55 matches
-
anume tradiția anchetei etnologice " acest instrument de "radiografiere" din chiar interiorul lor a realităților oricărei culturi orale. (Considerate din acest unghi, "Taifasurile"" alcătuiesc incontestabil un prețios "corpus de documente etnologice orale", cum le recomandă autoarea.) Să mai adaug că în calitate de etnomuzicolog, Speranța Rădulescu este o eminentă cunoscătoare/cercetătoare a muzicii lăutărești din România, munca asiduă de teren, studiile numeroase și de ținută (volumul Taraful și acompaniamenul armonic în muzica de joc este un monument în domeniu), antologările de muzică lăutărească românească
Ce este muzica țigănească by Clemansca Firca () [Corola-journal/Journalistic/12665_a_13990]
-
muzica țigănească" executată de lăutari și nu despre "muzica țigănească" în totalitatea ei". Mă întorc la chestiunea "taifasurilor" ca anchete etnologice. Desigur că față de "chestionarele" din anii interbelici ale lui Brăiloiu, "taifasurile" pe care Speranța Rădulescu împreună cu un grup de etnomuzicologi români și străini le poartă cu subiecții " muzicanți profesioniști și semi-profesioniști, români și țigani, din diferite zone ale țării " se diferențiază semnificativ, în primul rând prin cursul mult mai liber, mai lax, mai capricios al convorbirilor. Farmecul "taifasurilor" îl constituie
Ce este muzica țigănească by Clemansca Firca () [Corola-journal/Journalistic/12665_a_13990]
-
instabil ipostaziată, scăpând oricăror analize după criterii apriorice. " "Adevărurile" referitoare la "muzica țigănească", oricare ar fi ele, sunt circumstanțiale", scrie Speranța Rădulescu, unele dintre ele fac parte, mai notează ea, "din categoria celor etern provizorii și conjuncturale". Pentru specialiști " etnologi, etnomuzicologi, muzicologi (cercul lor este extensibil în unele domenii umaniste conexe) " "Taifasuri despre muzica țigănească" va apărea probabil ca o carte-provocare nu numai prin tema ei ("chestiunea atât de sensibilă, îndeosebi în România, a "muzicii țigănești", cum spune autoarea) ci și
Ce este muzica țigănească by Clemansca Firca () [Corola-journal/Journalistic/12665_a_13990]
-
felul în această carte de mărturii orale, fiecare cu o rezervă, mai mică sau mai mare, de nostalgie, gata să fie revărsată lumii " de la muncitori pensionari la studenți și de la foști angajați ai Securității la actuali bancheri, de la etnografi și etnomuzicologi la actori, plus cei care-au ținut să-și păstreze anonimatul. Însă poveștile cele mai frumoase " și nu e un paradox " sînt tocmai cele ale culegătorilor de "naturi vivante" din viața deceniului nouă: poți să reconstitui, din fragmentele de sub titlul
Manualul Bucureștiului optzecist by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12752_a_14077]
-
secund publicat postum de Gheorghe Ciobanu<footnote Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești - Pages de l’histoire de la musique roumaine, vol. V, Ediție bilingvă, îngrijită și prefațată de Gheorghe Ciobanu, București, Editura muzicală, 1981; footnote> . A rămas de la ilustrul etnomuzicolog român un însemnat fond de culegeri de melodii populare păstrate în sumedenia de fișe necotate, găzduite de fondul ce-i poartă numele, donat Bibliotecii Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor, fișe ce ar putea servi la alcătuirea a încă cel puțin două
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
folcloristicii muzicale românești; în: st. cit., loc cit.; footnote> ; Fostul discipol suplimentează ulterior profilul mentorului cu alte contribuții la „dezvoltarea folcloristicii românești”: „- abordează, pentru prima dată la noi, problema influențelor și prelucrărilor care preocupă, în prezent, pe unii muzicologi și etnomuzicologi”, admițând împrumutarea acestora „din creația cultă sau a altor popoare”, care nu determină alterarea structurii creației populare, fiindcă poporul nu preia „decât ceea ce se potrivește firii sale”; - în opoziție cu teoriile ce neagă posibilitățile de a determina trăsăturile specifice ale
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
