960 matches
-
Ardelean, o carte în care cuvintele "Maramureș" și "maramureșeni" figurează, așa cum a observat Ioana Dragotă, de peste 1.000 de ori, fără ca, însă, acest lucru să devină obositor. În paginile volumului sunt prezente atât privirea științifică asupra Maramureșului, a sociologilor sau etnologilor, cât și privirea lirică a scriitorilor maramureșeni sau a celor ajunși aici cu un prilej sau altul, a apreciat Gheorghe Pârja, care consideră cartea „o provocare binevenită, un punct de plecare, un reper", o „carte prin care se poate înțelege
DOUĂ LANSĂRI DE CARTE LA BIBLIOTECA „PETRE DULFU” DIN BAIA MARE de ANCA GOJA în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/Anca_goja_doua_lansari_de_carte_la_b_anca_goja_1330891561.html [Corola-blog/BlogPost/357924_a_359253]
-
noștri în povestiri bine tensionate", scrie, în prefața cărții, Marian Ilea, cel care l-a convins pe Arghir Berciu să își aștearnă amintirile pe hârtie. Capacitatea de sinteză, talentul literar al autorului au fost remarcate, cu ocazia evenimentului, și de etnologul Pamfil Bilțiu, care a apreciat că „fiecare caz în parte este un potențial subiect de roman". Arghir Berciu a mărturisit că și-a propus, pe lângă a determina cititorul să înțeleagă ușor și să trăiască el însuși cazurile prezentate, trei obiective
DOUĂ LANSĂRI DE CARTE LA BIBLIOTECA „PETRE DULFU” DIN BAIA MARE de ANCA GOJA în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/Anca_goja_doua_lansari_de_carte_la_b_anca_goja_1330891561.html [Corola-blog/BlogPost/357924_a_359253]
-
observa și astăzi pe muntele Ceahlău și că ar fi o mărturie vie a acestui mit românesc. Zi a îndrăgostiților, început de primăvară, început de viață, acesta este Dragobetele! S-au ocupat mulți cercetători de proveniența acestei sărbători. Nicolae Constantinescu - etnolog al Universității din București - afirmă că nu există atestări documentare ale acestei sărbători decât în secolul al XIX-lea; lingvistul Lazăr Șăineanu propune analogia cu „dragu-bete”, sufixul „bete” fiind folosit în zonele din Oltenia, semnificând „adunare, mulțime”; etnograful Marcel Lutic
DRAGOBETELE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 by http://confluente.ro/Dragobetele_vavila_popovici_1329929284.html [Corola-blog/BlogPost/346610_a_347939]
-
după numele celor care le-au generat: Snegur, Voronin și Ghimpu. Autorii suțin că nu există o conștiință națională moldovenească, „statalitatea în R.Moldova fiind mult prea slabă pentru a implementa un proiect politic de o asemenea anvergură”. În final, etnologul Elena Șulea discută prezența elementelor de ruralizare a urbanului în world music, analizând o serie de cazuri din România și continentul european. Potrivit autoarei „muzica lumii se află sub semnul hibridității și se petrece o migrare a manifestărilor culturale din
„Oraşul reprezentat amp; Reprezentarea oraşului” – Revista de Antropologie Urbană nr.3/2014 by http://uzp.org.ro/orasul-reprezentat-reprezentarea-orasului-revista-de-antropologie-urbana-nr-32014/ [Corola-blog/BlogPost/93507_a_94799]
-
Române pentru Patrimoniu (ARP), cu revistele de cultură din străinătate, cu poetul și filozoful Eugen Evu, filozoful Sorin Borza, muzicologul Oleg Garaz, regretatul Andrei Vartic (Basarabia), Ion Măldărescu, scriitorul și prietenul George Roca, poeta Angela Baciu, istoricul dr. Viorel Roman, etnologul Julia Maria Cristea (Viena), poetul Dimitrie Grama (Danemarca), Ion Drăgușanul și încă mulți alții, dar și cu publicații românești prietene, ca „Romanian Vip”, „Observator”, precum și cu reviste de renume din țară, ca de pildă, „Provincia Corvina”, „Familia”, „ARP”, etc. - Între
