479 matches
-
popor nu e mai vorbitoare decât un zapis oarecare sau o stelă funerară? Nașterea unui popor e un miracol, negreșit, precum miracol e orice naștere, chiar a ultimei gângănii. De aceea începuturile tututor popoarelor sunt învăluite în negura legendelor. Chimia etnologică n’a ajuns și nici nu va reuși să pătrundă și să fixeze într’o formulă cu repetițje misterul formației unui popor nou din două sau mai multe vechi. Dacă s’ar fi descoperit rețeta, în vremurile acestea de produse
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
Balcanilor. Păstori nomazi, ciobani, bejenari fără adăpost, singuratici și rătăcitori, cum au fost numiți de-a lungul timpului, aromânii devin subiectul unui proiect cultural interdisciplinar, în care discursul antropologic se îmbină cu forme de expresie creativă - studii de teren, filme etnologice, concerte și înregistrări sonore, întâlniri interculturale și ateliere creative, cărți și alte publicații, piese de teatru, expoziții itinerante. Drumul, muntele, caravana, oile, fălcarea, mătăniile, cârlibana, devenite locuri și obiecte iconice pentru cultura tradițională aromână, alături de alte elemente ale patrimoniului imaterial
„CU TENDA” pe urmele aromânilor cu Muzeul Național al Țăranului Român by http://uzp.org.ro/cu-tenda-pe-urmele-aromanilor-cu-muzeul-national-al-taranului-roman/ [Corola-blog/BlogPost/93142_a_94434]
-
Cauzele conflictului de ordin personal dintre cei doi par a fi mult mai vechi și ele rămân necunoscute. Se pare că Eminescu l-a atacat în ,,Timpul” în articolul ,,Naționalitate și cosmopolitism’’(1881) și că portretul satiric eminescian din ,,Materialuri etnologice’’,1882, este al lui Macedonski. În orice caz, Macedonski se plânge mereu de atacurile permanente ale ,,confratelui Eminescu’’ în ,,Timpul’’. De altfel unele atacuri neînsemnate apăruseră din 1879 acuzându-l pe Macedonski de falsuri și escrocherii în calitate de director de prefectură
EMINESCU ŞI MACEDONSKI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 547 din 30 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eminescu_si_macedonski_ion_ionescu_bucovu_1341044940.html [Corola-blog/BlogPost/358390_a_359719]
-
Festival de Jazz și Muzică Etno, dar și numeroase reuniuni cultural-științifice, mese rotunde, consfătuirii pe teme istorice, literare, folclorice, dezbateri despre limba română și instruirea în limba maternă în școlile de stat, deosebit de agreate fiind și numeroasele competiții: gastronomice, etnografice, etnologice, expozițiile cu nestemate din lăzile de zestre, alegerea celor mai frumoase costume naționale, ii și ciupage, alegerea celei mai frumoase românce la Competiția Națională ,,Românca - Miss Serbia“ și a celei mai frumoase românce participante la Festivalul Internațional ,,Joc Românesc“. - Este
INIMA CARE BATE PENTRU LIMBA ROMÂNĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1408268902.html [Corola-blog/BlogPost/369159_a_370488]
-
și nu mai culeg folclor de la bătrâni”. În 1975 este numit director al Centrului de Librării Vâlcea, continuându-și activitatea în aceeași funcție și după 1989, la S.C. Ex Libris S.A. Debutează în presă în 1957, cu articole pe teme etnologice. În 1974 îi apare prima carte, Folclor din Țara Loviștei. A colaborat la „Viața studențească", „Argeș", „Ramuri", „Orizont", „Contemporanul" etc.Marinoiu este un împătimit scormonitor al mărturiilor legate de valorile culturale vâlcene. Contribuția sa cea mai importantă este lucrarea Istoria
IN MEMORIAM-COSTEA MARINOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_costea_marinoiu.html [Corola-blog/BlogPost/350961_a_352290]
-
părinții copiilor lor”. Să vedem, așadar, care sunt concluziile lui Simeon Florea Marain, expuse în studiul amintit, cu privire la datinile și credințele legate de mărțișor, așa cum erau ele chiar la finalul secolului al 19-lea, concluzii deduse dintr-un vast material etnologic, ce cuprinde mărturii din diverse zone locuite de români. Astfel, Simeon Florea Marain arată următoarele: „În cele mai multe părți din Bucovina, și mai cu seamă din Moldova, Muntenia și Dobrogea, este datină ca părinții să lege la 1 martie copiilor lor
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
Crăciunului, Nașterea Domnului și Anul Nou (Capra, Sorcova, Plugușorul, Boboteaza și Sfântul Ion), Dragobetele, Mărțișorul, Postul Paștelui și Învierea Domnului, Înălțarea, Rusaliile - dar și ritualuri străvechi din epocile precreștine, precum Căloianul, Paparudele, Călușarii, descântece și leacuri băbești. Din acest inventar etnologic și etnografic fac parte și cele trei momente existențiale din viața omului: Nașterea (Botezul, Mirungerea, Tăiatul Moțului), Maturitatea (Nunta) și Trecerea (Înmormântarea), prezentate de autoare într-o succintă și revelatorie analiză. Important de observat este talentul narativ de excepție, Harnica
