111 matches
-
Posibilitatea unei Îmbogățiri culturale reciproce este o idee de dată recentă, la apariția căreia au contribuit interdependența economiilor și fluxurile emigrațiilor. Indiferent dacă ne bazăm pe o teorie a „câmpurilor”, ne situăm Într-o perspectivă interacționistă sau aderăm la postulatele etnometodologiei, ar mai fi de menționat o mulțime de teme de discuție. Să semnalăm În special studierea stilurilor de viață și a tipurilor de sociabilitate, analiza impactului mass-media și a determinanților creației artistice, dezbaterile asupra relativismului și etnicității sau asupra mondializării
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
a dobândit o extindere pluridisciplinară (Seca, 2001). Dacă istoricii, sociologii, psihologii, geografii, antropologii, economiștii și alți specialiști folosesc În lucrările lor, În mod explicit, prin sinonimie sau metonimie (mentalitate, cultură, sistem de opinii, de semne sau discursiv, mod de viață, etnometodologie, univers semiotic etc.), referințe din domeniul RS, motivul este că acestea nu constituie doar o teorie, ci fenomene și cristalizări reperabile În materialitatea arhivelor, monumentelor, transcrierilor tranzacțiilor verbale (discursuri, dialoguri, talk shows, dezbateri publice), a creațiilor artistice, științifice, culturale sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
aplicare a unei logici de tip contractual, bazată pe concesii reciproce), psihologie (reflecție asupra noțiunii de identitate și luarea În considerare a modalităților, atât subiective, cât și obiective, atât interne, cât și externe etc.). Termenul este utilizat curent și de către etnometodologi și se referă la interacțiunile dintre grupuri și indivizi prin intermediul a diverse procese, relaționale sau biografice. ν Aceste procese, așa cum bine au arătat Jean Remy și Liliane Voyé (reluând astfel preceptele Școlii de la Chicago), nu se limitează la negociere și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Rusia utopismul administrativ din hărțile cadastrale agricultura intercalată Rutland, Peter Asociația de Dezvoltare Ruwuma Sachs, Jeffrey Sahlins, Peter Sankt Petersburg Saint-Simon, Henri Comte de Samuel, Franck Sanguinetti, Alexandre Sartre, Jean-Paul Schenk, Carl Schumacher, E.F. știință certitudinea căutată de ca emancipare etnometodologia credința extrem-modernistă În cunoașterea practică denigrată de vezi, de asemenea, Agricultură Sen, Amartya Sennett, Richard Așezări permanente În Etiopia În India În Asia de Sud-Est vezi, de asemenea, Tanzania, satele ujamaa din Shanin, Teodor șlîiapnikov, Aleksandr șolohov, Mihail Simon, Herbert Simplificare În
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
ca și În cazul temperaturii standard de fierbere a apei. Astfel, constanta este o convenție universală și variază, de fapt, În funcție de altitudine. Citat În Nussbaum, The Fragility of Goodness, p. 95. Se scrie tot mai mult cu privire la practica sau la etnometodologia științei, mai ales a celei de laborator. Majoritatea lucrărilor pun accentul pe diferența Între practica științifică efectivă, pe de o parte, și forma sa codificată (În articole și rapoarte de laborator, de pildă), pe de altă parte. Pentru o introducere
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
de curente care urmăreau alte perspective - persoana, grupurile, raporturile intersubiective în experiența vieții cotidiene. Aceste abordări, numite sociologii interpretative, cuprind mai multe teorii care s-au aplecat inclusiv asupra fenomenului comunicațional: dintre ele, ne vom opri asupra interacționismului simbolic și etnometodologiei. ¬ Interacționismul simbolic. Curentul interacționist este rezultatul cercetărilor sociologilor reuniți în ceea ce s-a denumit școala de la Chicago. Pentru Herbert Blumer, creatorul conceptului, interacționismul simbolic subliniază natura simbolică a vieții sociale. În 1969, Blumer rezumă acest demers în trei premise principale
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
