna Breaza de Sus, județul Prahova - "Culegătorul", publicat la Cluj. În anul 1999 m-am putut convinge că textul Plugușorului, în județul Buzău, se învăța la serbările școlare, se pare, începând cu
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
În anul 1999 m-am putut convinge că textul Plugușorului, în județul Buzău, se învăța la serbările școlare, se pare, începând cu ultimele decenii ale secolului al XIX-lea. Pun totuși un semn de întrebare afirmațiilor unora dintre erudiții noștri etnologi și folcloriști (Horia Barbu Oprișean) prin care susțin că ideea de a ieși cu plugul o socotim cultă așa precum urătura cu larga ei desfășurare... este tot de origine cultă ... . Subliniez că toate aceste acțiuni de pregătire și punere în
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
se atingă de casa ta/ fiul lui scopelinos/ din theba/ pentru că era înconjurată/ de aură poeziei/ că de un scut antirachetă. (Lui Pindar)” - Gheorghe A. Stroia „Înapoi în poveste este o carte de referință pentru biografia poetului Cornel Boteanu, cărturar, etnolog și scriitor al unei așezări unice, Baia de Arama, locul unde viața se îngâna cu povestea. O carte de referință pentru că autorul și-a definitivat vocația poetica, bazată pe o clarviziune lirica proaspătă, convingătoare și învăluitoare, de o simplitate profundă, construită în
ÎNAPOI LA POVESTE de EDITURA ARMONII CULTURALE în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 by http://confluente.ro/Editura_armonii_culturale_prez_editura_armonii_culturale_1360213177.html [Corola-blog/BlogPost/351751_a_353080]
-
bine un ciclu iconografic. Consideră că pentru un artist este important ca lucrările să fie cât mai diversificate și originale. Privește actul creator ca o stare de meditație, ca o relație cu divinitatea. Moldoveanu Vasile din Moreni, județul Dâmbovița, este etnolog, sociolog, meșter în prelucrarea lemnului și pictor. Până la vârsta de 60 de ani a lucrat în medii diferite unde Dumnezeu i-a trimis suficienți îngeri păzitori care i-au remarcat talentul și pasiunea pentru prelucrarea lemnului și i-au oferit
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411149605.html [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
Române pentru Patrimoniu (ARP), cu revistele de cultură din străinătate, cu poetul și filozoful Eugen Evu, filozoful Sorin Borza, muzicologul Oleg Garaz, regretatul Andrei Vartic (Basarabia), Ion Măldărescu, scriitorul și prietenul George Roca, poeta Angela Baciu, istoricul dr. Viorel Roman, etnologul Julia Maria Cristea (Viena), poetul Dimitrie Grama (Danemarca), Ion Drăgușanul și încă mulți alții, dar și cu publicații românești prietene, ca „Romanian Vip”, „Observator”, precum și cu reviste de renume din țară, ca de pildă, „Provincia Corvina”, „Familia”, „ARP”, etc. - Între
LUCIAN HETCO, ARHITECTUL REVISTEI AGERO , ARE IN PALMARES O DIPLOMA DE EXCELENTA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 121 din 01 mai 2011 by http://confluente.ro/Lucian_hetco_arhitectul_revistei_agero_are_in_palmares_o_diploma_de_excelenta.html [Corola-blog/BlogPost/344248_a_345577]
-
și a generozității. Cu această ocazie, românii dau și primesc daruri. Până în secolul al IV-lea, acesta se sărbătorea odată cu Botezul Domnului, pe data de șase ianuarie. Cel mai practicat obicei, care a rămas până în zilele noastre, este colindatul. Totuși, etnologii văd în această sărbătoare ca fiind urmașa Saturnaliilor și a altor sărbători romane, dedicate solstițiului de iarnă. În ziua de Crăciun, așează o nucă și un bănuț în apa cu care te speli pe față. Se spune că vei avea
SĂRBĂTORILE DE IARNĂ ÎN FOLCLORUL ROMÂNESC ŞI EUROPEAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatorile_de_iarna_in_fo_stefan_popa_1388483140.html [Corola-blog/BlogPost/347661_a_348990]
-