DESPRE JURNALISMUL DE CALITATE CA DEMERS CULTURAL, ÎNTR-UN DIALOG CU LUCIAN HETCO, EDITOR ŞI REDACTOR ŞEF AL REVISTEI „AGERO de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_jurnalismul_de_calitate_ca_demers_cultural_intr_un_dialog_cu_lucian_hetco_editor_si_redactor_sef_al_revistei_agero_.html [Corola-blog/BlogPost/360795_a_362124]
-
pe piept? Această obsedantă împerechere de roșu cu alb la călușari și de roșu cu negru la mut! Dar, de ce mut cu fustă și falus sub fustă? Și multe, multe alte întrebări fără răspuns. La care nu mă mulțumesc explicațiile etnologilor. Am să le port în sufletul meu. Până unde, până când? Până aici și mai departe. Până mereu. De aceea, uneori, când privesc la televizor și văd cum se revarsă zoaiele mediatice, mă sufoc și îmi vine să alerg de zănatic
HĂLĂIŞA!- ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1433387105.html [Corola-blog/BlogPost/374834_a_376163]
-
cămara sufletească a publicului: melosul folcloric românesc! Culegerea nu s-a făptuit printr-un lan de cultură, ci pe o câmpie cu iarbă și flori spontane, trudnic, dar nu descurajator, având sprijinitori spirituali și chiar faptici, pe savanta cercetător și etnolog Emilia Comișel, prof. univ. dr. Gheorghe Oprea (Universitatea Națională de Muzică din București), realizatorii Theodora Popescu, Ion Filip, Simona Patraulea, Marioara Murărescu)... Toate colaborările sale cu Radio Oltenia Craiova, Radio România, Televiziunea Română, Televiziunea din Oradea, Etno TV, Kanal D, TVH
GHORGEL NUCĂ. IDEAL GUVERNAT ŞI ÎMBOLDIT DE FOLCLOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412749005.html [Corola-blog/BlogPost/353045_a_354374]
-
comunității.Un cuvânt de laudă Muzeului Almăjul se cuvine . Delegația arădeana a fost așteptată de arădeanul cu nume de Mănăstire G.Rancu Bodrog, dr.Dacian Rancu și a fost reprezentată de dr.Doru Sinaci director CCJ ,dr.Elena R.Colta etnolog iar expozanții Horia Truță Eugeniu Criste Paul Krizner au adus înscrisuri obiecte de cult cărți rare.Un moment cât un Viu Muzeu l-a reprezentat Standul Nădlac de pictură Felicia Baltă produse brand salam cașcaval dar vestmintele drd Gabriela Marco
DIN CÂMPIA ARADULUI ÎN ŢARA GUGULANILOR de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1494211274.html [Corola-blog/BlogPost/368890_a_370219]
-
mi le-am propus de multă vreme, să vi le pun, ocazie cu care cititorii sau fanii dumneavoastră, vor avea ocazia de-a vă cunoaște și mai bine. Nu că nu v-ar ști lumea - sunteți poet scriind versuri, sunteți etnolog scriind monografii ale localităților județului, sunteți familist (căsătorit și doi copii!), și nu în ultim rând sunteți jandarm profesionist. Aflu că zilele acestea ați fost numit de comanda Inspectoratului de Jandarmi Județean Maramureș, JANDARMUL ANULUI! Vă felicit pentru acest merit
I.J.J. MARAMURES (2013) de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Interviu_autorizat_cu_jandarmu_vasile_bele_1366360940.html [Corola-blog/BlogPost/345935_a_347264]
-
al Moldovei. Mihaela Varga (dr)- Portrete de doamne valahe în sec al XVI-lea. Dan Milici (dr) - Cultura bizantină - liant etnic în mozaicul multicultural bucovinean. Virginia Meheș - Poezia religioasă în epoca bizantină - sfânta Casiana, prima femeie imnograf. Mihai Dăncuș (dr.etnolog) Un manuscris miscelaneu de la finele secolului al XVIII-lea și începutul sec al XIX-lea. Consemnări ptivind legăturile cu lumea bizantină (rezumat). Elena Armenescu (medic) Martiriul Brâncovenilor - îndemn la credință și demnitate. Crina Bocșan (dr) Aspecte ale interesului pentru tradițiile