O SCRIERE NECESARĂ RESTITUIRII ISTORICE A ÎNCĂ UNUI COLŢ DE ROMÂNIE – ŢIGĂNEŞTI, TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_elena_buica_intoa_elena_buica_1341283470.html [Corola-blog/BlogPost/356721_a_358050]
-
care a fost recunoscut internațional și trimis UNESCO în Tibet și Nepal, unde a studiat, timp de peste cinci ani plantele medicinale locale, care constitue acolo baza tratamentelor medicale. Din păcate, studiile lui Ovidu Bojor, au fost popula- rizate mai mult etnologic, mediatic, fără consecințe comerciale. Studiile și recomandările medicale ale lui Ovidiu Bojor au fost prezentate în cartea Pledoarie pentru viață, apărută în 1998 și reeditată în 2002 și 2014, ce poate fi accesată online de iubitorii tratamentelor fitoterapice . Referință Bibliografică
PLANTA, O CHINEZUȚĂ ȘI PREMIUL NOBEL de RADU OLINESCU în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/radu_olinescu_1444553625.html [Corola-blog/BlogPost/344132_a_345461]
-
are un rol bine desemnat în conștiința exprimării valorilor la țăranul agresat de toate activitățile dure ale întreținerii sale existențiale, definit elevat ca un concept exprimativ ”... în obiceiurile populare Suport lemn, formă circulară într-o formulare proprie - întrucât în literatura etnologică tema este inedită - ca model organizat al comportamentului la o anumită poziție a individului într-un ansamblu interacțional, socialmente instituit, vehiculând un cumul de limbaje care servesc în globalitatea lor unor funcții bine articulate” (Anuar IEF CB, 1992:55). Baciul
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1440008846.html [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
Părintele Bălașa scrie cu convingerea că dacii n-au pierit, ci, dimpotrivă, s-au dezvoltat de-a lungul istoriei ca un popor măreț, cu notabile realizări în toate domeniile de activitate. Își susține tezele cu nenumărate dovezi documentare, arheologice, lingvistice, etnologice. Poate unele dintre ideile sale vor fi contestate de anumiți cercetători, dar, cu siguranță, de multe va trebui să se țină seamă în istoriografia românească viitoare. Bătrânul istoric nu se sfiește să răstoarne statui, să atace teze care păreau de
OFERTĂ DE CARTE (14) MAI 2011 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/Oferta_de_carte_14_mai_2011.html [Corola-blog/BlogPost/343178_a_344507]
-
2016 Toate Articolele Autorului MITURI, LEGENDE ȘI RITUALURI DE SFÂNTUL ANDREI Printr-o incursiune în trecutul tradițional româmesc, din lada de zestre spirituală a neamului sunt readuse în actualitate, pentru perioada Sărbătorilor de Iarnă, datini și obiceiuri populare din cultura etnologică moștenită. În universul satului tradițional românesc, ele încep de la Sfântul Apostaol Anderi (din ajun) și se încheie la Sfântul Ion. Fiecare sărbătoare este un prilej de bucurie și magie, prin practicarea unor ritualuri și superstiții populare cu caracter mitico-simbolistic, moștenite
MITURI, LEGENDE ȘI RITUALURI DE SFÂNTUL ANDREI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1480460081.html [Corola-blog/BlogPost/368706_a_370035]
-
Ion. Fiecare sărbătoare este un prilej de bucurie și magie, prin practicarea unor ritualuri și superstiții populare cu caracter mitico-simbolistic, moștenite de la înaintașii ce le practicau cu autenticitate, spre a le transmite noii generații, pentru perpetuare și neuitare în moștenirea etnologică. Ritualurile se derulează într-o ordine cronologică a evenimentelor care încep din ajunul sărbătorii de Sfântul Andrei, prin paza usturoiului așezat la ușile și ferestrele caselor și grajdurilor, pe care le apără de influența malefică a moroilor și strigoilor ce
MITURI, LEGENDE ȘI RITUALURI DE SFÂNTUL ANDREI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1480460081.html [Corola-blog/BlogPost/368706_a_370035]
-
Classic”, București, 2010 Antologia prozei scurte Transilvane actuale, Ovidiu Pecican, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2010 Clauza poeziei cele mai favorizate în lirica maramureșeană și basarabeană contemporană, Igor Ursenco, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2010 O Antologie a Poeziei maramureșene, Nicolae Păuna, Scheianu Editura Etnologică, 2010 Ulmeni - Cuvânt zidit în vitralii, Volum antologic, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2010 Caietele Balcanica, Biblioteca Județeana „Panait Istrati”, Brăila, Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Galați - Brăila, 2010 Interviuri, Daniela Sitar-Taur, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2010 Bookătăria de texte & imagini, Clubul ilustratorilor
