65 matches
-
Sad este titlul de lucru al cărții, pentru că la început în aceasta am intenționat să-i includ doar pe soliștii vocali și instrumentiști. Însă, dacă analizăm faptele mai atent, înregistrarea unui cântec implică mai mulți protagoniști: culegătorul, aranjorul, compozitorul, dirijorul, etnomuzicologul, folcloristul, producătorul muzical, redactorul muzical, maestrul de sunet etc., astfel că având aceste elemente în vedere, cărții îi corespundea mai mult titlul Lexiconul creatorilor muzicii populare românești la Radio Novi Sad Publicația oferă cititorilor informații prețioase despre creatorii muzicii de pe
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
puțin două importante antologii: Folclor din Basarabia și o altă antologie de Colinde, pentru investigarea căruia am beneficiat de aprobarea conducerii Uniunii, respectiv a președintelui - Adrian Iorgulescu - și a vicepreședintelui - Ulpiu Vlad și de răbdarea tinerei bibliotecare, Elena Apostol. Viitorul etnomuzicolog pornește de la nivelul când cercetarea creației populare se încadra în faza denumită folcloristică, limitându-se la investigarea de suprafață, fără a sonda profunzimile și multiplele semnificații psihologice, sociale și etnice ale creației populare. Pe măsură ce această aprofundare se făcea simțită - el
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
făcea simțită - el însuși contribuind la progres - se face trecerea lentă spre cercetarea etnomuzicologică - terenul ei fiind definit în 1951, de către Jeep Kunst - savantul care a descoperit și teoretizat aspectele fundamentale ale creației populare privite din perspective muzicale. În cazul etnomuzicologului nostru, această trecere este rezultatul unei documentări solide în istoria românească și universală, a cercetărilor cântecului popular și al unor investigații extinse în spațiu și în timp, prin abordarea domeniilor care au urmărit studierea creației folclorice: antropologie, etnografie, sociologie, istorie
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
pe cale de a se întemeia”<footnote Breazul, G(eorge) - Tradiția muzicală românească; în: Acțiunea, București, An I, nr. 10, 15 septembrie 1940, p. 1 - 2; Republicat în: Pagini din istoria muzicii românești, vol. VI..., pp. 3 - 6; footnote> . Conform afirmației etnomuzicologului Gheorghe Ciobanu, până prin 1920 George Breazul „era indiscutabil cel mai bun cunoscător al folclorului românesc din zona intercarpatică”<footnote Ciobanu, Gheorghe - George Breazul - Cercetări de istorie și folclor; în: Ciobanu, Gheorghe - Studii de etnomuzicologie și bizantinologie, vol. III, București, Editura
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
15 martie 1927, George Breazul este numit oficial în Comisiunea instituită cu însărcinarea de a culege material folcloristic muzical și de a alcătui arhiva fonogramică - XVI - 1747. „Ziua de 15 martie 1927, când s-a pus această rezoluție - va conchide etnomuzicologul Gheorghe Ciobanu, la aproape 40 de ani de la eveniment - este ziua când a luat ființă - după o luptă dârză, s- ar putea spune - prima arhivă fonogramică la noi în țară” și reținea faptul că, în fond, crearea Arhivei Fonogramice „a
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
melodii „culese cu sau fără fonograf și transcrise pe note muzicale”<footnote Breazul, G(eorge) - Patrium Carmen Contribuții la studiul muzicii românești..., p. 494; footnote> . Despre realizarea românească vor scrie specialiști europeni de talia lui Georg Schünemann, fost profesor al etnomuzicologului la Universitatea din Berlin<footnote Schünemann, Georg - Die Phonogramm - Archive in Bukarest und Zagreb; în: Archivs für Musikforschung, Berlin, An I, nr. 4, 1936, pp. 493 - 496; footnote> , Erich H. Müller Asow<footnote Asow, Erich H. Müller - Volksmusik in Rumänien