PERENITATEA TRADIȚIILOR CREȘTINE ȘI POPULARE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1436368377.html [Corola-blog/BlogPost/372537_a_373866]
-
POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU dr. Ștefan Lucian Mureșanu Motto: Cronicile și cântecele populare formează, în clipa de față, un material din care culeg fondul inspirațiunilor. (Mihai Eminescu) Cuvinte cheie: național, tradiții, folclor, Eminescu, basm 1. Folclorist prin educație și etnolog prin dorința cunoașterii preocupărilor omului de la sate Motto: Și, în ochi mi-ncremeniră / Multe icoane și povești. (Mihai Eminescu) Anul 1873 a fost un an plin de succese în activitatea lui Mihai Eminescu, ca etnolog și culegător de creații populare
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434397224.html [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
1. Folclorist prin educație și etnolog prin dorința cunoașterii preocupărilor omului de la sate Motto: Și, în ochi mi-ncremeniră / Multe icoane și povești. (Mihai Eminescu) Anul 1873 a fost un an plin de succese în activitatea lui Mihai Eminescu, ca etnolog și culegător de creații populare românești. O mărturie personală, privind aceste menifestări culturale, o vom întâlni în revista Timpul, din 8 aprilie 1882, în care publica un articol, intitulat Materiale etnografice, unde Eminescu mărturisea o realitate biografică: „întâmplarea m-a
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434397224.html [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
Atenția îndreptată către culegerea basmelor populare va fi pragul de recunoaștere, de către Mihai Eminescu, a harului creativ ca povestitor al țăranului plaiurilor bucovinene, și nu numai, de a meșteșugi ideea în imaginea frumosului imaginativ. O măiestrie a celui pe care etnologul Eminescu îl va recunoaște ca făuritor de patrimoniu. Acel om al satului românesc care a meditat profund asupra fiindului său teluric și și-a aventurat sufletul în lumea timpului îndepărtat al fantasticului, în care eroii satului, voinicul sau viteazul vor
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434397224.html [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
și clasate de către eruditul filolog Moses Gaster (1856-1939) în două dintre lucrările sale, ”Literatura populară română” (1883) și ”Chrestomație română” (1891), lucrări document care au stat la baza studierii acestui domeniu de activitate literară de către o seamă de folcloriști și etnologi români. În special, pentru Mihai Eminescu, basmul popular a reprezentat o specie literară aparte, atât în interpretare, cât și în reproducerea fenomenului de creație a acestuia. Basmele l-au inspirat și i-au dat posibilitatea să își formeze o nouă
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434397224.html [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Comentarii > MIORIȚA - DOSARUL MITOLOGIC AL UNEI CAPODOPERE Autor: Mihai Merticaru Publicat în: Ediția nr. 1496 din 04 februarie 2015 Toate Articolele Autorului MIORIȚA - DOSARUL MITOLOGIC AL UNEI CAPODOPERE Profesor Emeritus al Universității ,,Al. I. Cuza” din Iași, etnolog, estetician și istoric literar, Petru Ursache (1931- 2013), autor al unor volume de referință, dintre care amintim: Șezătoarea în contextul folcloristicii (1972), Poetică folclorică (1976), Camera Sambo. Introducere în opera lui Mircea Eliade (1993, edițția a II-a în 2008
DOSARUL MITOLOGIC AL UNEI CAPODOPERE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_merticaru_1423062209.html [Corola-blog/BlogPost/376052_a_377381]
-