FLORICA BUD de FLORICA BUD în ediţia nr. 183 din 02 iulie 2011 by http://confluente.ro/Florica_Bud.html [Corola-blog/BlogPost/341657_a_342986]
-
Kenia și a colaborat la traducerea și revizuirea articolelor din secțiunea “Peoples and Cultures of the Word” din ediția italiană a Enciclopediei Britanice. A desenat hărți și a elaborat fișe etnografice pentru Atlasul Populațiilor (Utet, Italia) și a editat intrările etnologice din Dicționarul Enciclopedic, publicat tot de Utet. Albe, negre, roșii, galbene sau brune, indifferent de religie sau limbă, locuitoare ale orașelor sau rurale, sedentare sau nomade, bogate sau sărace, populațiile globului sunt creatoarele unor culturi eterogene care deseori se întrepătrund
Mirella Ferrera: Populaţii ale lumii. Cronică, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/mirella-ferrera-populatii-ale-lumii-cronica-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339273_a_340602]
-
considerată necesară pentru ca individul să înțeleagă în totalitate transformarea care a avut loc. Autoarea volumului, Mirella Ferrera, subliniază și ilustrează cu fermitate această dimensiune “transformantă” a culturii pentru a contrazice opinia destul de răspândită că “grupurile interesante din punct de vedere etnologic ar fi “imobile” - adică suspendate în timp și în lumi închise, izolate, - sau, și mai grav, că ele ar fi “primitive”. Părem a ne menține acest punct de vedere ca pe un suport al dorinței noastre disperate de a ne
Mirella Ferrera: Populaţii ale lumii. Cronică, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/mirella-ferrera-populatii-ale-lumii-cronica-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339273_a_340602]
-
început, nașterea este umană, ivirea este divină; ivi, ivesc, vb. IV. refl. - a se arăta, a apărea (dintr-odată, pe neașteptate), a ieși la iveală, a se descoperi. Cf. DOOM. Referințe bibliografice: • Anuar, Academia Română - Institutul de Etnografie și Folclor, Considerații etnologice asupra mentalității agrare a poporului român de dr. Georgeta Moraru, Comunicări, Ssesiunea ”Eminesciana”, București, 1990. • Micul dicționar academic, (2002), Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", Editura Univers Enciclopedic, București. • Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, (1982), Editura Academiei
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
etnologia românească și europeană, contribuind decisiv la fixarea unor teme, la trasarea unor căi de investigare a folclorului nostru în context balcanic, elaborând studii-reper fără de care nu va putea fi întreprinsă, de acum înainte, nicio altă cercetare temeinică în științele etnologice. Semnând în prestigioase antologii (The Encyclopedia of Religion, sub baghetă lui Mircea Eliade, de exemplu), coordonând grupul de cercetare academică de la Cluj, predând etnologie la Köln ori făcând serioase investigații de teren în Banat, numele lui Ion Taloș va rămâne
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/honorem-ion-talos/ [Corola-blog/BlogPost/93067_a_94359]
-
vor fi definitiv fixate prin alte două analize de bază: Cununia fraților și Nunta Soarelui. Incestul zădărnicit în folclorul românesc și universal, București, 2004, și Lupta voinicului cu leul. Mit și inițiere în folclorul românesc, București, 2007. De asemenea, instrumentarul etnologic beneficiază de contribuția excepțională a autorului, prin Petit Dictionnaire de mythologie populaire roumaine, apărut la Grenoble în 2002, ori Gândirea magico-religioasă la români. Dicționar (București, 2001), lucrări monumentale, care furnizează majoritatea materialelor necesare viitoarelor cercetări în domeniu. Lucrările de tip
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/honorem-ion-talos/ [Corola-blog/BlogPost/93067_a_94359]
-
prin Petit Dictionnaire de mythologie populaire roumaine, apărut la Grenoble în 2002, ori Gândirea magico-religioasă la români. Dicționar (București, 2001), lucrări monumentale, care furnizează majoritatea materialelor necesare viitoarelor cercetări în domeniu. Lucrările de tip monografic ale savantului au desăvârșit investigarea etnologica a unor zone (de exemplu, Valea Gurghiului. Monografie etnologica, coordonatori: Ion Muslea, Dumitru Pop, Ion Taloș, ediția a doua, îngrijita de Ion Cuceu și însoțită de 26 de plânse, Cluj-Napoca 2008). Ultima să lucrare, monumentala prin temeinicia ordonării surselor și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/honorem-ion-talos/ [Corola-blog/BlogPost/93067_a_94359]