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
cu Nicolae Iorga<footnote Iorga, N. - O mare culegere de poesie populară; în: Cuget clar, București, An III, nr. 8, 2 septembrie 1938, pp. 113 - 117; footnote> , continuând cu muzicieni de talia lui Ioan Chirescu, Sabin Drăgoi, Marțian Negrea etc. Etnomuzicologul Gheorghe Oprea apreciază culegerea, care „devenise în ultimele decenii un rar, dar extrem de valoros document de arhivă, ce nu putea fi trecut cu vederea de către specialiști” - elogiind retipărirea ei, considerată „semnificativă nu numai pentru tezaurul de spiritualitate autohtonă, dar reprezentându
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
1993. p. 479. footnote> Un alt merit al lui George Breazul îl constituie aplicarea metodei comparatiste la muzica populară, aceasta extinzându-se de la creația cultă la cea populară, de la forme ample până la structurile motivelor muzicale, melodice sau ritmice. De altfel, etnomuzicologul român făcea, în 1935, o propunere îndrăzneață de întemeiere a unei arhive fonogramice a popoarelor din Balcani. Nu trebuie uitate prezentările folclorului românesc făcute de Breazul în reviste de specialitate din străinătate, la loc de cinste situându-se La musique
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
La musique roumaine, publicat în numărul 1 - 2 din anul VI, 1936 al revistei L’Europe Orientale, sau El Folklore Rumano, publicat în revista Buletin latino americano de musica din Montevideo, Anul III, tomul III, abril 1937, pp. 301 - 306. Etnomuzicologul Gheorghe Ciobanu rezumă câteva contribuții teoretice ale lui George Breazul a căror valabilitate se extinde și la folclorul altor popoare: - punând temeliile Arhivei Fonogramice, Breazul nu a încetat să caute și să adune date privind manifestările muzicale de-a lungul
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
și faptă românească”<footnote Ministerul Instrucțiunii - Programa analitică pentru școalele de copii mici, București, Institutul de Arte Grafice Ed. Marvan, pp. 20 - 21; Republicată în: Breazul, G(eorge) - Patrium Carmen Contribuții la studiul muzicii românești..., p. 619; footnote> . După constatările etnomuzicologului, folclorul reprezintă în modul cel mai strălucit această condensare de viață și justifică primele comunicări ale copilului, care sunt muzicale, primele sunete prevestind și chemând muzica, la început vocală și apoi instrumentală, produsă prin jucăriile muzicale. „Aproape toate jocurile de
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
jumătate, așa cum am arătat în urmă cu aproape peste un deceniu și jumătate, când prezentam următoarea schemă<footnote Vasile, Vasile - Pagini nescrise din istoria pedagogiei și a culturii românești, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1995, p. 195; footnote> . De asemenea, etnomuzicologul sesizase rolul deosebit pe care-l au învățătorii în tezaurizarea și integrarea folclorului în activități educaționale, formulând prevederi speciale pentru școlile normale de învățători (învățătoare) și educatoare. n concepția lui Breazul, formațiile muzicale școlare trebuie să facă legătura cu viața
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