investigare științifică a fondului muzeal existent, precum și pentru dezvoltarea lui se regăsesc în lucrările științifice realizate de specialiștii muzeului, în volumele de prezentare și broșurile editate în vederea popularizării. Muzeul Țăranului Român răspunde acestor exigențe, din rândul cercetătorilor săi evidențiindu-se etnologi de renume, precum Costion Nicolescu sau Irina Nicolau, autori ai unor impresionante (numeric și valoric) studii de specialitate și ale căror nume rămân mereu legate de istoria muzeului. Valorizarea obiectelor și colecțiilor probează prin intensa promovare - în mass-media, în mediul
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei by http://uzp.org.ro/muzeul-national-al-taranului-roman-din-bucuresti-un-discurs-modern-despre-actualitatea-traditiei/ [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
pagina web a muzeului, bloguri), partenriate cu ONG-uri, primării, instituții de învățământ - preocuparea constantă pentru popularizare, în vederea educării și informării publicului larg asupra aspectelor diverse ale culturii tradiționale. Se organizează târguri cu diferite ocazii, conferințe și festivaluri, întâlniri cu etnologi și dezbateri publice, se găzduiesc expoziții itinerante etc. În scop educativ și recreativ, se derulează programe (ateliere) de învățare a meșteșugurilor tradiționale, de confecționare a unor obiecte specifice culturii populare, de l a icoane pe sticlă, la instrumente muzicale, de la
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei by http://uzp.org.ro/muzeul-national-al-taranului-roman-din-bucuresti-un-discurs-modern-despre-actualitatea-traditiei/ [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
rural al biberonului, până la descoperiri nesperate - cum ar fi cele câteva vechi mărturii de botez boieresc-urbane, parcursul expoziției va fi cu siguranță palpitant, atât pentru copii (care se vor bucura și de un atelier surpriză), cât și pentru părinți, educatori, etnologi și bunici.
Muzeul copilăriei la MŢR by http://www.zilesinopti.ro/articole/1997/muzeul-copilariei-la-mtr [Corola-blog/BlogPost/99606_a_100898]
-
fructiferi înfloresc. Florile dispar însă la cea de-a douăsprezecea bătaie a pendulei. ### Anul Nou, cu obiceiuri și tradiții Dacă vă închipuiți că tot “zgomotul” care însoțește trecerea dintre ani este doar un mod de a sărbători, vă înșelați, întrucât etnologii consideră că astfel se alungă spiritele rele din casele și din viețile oamenilor. Trebuie luate în considerare și alte aspecte, precum: niciodată să nu măturați în Ajun de Anul Nou pentru că alungați prosperitatea, de asemenea nu trebuie să dați lucruri
Decembrie cu sărbătorile-i de iarnă by http://www.zilesinopti.ro/articole/4368/decembrie-cu-sarbatorile-i-de-iarna [Corola-blog/BlogPost/98370_a_99662]
-
al școlii și al condeiului; Apostol D. Culea, institutor, autor de manuale școlare, animator cultural, scriitor, traducător, publicist; Ion Petrovici, filozof, logician, eseist, memorialist, scriitor, orator, om politic și profesor universitar; Cora Irineu, redactor, autor de tablete; Tudor Pamfile, scriitor, etnolog, folclorist; cei doi Gheorghe Bujoreanu, scriitori; Constantin Buzdugan, scriitor și un mare patriot; Cornelia Buzdugan - Hașeganu, poet și profesor; Dumitru (Ilie) Dogaru, autor de proză scurtă; Constantin Gh. Ștefănoiu, poet; Teodor Al. Munteanu, redactor; Constant Tonegaru, poet; Bennedict Corlaciu, poet
PORTRETE LA DUNĂREA DE JOS de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412709472.html [Corola-blog/BlogPost/362285_a_363614]
-