acest sens)” (Goffman, 1991, p. 216). Este evident că, în condițiile limitării accesului spațial - perspectivă oferită în cele două tipuri de instituții studiate de autor-, teritorialitatea devine un element extrem de important în influența pe care o exercită asupra actului comunicării. ¬ Etnometodologia. Figura centrală a curentului etnometodologic este reprezentată de Harold Garfinkel, profesor la Universitatea California (și fost student al lui Parsons, la Harvard). Etnometodologia pornește de la studiul simțului comun, așa cum se relevă acesta în situațiile obișnuite de acțiune. Faptul social nu
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de autor-, teritorialitatea devine un element extrem de important în influența pe care o exercită asupra actului comunicării. ¬ Etnometodologia. Figura centrală a curentului etnometodologic este reprezentată de Harold Garfinkel, profesor la Universitatea California (și fost student al lui Parsons, la Harvard). Etnometodologia pornește de la studiul simțului comun, așa cum se relevă acesta în situațiile obișnuite de acțiune. Faptul social nu mai este dat (ca în perspectiva oferită de structuralism), ci este rezultatul activității persoanelor, schema comunicării substituindu-se celei a acțiunii. „Studiile etnometodologice
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
constând în acțiuni practice, în împrejurări practice, în cunoașterea comună, în structurile sociale și raționamentul sociologic practic. Această reflexivitate ne îngăduie să reperăm și să examinăm ocurența lor: ca atare, dă posibilitatea de a le analiza” (Garfinkel, 1992, p. vii). Etnometodologia focalizează accentul de cercetare pe analiza conversației, deoarece, pentru cercetătorii din cadrul acestei abordări, conversația reprezintă una dintre formele fundamentale de organizare socială. Un enunț verbal nu apare niciodată ca produs al unei singure persoane, ci este un produs al interacțiunii
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
realității pe care o studiază. Deconstructivismul va servi la chestionarea paradigmei dominante, la penetrarea aparenței simbolurilor pentru a le face transparente, la dezavuarea „regimurilor universale ale adevărului” (Boje et al., 1996). b) Contextualismul este o viziune inspirată mai ales de etnometodologi. Etnometodologia oferă o teorie elaborată și sistematică potrivit căreia membrii unei organizații sau ai unui grup încearcă să mențină un „sens comun”, care însă, fiind fragmentar, istoric și situațional, nu se poate conforma decât unei „logici locale”. Principala idee este
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
pe care o studiază. Deconstructivismul va servi la chestionarea paradigmei dominante, la penetrarea aparenței simbolurilor pentru a le face transparente, la dezavuarea „regimurilor universale ale adevărului” (Boje et al., 1996). b) Contextualismul este o viziune inspirată mai ales de etnometodologi. Etnometodologia oferă o teorie elaborată și sistematică potrivit căreia membrii unei organizații sau ai unui grup încearcă să mențină un „sens comun”, care însă, fiind fragmentar, istoric și situațional, nu se poate conforma decât unei „logici locale”. Principala idee este că
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
persuasiunii politice. Analizele „mitologice” și interpretările arhetipale ale imaginarului aparțin aceluiași domeniu interpretativ. Metodologiile expresiei O altă direcție importantă a analizei calitative este interpretarea discursivă. Convențiile narative sunt extrem de importante În abordarea calitativă. Definiția convențiilor narative este preluată din domeniul etnometodologiei. Scopul cercetării calitative este acela de a prezenta realitatea În mod conversațional, de a detalia modul de manifestare a oamenilor prin recursul la „poveste”. John Van Maanen 1 a identificat cel puțin trei tipuri de „voci narative” utilizabile În studiile
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