vor intra în atenția cercetătorilor pe măsura apariției lor). Timpul a prilejuit și conturarea diferitelor fațete ale activității și personalității lui George Breazul, privite disparat și pe care le putem urmări într-o formă rezumativă, pe grila de mai sus: - etnomuzicologul: Gheorghe Ciobanu: în studiul din 1966<footnote Ciobanu, Gheorghe - Aportul lui G. Breazul; în: st. cit., loc cit.; footnote> și în prefața celui de-al V - lea volum al Paginilor din istoria muzicii românești, amintită mai sus<footnote Ciobanu, Gheorghe
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
a reda sentimentul trăit. Este o mulțumire sufletească echivalentă cu iubirea pentru copii și meseria de dascăl. Le mulțumesc și prietenilor Daniela Băcilă și Gelu Stan, care au venit, ca în fiecare an, să mă felicite de ziua mea“, spune etnomuzicologul Ioan Odrobot. El figurează, de asemenea, pe lista celor nouă artiști de elită care vor primi, în data de 8 decembrie a.c., premiul Pro Cultura Timisiensis, ediția 2004, din partea Consiliului Județean Timiș. Portret de/pentru artist „Vanu Odrobot este un
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
Dumitru Avakian Sunt evocate în continuare, în mod aproape obsesiv, la noi acasă dar și în Elveția, personalitățile pianiștilor Clară Haskil și Dinu Lipatti, cea a etnomuzicologului Constantin Brăiloiu, pentru a marca locul muzicienilor români în peisajul artistic al țării cantoanelor în deceniile de mijloc ale secolului. În plus, nu se uită faptul că George Enescu însuși, cu aproximativ cinci decenii în urmă, a animat activitatea juriilor
Elvetia muzicienilor români by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17718_a_19043]
-
G. Dem. Teodorescu, cînd și-a adunat material pentru vestită să colecție de cîntece populare din 1885, a mărturisit că "norocul nostru cel mare" a fost că a descoperit, la Brăila, pe un Petru Cretu Solcanul, cîntăreț popular). Pentru viitorul etnomuzicolog Brauner ceva din tezaurul acesta popular s-a sedimentat în subconștientul sau. Tot peregrinînd, familia Brauner se mută în 1917-1918 la București, locuind undeva în Calea Victoriei, alături de actualul Cazino Victoria, clădirea unde a funcționat pînă în 1944 ambasada Germaniei la
Din viata lui Harry Brauner by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17537_a_18862]
-
de studiu al ICTM, și-a exprimat satisfacția pentru calitatea manifestării și a anunțat că viitoarea întîlnire, își propune discutarea unor aspecte metodologice. De altfel, aceste discuții sunt continuate în prezent la București unde se întâlnesc conducerea ICTM și colegii etnomuzicologi români în vederea viitorului Congres Mondial care va avea loc în Brazilia.
Întâlnirea de la Innsbruck by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16917_a_18242]
-
Într-unul din articolele cu caracter critic a profesorului și dirijorului; etnomuzicologului și compozitorului Timotei Popovici, la adresa unui preot care susținea că Maramureșul a fost „Țara colindelor“ românești 1, maestrul i-a replicat: „M-a uimit această vorba fiindcă eu știam că Țara Colindelor este întreaga țară a noastră. De la un capat
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
pământul românesc gâlgâie de colinde, unele mai frumoase decât altele. Doar că, avem o iubire mai mare pentru cântecele din aretul nostru, chiar dacă nu ar fi așa frumoase ca unele din alte părți“.2 Zestrea care ne-a lăsat-o etnomuzicologul Cornel Bogariu confirmă pe deplin ideea promovată de muzicianul bănățean care dintr-o dedicație a lui Gheorghe Breazul reiese că, a fost „Ctitorul reînvierii cultului colindelor românești“.3 Am desprins din versurile colindelor și cântecelor de stea, culese de C.