încondeiate, groase, arcuite, a genelor lungi, răsfirate, a ochilor mari. Nasul este drept iar părul o adevărată podoabă, reprezentând o sinteză a frumuseții feminine românești.” Cine este autorul cărții „Cristale de gând” Gheorghe Clapa din Barlad? Profesor, muzeograf, istoric, publicist, etnolog, eseist, s-a născut la 2 februarie 1942, în Bârlad, jud Tutova și are publicate opt cărți ce cuprind peste o mie de pagini, nenumărate articole de specialitate, eseuri, cronici de carte, distincții și diplome ca scriitor, istoric și jurnalist
O CARTE CA O ZI ÎNSORITĂ DE PRIMĂVARĂ- „CRISTALE DE GÂND” EDIT Editura Pim 2015 (GHEORGHE CLAPA) de DORINA STOICA în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1431886832.html [Corola-blog/BlogPost/343393_a_344722]
-
Vatuiu, Ana-Cristina Popescu, Doina Drăgan și Ana Ghiaur, aduc un omagiu Limbi Române prin diferite genuri ale literaturii. Un capitol interesant ce se constituie într-un evantai de “Călătorii de documentare și pelerinaje“, cuprinde reportajele semnate de Ana Caia, Dr. etnolog Maria Mândroane, Andrușa R. Vătuiu, Genoveva Tako, psiholog Lucia Anucuța și Stelian Borhan, în care descrierea, imaginea, tradițiile și obiceiurile unor popoare sunt evidențiate cu empatie și originalitate. Interesante pagini le aflăm în Capitolul 6, unde orașul Timișoara este înglobat
PREDOSLOVENIE PENTRU BILANŢUL UNEI ACTIVITĂŢI ÎN SLUJBA CULTURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1420871175.html [Corola-blog/BlogPost/350132_a_351461]
-
liniște în pași de îngheț zburate florile de piatră la greul sărbătorilor Alexis Carell mi-e prieten de când în Waikiki călire sans aleluion (2010) ------------------------------ George ANCA: (născut la 12 aprilie 1944, în Bercioiu, județul Vâlcea). Profesor universitar, poet, eseist, scriitor, etnolog, traducător, indianist. Studii și titluri academice: Doctor în filologie (Univ. București, 1975). Director general al Bibliotecii Pedagogice Naționale „I.C. Petrescu”; Visiting Lecturer University of Delhi (1977-1984; 2002-2003) Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Președinte (fondator) al Asociației Culturale Româno-Indiene și
POSTHIND (1) – SCRISUL ÎN SINE (POEME) de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/george_anca_1479626141.html [Corola-blog/BlogPost/340072_a_341401]
-
considerate, în general, ca niște curiozități. Un al doilea moment al povestirii noastre este primitivismul. La sfârșitul sec. XIX numeroși artiști occidentali încep să se intereseze de aceste „vraje", iar măștile create în teritoriile africane sunt aduse în Europa. Unii etnologi, lingviști și geografi colecționează obiectele de proveniență africane și destinate pentru studiul religiei, politicei și în general pentru studiul colonialismului din acele regiuni. Obiectele africane încep să fie prezentate în muzee. - Muzeul etnografic din Trocadero (Paris), British Museum (Londra) ș.a.
ARTA AFRICANĂ de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1484025410.html [Corola-blog/BlogPost/362852_a_364181]
-
compoziție are cutare cărămidă sau ciob, fără acces la Internet, la cele mai solide baze de date, fără urmărire prin satelit a ceea ce se întîmplă în Carpați (că de pildă misterioasele „arsuri"), fără o echipă solidă mulți - disciplinară incluzînd sociologi, etnologi, istorici, medici, economiști, este în cercetarea arheologică modernă un fel de a juca turcă pe rampa de lansare a unei rachete, nevăzînd altceva decît tuiul. L-am întrebat cum de a ajuns să fie așa de pasionat de daci, la
CUIUL DACIC de NAPOLEON SĂVESCU în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 by http://confluente.ro/Cuiul_dacic.html [Corola-blog/BlogPost/348709_a_350038]