verifica (i valida o teorie din domeniul (tiin(elor socio-umane. Adev(rul s-ar putea afla totu(i la mijloc, p(strînd un bun echilibru (ntre teorie (i practic(. Astfel, noile curente sociologice (fenomenologia sociologic(, modelul dramaturgic, interac(ionismul simbolic, etnometodologia) arăt( c( omul (i societatea pot fi studiate din diferite perspective (i utilizînd metode variate. De pild(, dac( sociologiile interac(ioniste "sînt interesate de activitatea cotidian( (n primul rînd că o activitate de cunoa(tere (i comunicare, etnometodologia adaug( acestor
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
ionismul simbolic, etnometodologia) arăt( c( omul (i societatea pot fi studiate din diferite perspective (i utilizînd metode variate. De pild(, dac( sociologiile interac(ioniste "sînt interesate de activitatea cotidian( (n primul rînd că o activitate de cunoa(tere (i comunicare, etnometodologia adaug( acestor dimensiuni o dimensiune practic(: ceea ce-l intereseaz( pe cercet(torul etnometodolog este ansamblu "etnometodelor" al "ra(ionamentelor sociologice practice", modul (n care membrii unei colectivit((i organizeaz( (i gestioneaz( practic activit((ile lor cotidiene"3. (n felul acesta
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
munci (i, deci, susceptibil( de a fi observat(: astfel este cazul statisticilor de delincven(( [Cicourel, 1968]. Aceast( analiz( inspirat( de perspectivă fenomenologic( este extins( la categoriile utilizate de observator și la raportul s(u cu persoanele. Numim aceast( reflec(ie "etnometodologie". Numero(i sociologi nord-americani conținu( s( utilizeze observa(ia direct(, aducînd date esențiale (n diverse domenii. Robert Emerson aduce pe frontispiciu o reflec(ie asupra conduitei observa(iei (i (n special asupra redact(rîi diferitelor sale stadii [Emerson et al
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
calul). 391 P. Champagne ș.a., Initiation à la pratique sociologique (cap. 2, "Object sociologique et problème social", pp. 53-101), Dunod, Paris, 1989. 392 Este necesară cunoașterea și stăpânirea tuturor teoriilor sociologice, deci și a teoriei etichetării, a interacționismului simbolic, a etnometodologiei, a analizei discursului, a pragmaticii, a intertextualității și indexicalității etc. 393 G. King ș.a., Fundamentele cercetării sociale, Polirom, Iași, 2000. 394 Idem, p. 53. 395 Respectul demnității umane și considerarea oamenilor ca membri competenți, convingerea că societatea poate și trebuie
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
construirea "cunoștințelor de bază" pe care le permit. 1. Verbalizări 1.1. Mișcarea conversațiilor Construcția datelor pentru studiul reprezentărilor sociale poate să rezulte în același timp din proceduri experimentale și din cercetări monografice. Ancheta de teren, după Școala de la Chicago, etnometodologia și dezvoltarea psihologiei clinice permit o înțelegere diferită, dar nu mai puțin bogată și interesantă a acestor forme de cunoștințe practice. "Societățile de gînditori amatori" (Moscovici, 1976) se formează în funcție de integrarea noutăților și informațiilor care circulă în spațiul social. Reprezentările
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
a atribui semnificații percepțiilor și experienței de viață." (Johnson, 2007, p. 164). Fenomenologia a căpătat importanță pentru sociologi la sfârșitul anilor '60, când multe teorii centrale ale perioadei postbelice au fost respinse. Cea mai durabilă influență au avut-o în etnometodologie, Peter Berger și Thomas Luckmann, în Construcția socială a realității (1967), "au oferit o teorie socială generală bazată pe fenomenologie, încercând să combine caracteristicile teoriilor acțiunii sociale și structurii sociale: lumea socială se construiește prin procese de tipificare, care dobândesc
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
tehnică sociologică sau psihologică, alături de cea lingvistică. V. conținut, analiză a discursului. DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; PAYNE-BARBERA 2004; ROVENȚA- FRUMUȘANI 2004; VARO - LINARES 2004. DH ANALIZĂ A CONVERSAȚIEI. Numită și analiză conversațională, noțiunea a fost definită și descrisă în cadrul etnometodologiei, curent de gîndire promovat în cercetarea americană a științelor sociale, după 1970, prin contribuția lui H. Sacks, E. Schlegloff, G. Jefferson ș. a. Deși nu este întotdeauna admisă ca fiind o componentă a analizei discursului, analiza conversației nu se poate realiza
