960 matches
-
clasică pentru a reconstitui, În istoricitatea lor, unele elemente ale religiei și religiozității celte. 5. TĂIEREA CAPETELORTC "5. TĂIEREA CAPETELOR" Posidonis din Apamea, care a locuit mult timp printre celți și le-a studiat obiceiurile cu obiectivitatea și detașarea unui etnolog modern, a avut de mai multe ori ocazia să observe capetele dușmanilor, depozitate de războinicii galezi În arhitravele caselor lor; este interesant de observat contrastul dintre filozofica toleranță a lui Posidonius și tonul acuzator al lui Strabon car i-a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
alte capete și în capul său alte capete gândeau...". (Brecht) 1. Marc Augé și JeanPaul Colleyn. Aspecte biobibliografice Primul dintre autorii Antropologiei, Marc Augé, s-a născut în 1935 la Poitiers, Franța. Actualmente este unul dintre cei mai bine cotați etnologi și africaniști francezi și unul dintre cei mai importanți specialiști europeni în antropologie socială și culturală. A fost director la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales. Marc Augé este autorul mai multor lucrări de specialitate. Menționez, în ordinea apariției
[Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
HEDEȘAN, Otilia (20.VII.1962, Pecica, j. Arad), etnolog. Este fiica Vioarei (n. Dragoș) și a lui Ioan Hedeșan, profesor. După studii liceale la Arad (1976-1980), face Facultatea de Filologie, secția română-latină, la Timișoara (1980-1984), devenind profesoară de limba și literatura română la Sânnicolau Mare (1984-1989) și apoi cadru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287423_a_288752]
-
de la volumul al optulea (1998), împreună cu Ioan Viorel Boldureanu, publicația academică „Folclor literar”, devenită, din anul 2001, „Revista de etnologie”. În cărțile pe care H. le-a publicat se simte suflul înnoitor adus de formația și lecturile noului val de etnologi români. Deloc intimidată de perspectiva senzaționalistă, care a exploatat în Occident mitul vampirului și al strigoiului, în Șapte eseuri despre strigoi (1998) autoarea procedează metodic, lucid, la alcătuirea unui dosar al credințelor despre strigoi și la comentarea lui. După ce examinează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287423_a_288752]
-
datorate fie unor medici trimiși de Curtea vieneză, fie clerului ortodox român, care condamna credința ca fiind deșartă. Urmează examinarea răspunsurilor la chestionarele lui B.P. Hasdeu, a studiilor lui S. Fl. Marian și Tudor Pamfile. H. tratează chestiunea de pe poziția etnologului interesat de reprezentările mitologice ale strigoilor vii și ale celor morți (acestei dihotomii îi alătură o alta, propusă de Marianne Mesnil: „strigoiul predestinat” și „strigoiul din întâmplare”), de sistemele rituale tradiționale, de riturile prefunerare, de complexul mitologic al strigoiului ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287423_a_288752]
-
Ce facem cu el?, Timișoara, 2001. Repere bibliografice: Györfy-Deák György, Adevărul despre Drăculea, „Limes” (Zalău), 1998, 4; Simona Constantinovici, Incursiuni în sacru și profan, O, 1998, 7; Ion Șeuleanu, „Șapte eseuri despre strigoi”, „Folclor literar”, 1998-1999, 338-341; Nicolae Constantinscu, Tineri etnologi, ALA, 1999, 466; Claudiu Gaiu, Un etnolog pe urmele lui Bram Stoker, „Zestrea” (Bistrița-Năsăud), 2000, 2; Nicolae Constantinescu, Vești din Vest, ALA, 2001, 567; Nicolae Constantinescu, Consistența mitologiei difuze, ALA, 2001, 577; Petru Ursache, O carte adevărată despre întâmplări adevărate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287423_a_288752]
-
bibliografice: Györfy-Deák György, Adevărul despre Drăculea, „Limes” (Zalău), 1998, 4; Simona Constantinovici, Incursiuni în sacru și profan, O, 1998, 7; Ion Șeuleanu, „Șapte eseuri despre strigoi”, „Folclor literar”, 1998-1999, 338-341; Nicolae Constantinscu, Tineri etnologi, ALA, 1999, 466; Claudiu Gaiu, Un etnolog pe urmele lui Bram Stoker, „Zestrea” (Bistrița-Năsăud), 2000, 2; Nicolae Constantinescu, Vești din Vest, ALA, 2001, 567; Nicolae Constantinescu, Consistența mitologiei difuze, ALA, 2001, 577; Petru Ursache, O carte adevărată despre întâmplări adevărate, CL, 2001, 11; Datcu, Dicț. etnolog., III
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287423_a_288752]
-
Un etnolog pe urmele lui Bram Stoker, „Zestrea” (Bistrița-Năsăud), 2000, 2; Nicolae Constantinescu, Vești din Vest, ALA, 2001, 567; Nicolae Constantinescu, Consistența mitologiei difuze, ALA, 2001, 577; Petru Ursache, O carte adevărată despre întâmplări adevărate, CL, 2001, 11; Datcu, Dicț. etnolog., III, 83-85; Nicolae Constantinescu, „Folclorul. Ce facem cu el?”, ALA, 2002, 610. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287423_a_288752]
-
Mircea Iorgulescu, „Gușterii și patru pipe”, RL, 1971, 4; Mirela Roznoveanu, „Ceasul viu”, TMS, 1971, 7; Nicolae Balotă, „Ceasul viu”, RL, 1971, 34; Ovidiu Dunăreanu, Marin Porumbescu, TMS, 1986, 2; Sorin Roșca, „Ucigașul de papagali”, TMS, 1992, 5; Datcu, Dicț. etnolog., II, 173; Dicț. scriit. rom., III, 869-870. O.S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288981_a_290310]
-
curată, natura sănătoasă, lină și parfumată"206. Dacă interesul lui Alexandru Bogdan-Pitești este mediat estetic de arta lui Grigorescu și a lui Luchian, în schimb, interesul lui L. Bachelin pentru folclorul românesc pe care-l studiază cu o acribie de etnolog, depășește cadrul idilic. Criticul interesat de dimensiunea identitară a artei românești publică în 1903 o carte intitulată, Esquisses Roumaines. Littérature, Folklore et Art, unde propune o serie de direcții pentru evoluția artei românești moderne având ca sursă privilegiată folclorul, tradițiile
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]