-
Grenoble în 2002, ori Gândirea magico-religioasă la români. Dicționar (București, 2001), lucrări monumentale, care furnizează majoritatea materialelor necesare viitoarelor cercetări în domeniu. Lucrările de tip monografic ale savantului au desăvârșit investigarea etnologica a unor zone (de exemplu, Valea Gurghiului. Monografie etnologica, coordonatori: Ion Muslea, Dumitru Pop, Ion Taloș, ediția a doua, îngrijita de Ion Cuceu și însoțită de 26 de plânse, Cluj-Napoca 2008). Ultima să lucrare, monumentala prin temeinicia ordonării surselor și a analizei, Omul și leul. Studiu de antropologie culturală
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/honorem-ion-talos/ [Corola-blog/BlogPost/93067_a_94359]
-
constă în divizarea etnică artificială. Este vorba despre exprimarea unei poziții ferme din partea mediului științific și academic cu privire la standardizarea așa-zisei „limbi vlahe”, în condițiile în care apartenența acestor comunități la romanitate este dovedită de numeroase studii istorice, lingvistice și etnologice. În contextul unei discuții care a avut loc la începutul acestui an, cu ministrul delegat pentru Relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, s-a stabilit „importantă apartenenței la un spațiu identitar comun a persoanelor de origine română și a
Pentru cetăţenia patriei-mamă by Eugen Simion () [Corola-website/Journalistic/296448_a_297777]
-
pagini se recomandă singur! Diseminarea, în scopul informării publicului larg, a cunoștințelor și experiențelor personale despre unele teorii, concepții și concepte moderne cuprinde: opiniile sale privind introducerea matematicii nuanțate în procesul conducerii militare, aplicațiile inteligenței artificiale în domeniul militar, reperele etnologice și accentele de condiționare ecologică în conflictele beligene actuale, procesele sociale și securitatea lor informațională, conexiunile războiului cibernetic cu inteligență artificială, viața că o expresie a informaționalului, precum și strategia militară și socială actuala, și unele aspecte ale evoluției relațiilor internaționale
SUNT FIU AL TELEORMANULUI, ALEXĂNDREAN- COLONEL VIOREL CIOBANU de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 by http://confluente.ro/virginia_vini_popescu_1469536788.html [Corola-blog/BlogPost/380123_a_381452]
-
5Al. Rosetti, Colindele religioase la români, Academia Română, București, 1920, p. 2; 6Idem, p. 8-9; 7Idem, p. 77; 8O. Buhociu, Folclorul de iarnă. Ziorile și poezia păstorească, Editura Minerva, București, 1979, p. 89; 9M. Pop, Obiceiuri tradiționale românești, Institutul de Cercetări Etnologice și Dialectologice, București,1976, p. 70; 10C. Bălosu, Colindatul în Țara Loviștei, în Oltenia - Studii și Comunicări. IX.Etnografie, 1989, p. 80-99, Muzeul Olteniei, Craiova; 11T. Pamfilie, Sărbătorile la români, Editura Saeculum, 1997, p. 306, 315, 322, 324; 12T. Bălășel
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1480972248.html [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
europeană izbutește să fie la izvoarele Europei, unde stăpânește "fenomenul choral"și unde natură însăși se învestmântează într-un fel de magie prin care ne vorbește, comunicând în straturi de "tipar"ancestral. În fond, scriitoarea exemplifică un fel de "reportaj etnologic"călăuzit de altfel de principii decât raportul în imediat și "prezenteismul"și ilustrează o specie ce va trebui să capete "teoria"deopotrivă cu materia aplicată, așternuta aici. Artur Silveștri, 2007 Într-o lume în care totul se vinde și totul
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 42 din 11 februarie 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Rodica_Elena_Lupu.html [Corola-blog/BlogPost/340193_a_341522]
-
oblăduiesc țara în mod natural, ocrotind națiunea. S-a spus, pe bună dreptate, că Evul Mediu este văzut de poet ca o primăvară etnică, ca o vreme de formare a naționalităților și chiar de înflorire a lor, sub semnul „tinereții etnologice”, cum însuși protagonistul nostru scrie[34]. „Vârsta de aur” a „vârstei de aur” medievale românești - derulate pe circa un mileniu, cum s-a văzut - este, conform lui Eminescu, secolul al XV-lea. „Suta a cincisprezecea” este „avanscena teatrului Universului ocupată
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc by http://uzp.org.ro/poezia-lui-eminescu-si-evul-mediu-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]