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
litră de vin / Și v’o două de rachiu, - / Fie zece-toate-or trece - / Vai, da bine-ar fi!“.5 Cu mulți ani în urmă, împreună cu folcloristul clujean Virgil Medan am descins in localitatea Păucinești, din bazinul Țarii Hațegului, mergând pe urmele etnomuzicologului de renume mondial, Béla Bartók, care în anul 1912 a cules, un mănunchi de colinde de la țăranii de aici. Spre marea noastră uimire, prin comparație, producțiile muzicale de acest fel înregistrate cu mai bine de un secol în urmă și
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
Daniélou, citat înserat ca motto al studiului Considerații asupra unei "muzici atemporale", elaborat de Corneliu Dan Georgescu și tipărit în volumul la care facem referire). Congruența unor repere estetice, fie ele complementare sau antinomice, o preocupă constant pe Speranța Rădulescu, etnomuzicolog deosebit de mobil și constructiv, de data aceasta în sfera globalismului muzicologic: Estetica muzicii la plural. Câteva reflecții grăbite, eseu ce survolează plaja unor criterii și atitudini estetice vehiculate pe teritoriul așa-zisului sat planetar contemporan. Un interesant studiu de caz
Un alt fel de manual by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8611_a_9936]
-
mare de pe plajă de la Festivalului Folk You ! Florian Pittiș, grupul FloriMan a prezentat un performance de și cu Mircea Florian. Folosind mijloace și media contemporane, spectacolul este o re-înscenare (New Media Live-Action Role-Playing) a relației dintre Maria Tănase și etnomuzicologul Hary Brauner. Cu ajutorul tehnologiilor actuale vocea Mariei Tănase a dialogat cu noi, imaginea ei s-a topit în imaginarul zilei de azi. Spectatorii au văzut proiecții multiple și interactive și au auzit voci digitalizate, instrumente acustice și electronice în încercarea
Concerte by Gabi MATEI () [Corola-journal/Journalistic/83962_a_85287]
-
1913, în orașul Ploiești, în familia unor cunoscuți intelectuali. Tatăl a fost renumitul institutor, dirijor și profesor de muzică Gheorghe Comișel, absolvent al primei promoții din cadrul Academiei de Muzică Religioasă din București (1931), iar mama - profesoară de activități practice. Viitorul etnomuzicolog a început studiile muzicale la vârsta de 7 ani (vioară), împreună cu tatăl său. După absolvirea școlii primare și a celei secundare din orașul natal (Liceul de fete ,,Despina Doamna”), între anii 1933-1937, Emilia Comișel își continuă pregătirea de specialitate
CENTENAR EMILIA COMI?EL (n. 28 februarie 1913, Ploie?ti ? m. 18 aprilie 2010, Bucure?ti by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84262_a_85587]
-
fel, în sunete, inscripția gravată la Yad va-Shem pe "Coloana eroismului": Zakor - "Amintește-ți"! Concertul a fost realizat de Asociația Romanian Fulbright Alumni cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național și a beneficiat de comentariile încărcate de emoție și evlavie ale etnomuzicologului Marin Marian Bălașa.
"Rezonanțe" în memoria Holocaustului by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/9505_a_10830]
-
din repertoriul propriu, în special din zona Olteniei, de unde era originar tatăl său. În vara anului 1936 imprimă celebrele cântece populare „Cine iubește și lasă” și „M-am jurat de mii de ori” la casa de discuri „Columbia” sub îndrumarea etnomuzicologilor Constantin Brăiloiu și Harry Brauner. După aceste înregistrări, frumoasa cântăreață străbate țara în lung și în lat și pleacă în străinătate pentru o serie de turnee în Bulgaria, Iugoslavia, Turcia, Franța și chiar America. Nicolae Iorga a invitat-o să
Maria Tănase, marea dragoste a lui Constantin Brâncuși, aniversată de Google la 100 de ani de la naştere by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/70077_a_71402]
-
vicepreședinte executiv UNITER) - pentru excelență în domeniul teatral, pentru promovarea tinerei generații de creatori și pentru programele dedicate artiștilor seniori, dar și Horia Roman Patapievici, Președinte ICR - pentru promovarea culturii române în lume. Lor li s-au alăturat Grigore Leșe, etnomuzicolog, realizatorul emisiunii „La porțile ceriului” de la TVR Cultural - pentru promovarea, cercetarea și conservarea patrimoniului folcloric autentic; Jurnalul Cultural - pentru unicitate, profesionalism și longevitate pe piața audiovizualului din România; Beate Köhler - Director Goethe Institut Bukarest - pentru promovarea bilaterală a culturilor română
TVR Cultural și-a premiat personajele și subiectele din documentare () [Corola-journal/Journalistic/66782_a_68107]