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
lume și de a oferi o viziune despre lume, determinată de contextul cultural. C. Lévi-Strauss folosește expresia divizare conceptuală a lumii, avînd între predecesori pe lingviștii americani Benjamin Lee Whorf și Edward Sapir. De aici a evoluat perspectiva oferită de etnometodologie, unde noțiunea "categorizare" urmărește să explice de ce participanții la o situație ajung să clasifice într-o manieră apropiată. De altfel, încă din Antichitate, s-a constatat că spiritul reflectă realitatea, care capătă astfel o reprezentare internă în cadrul căreia elementele ei
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
element al realității. Prin urmare, aceasta este o categorizare individualizantă, diferită de cea transferabilă la mai mulți referenți a numelui comun, și constituie modul de semnificare al numelui propriu, iar nominația conferă statutul de individ prin ea însăși. V. definiție, etnometodologie, praxem. BENVENISTE 1966; DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; VARO - LINARES 2004. RN CÎMP. Deși element al limbii generale cu o semnificație foarte concretă, cuvîntul cîmp, însoțit de determinări, are o mare întrebuinațare în
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
o dată cu dezvoltarea abordării pragmatice. Cei mai mulți lingviști admit astăzi importanța contextului și recunosc că limbajul este un fenomen social cu două aspecte: el este determinat de contextul social și este, în același timp, o practică socială în sine. V. cadru, cotext, etnometodologie, pragmatică. GOFFMAN 1966; DURANTI - GOODWIN 1992; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; BUSSMANN 2008. MT CONTEXTUALIZARE. Prin lucrările de sociolingvistică ale lui John Gumperz, care au pus în evidență funcțiile comunicative ale variabilității lingvistice, s-a adus în atenție contextualizarea ca
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
instituțional de defășurare. Conversația a dobîndit statutul de obiect al științei limbii o dată cu dezvoltarea lingvisticii enunțării și a pragmaticii. Astfel, conversațiile orale ordinare au fost studiate de școala anglo-saxonă care s-a dezvoltat pe baza unui curent al sociologiei numit etnometodologie, fondat de Harold Garfinkel, după 1960. A n a l i z a d i s c u r s u l u i conversațional între doi sau mai mulți participanți a fost fondată de Harvey Sacks în anii următori
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
prezența sau absența profesorului, într-o pauză la bibliotecă etc.); f) este structurată în sensul alternării diverselor intervenții ale participanților; g) se caracterizează prin consubstanțialitatea comportament social /comportament lingvistic și, din această perspectivă, poate fi interacțională, dar și ilocuționară. V. etnometodologie, ilocuționar, interacțiune, schimb. KERBRAT-ORECCHIONI 1995, 1996; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; ROVENȚA-FRUMUȘANI 2004; GA 2005. LC COOCURENȚĂ. Dacă ocurența este prezența unui element al limbii într-un enunț, coocurența, prin însăși structura termenului, indică prezența în
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
registre ce constituie repertoriul verbal al unui individ sau al unui grup. Etnografia comunicării are ca obiectiv aflarea explicațiilor globale în legătură cu conduitele discursive locale în cadrul general al credințelor, acțiunilor și normelor constitutive pentru o realitate socială și culturală. V. context, etnometodologie, interacțiune, intercultural. DUCROT - SCHAEFFER 1995; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; BUSSMANN 2008. RN ETNOMETODOLOGIE. Cu originea în a doua jumătate a secolului al XX-lea, etnometodologia s-a afirmat ca un studiu al cunoașterii sociale comune, în măsura în care această cunoaștere este în relație
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]