a terminat anul trecut. Actualmente este doctorand la Universitatea Babeș-Bolyai și îl are ca îndrumător pe profesorul Sorin Mitu. Subiectul tezei se referă la specificitățile antropolgice ale zonelor montane, cu un studiu de caz aplicat pe Țara Moților, ne spune etnologul Razvan Rosu. Ca invitat special este scriitorul, poetul regizorul și scenaristul Horia Muntenuș ce va prezenta în premieră filmul ,,Un arbore la mijloc de lumi - Constantin Brâncuși”, deoarece nu trebuie uitat că pe 19 februarie este omagiat marele sculptor. Despre
MICA UNIRE SĂRBĂTORITĂ ÎN CADRUL CERCULUL CULTURAL ROMÂNO-AUSTRIAC UNIREA by http://uzp.org.ro/mica-unire-sarbatorita-in-cadrul-cerculul-cultural-romano-austriac-unirea/ [Corola-blog/BlogPost/93047_a_94339]
-
și numeroase cântece de neuitat. Dintre cântecele pe care și-a pus amprenta inconfundabila pot fi amintite: „Sărbătorile-s ca mine”,„Peste sat trece un nor”, “De la naștere la moarte”, „Șatra”, „Moare de ciuda bărbat”. Într-un articol publicat de etnologul Gheorhe Pârja, acesta o descria pe Ileana Rusu că pe o excepțională interpreta de muzică populară. „Ileana Rusu trecea de la doina sfîșietoare la cîntecul de petrecere. De la melodii din folclorul țigănesc la cîntecul de dragoste. Nimic forțat. O lină curgere
FESTIVALUL DE FOLCLOR AL ROMANILOR DE PRETUTINDENI ILEANA RUS de LIA ALEXANDRA HUSAR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Festivalul_de_folclor_al_romanilor_de_pretutindeni_ileana_rus_.html [Corola-blog/BlogPost/356200_a_357529]
-
în tot postul Paștelui, dar culminează cu duminică Tomii. Acum 20-30 de ani, de exemplu, în satele mai îndepărtate de orașele din Transilvania nu se sărbătorea această zi sau nu aveau loc evenimente în cimitir“, a explicat Janeta Ciocan, muzeograf etnolog pentru emaramures.ro. Sărbătoarea a fost preluată și de către ortodocși, în special în Transilvania, acolo unde influență catolică a fost mai mare. „Pentru ortodocși este ceva mai nouă, cred că a început să se generalizeze întâi la oraș, pentru credincioșii
1 NOIEMBRIE, ziua morților. Ce fac credincioșii în această zi? OBICEI, vechi de secole by http://uzp.org.ro/1-noiembrie-ziua-mortilor-ce-fac-credinciosii-in-aceasta-zi-obicei-vechi-de-secole/ [Corola-blog/BlogPost/92716_a_94008]
-
mai dăinuie în unele părți ale satului românesc, pentru că, adesea, tinerii se întâlnesc în poieni ascunse, descălțându-se zburdălnicind pe verdeața presărată cu flori. Cele două cuvinte au suferit, în timpul istoric al civilizației românești, transformări: trago, spun cei doi renumiți etnologi, pe care i-am amintit în rândurile de mai sus, a devenit cu timpul drago, iar termenul pede avea să se transforme în bete. Cuvântul bete, folosit în unele zone din Oltenia, are înțelesul de mulțime, adunare însă simbolic acest
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
noștri îl considerau naș cosmic, oficiatorul tuturor nuntirilor de la începutul fiecărei primăveri, atât la oameni cât și animale. Dragobetele era considerat zeul bunei-dispoziții, celebrată prin veselie și petreceri de la care se porneau de multe ori discuțiile viitoarelor căsătorii. Față de consemnările etnologilor și filologilor noștri, care au studiat și fixat anumite teorii sub o influență nefastă câteodată, contrară firii lucrurilor ce puteau fi cu adevărat demne de cercetat înainte de anul 1990, aș opta mai mult pe legătura acestei sărbători ca fapt existențial
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
Așa cum preciza etnologul Alexandru Tzigara-Samurcaș, era firesc ca tot prin ouă să se simbolizeze și Învierea lui Iisus Christos. Introducerea acestui obicei creștin nu e cuprinsă în cărțile sfinte, dar e lămurită într-o seamă de legende, din care vreo 10 circulă și
Oul, simbolul fecundității și al formei desăvârșite by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105619_a_106911]
-
Asociației Internaționale pentru Studii Sud-Est Europene, Prof.dr. Vlad Nistor, director fondator al Institutului pentru Studii Diplomatice Universitatea din București, Professor emeritus Zoe Petre, Prof. dr. Ioan Augustin, Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu”, București, Bedros Horasangian, Dr. Corina Iosif, etnolog, Academia Română, filiala Cluj, Lector dr. Gabriel Leanca, Facultatea de Istorie, Universitatea Al. Ioan Cuza, Iași, Arhiepiscop Ioan Robu, mitropolit romano-catolic de București, membru de onoare al Academiei Române, Conf. dr. Ruxandra Ivan, Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București, Acad. Nicolae
Emil Constantinescu la Academia de Diplomație Culturală din Berlin și la Forumul de la Baku by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105729_a_107021]
-
pentru prima dată în 1961, operă fundamentală care dovedește nu numai dragoste și admirație ci cât de profund l-a înțeles autoarea pe Eminescu. În al doilea rând, am să mă refer la Ioana Ungureanu Cine este Ioana Ungureanu ? este etnolog, muzicolog, profesor de canto la Universitatea Santa Cecilia din Roma și președinta Asociației Dacia Românilor care încă din 1985 edita revista de istorie, cultură și civilizație "Columna". De peste 40 de ani stabilită la Roma, profesoara Ioana Ungureanu nu numai că
EMINESCU POET NAȚIONAL ȘI UNIVERSAL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1452850858.html [Corola-blog/BlogPost/353365_a_354694]
-
prof. dr. Cornel Boteanu (scriitor, doctor în filologie); • prof. dr. Monica Grosu (scriitoare, doctor în filologie, membru USR); • acad. prof. dr. Cristian Petru Bălan (scriitor, eminescolog, membru al USR și Academiei Româno-Americane de Arte și Științe); • prof. dr. Narcisa Boldeanu (etnolog, doctor în filologie); • prof. drd. Adina Voica Sorohan (poetă, doctorand în filologie); • Gheorghe A. Stroia (coordonator proiect, scriitor, membru al Academiei Româno-Americane de Arte și Științe) Am trimis deja către tipar antologiile, în așa fel încât, pe săptămâna viitoare vom
ANTOLOGIILE ARMONII CULTURALE – PROIECT… BUN DE TIPAR!!! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1465823654.html [Corola-blog/BlogPost/370730_a_372059]
-
fost alese cele mai bune interviuri cu personalități culturale realizate de Anca Goja în perioada în care ea a reflectat în „Graiul Maramureșului" evenimentele culturale din Baia Mare și din județ. Se regăsesc, astfel, mărturisiri ale unor artiști plastici și vizuali, etnologi, filosofi, actori, regizori, critici de film și de teatru, scriitori, muzicieni și jurnaliști, fie aceștia personalități născute sau trăitoare în Maramureș, fie spirite alese care au avut ocazia să viziteze aceste locuri cu diverse ocazii. Iată câteva nume: Maia Morgenstern
„CONVORBIRI CU ELITELE” DE ANCA GOJA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 by http://confluente.ro/Lansare_de_carte_la_baia_mare_convorbiri_cu_elitele_de_anca_goja.html [Corola-blog/BlogPost/367206_a_368535]
-
groapă, sunt detalii vii ale unui monument editorial de valoare, sigur, europeană. Noi, generațiile care încă mai avem o legătură prin rudele în viață, sau prin crucile din țințirime, cu ceea ce a mai rămas autentic din tradiția de odinioară, sătească. Etnologii Vasile V. Filip și Menuț Maximinian au executat un exercițiu de restituire a unor valori colosale și care, nedescoperite la timp, ar fi riscat să se piardă. Profesioniști și mânuitori de condei de mare clasă, autorii nu s-au rezumat
RITUALURI DE TRECERE de MELANIA CUC în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 by http://confluente.ro/Melania_cuc_ritualuri_de_tre_melania_cuc_1360823858.html [Corola-blog/BlogPost/351773_a_353102]
-
bine selectat și așezat în oglindă cu realitatea palpabilă a satului actual, sau a celui doar din amintiri, autorii au pornit travaliul facerii cărții de la punctul Zero, din secunda în care ne întrebăm cu toții : De unde vin copiii? Ca veritabili antropologi, etnologi de profesie, au atins mai toate etapele care leagă viața de moarte. Au prins și subiecte tabu, dar și altele în care vizualul și rolul colectiv sunt decisive pentru o civilizație așezată, agrară, cum a fost a noastră. Satul care
RITUALURI DE TRECERE de MELANIA CUC în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 by http://confluente.ro/Melania_cuc_ritualuri_de_tre_melania_cuc_1360823858.html [Corola-blog/BlogPost/351773_a_353102]