familie urmând studiile de pian la Liceul Ion Vidu și care i-a dăruit o a doua nepoată, Viviana (opt ani). Pe pereții camerei lui Vanu Odrobot și în vitrină sunt imortalizate imagini de familie, de o neprețuită valoare pentru etnomuzicolog. Fotografia soției decedate, Elena, ocupă un loc central. Surprinde părul bogat, ondulat și privirea luminoasă a femeii din poză. „A fost reperul meu. Ne-am căsătorit în 1960 și ne-am despărțit în 1986, când a decedat. Acum, copiii îmi
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
Primăria Făget și Fundația Culturală „Augusta“ organizează în perioada 27 februarie - 1 martie 2003, în Făget, concursul de muzică populară „La Curțile Dorului“ (ediția a XVI-a), o dată cu aniversarea a 90 de ani de viață a prof. dr. Emilia Comișel, etnomuzicolog. Soliști vocali din toate zonele țării cu vârsta până la 35 de ani se pot înscrie la sediul Centrului de Creație și Artă Timiș (str. E. Ungureanu nr. 1, tel. 0256-435 158, fax 0256-435 566) și vor prezenta în concurs două
Agenda2003-4-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/280614_a_281943]
-
de Creație Timiș, Primăria și Casa de Cultură Făget și Fundația Culturală Augusta, „Zilele folclorului muzical românesc“ se vor desfășura în perioada 27 februarie - 1 martie și vor avea două ample capitole distincte: festivalul-concurs „La Curțile Dorului“ și sărbătorirea ilustrului etnomuzicolog Emilia Comișel. Evenimentul se va desfășura astfel: 27 februarie, ora 11, Casa de Cultură, preselecție; ora 18, Jupânești, simpozionul „Folclorul românesc și tânăra generație“; 28 februarie, ora 12, Biserica Ortodoxă, Te Deum; ora 13 Librăria Augusta Făget, lansarea cărții „Cu
Agenda2003-8-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280718_a_282047]
-
modă veche. Primașul tarafului, Ionel Tudorache, este și solist vocal. Instrumentele folosite de către lăutari sunt vioară, țambal mic, acordeon și contrabas. Taraful Ionel Tudorache a susținut diferite concerte în țară și în străinătate, bucurandu-se de aprecieri de la muzicologi și etnomuzicologi de renume. Iubitorii de muzică lăutărească din capitală îi pot asculta la Restaurantul Șarpele Roz. 20.00 - 23.00 Bucate tradiționale aromâne pregătite de Ioana Corduneanu și Mihaela Bajdechi, la Clubul Țăranului.
Ziua Internațională a Muzeelor și Noaptea Europeană a Muzeelor la Muzeul Țăranului Român [Corola-blog/BlogPost/98177_a_99469]
-
din afară, ci dinăuntrul fluierelor sale", scria Adrian Păunescu. ,,Rigoarea execuției interpretative echilibrează spațiul expresiv al pieselor muzicale, iar scriitura simplă pe care melodica se construiește, conturează una dintre cele mai frumoase pagini din creația lăutărească", notează Elize Stan, dr. etnomuzicolog. ,, Pentru a fi un artist desăvârșit este obligatoriu să fi trecut prin etapele esențiale: să fii lăutar, apoi muzicant și în sfârșit muzician. Aceasta este marea calitate a artistului Dumitru Zamfira. Îl recomandă talentul, profesionalismul și seriozitatea.Felicitări!", semnează Mădălin
DUMITRU ZAMFIRA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380109_a_381438]
-
p. 61-77). Studiile care privesc arta decorării ouălor (p. 111-129) și „Creațiile și tradițiile populare ale satului Făgețel - Harghita” (p. 131-138) întregesc arealul analitic etalat de Nicolae Bucur. Constantin Catrina (n. 6 noiembrie 1933 în satul Țiu, jud. Dolj, muzicolog, etnomuzicolog și bizantinolog de mare prestigiu în spațiul cultural românesc) propune în acest volum nu mai puțin de 12 studii care surprind, în diferite grade ale aprofundării științifice și istorice, unele dintre cele mai interesante arii tematice ale vieții muzicale românești
Tezaur de etnografie și folclor by Constantin SECARĂ () [Corola-journal/Journalistic/83132_a_84457]
-
de radio și televiziune, din țară și de peste hotare, precum și în importante cărți. Acestor prestigioase apariții editoriale li se adaugă cele opt volume, din ampla și formidabila activitate științifică și din bogata arhivă documentară a celebrului compozitor și etnomuzicolog Constantin Brăiloiu. Paralel cu extraordinara sa activitate de cercetare a folclorului muzical românesc, din țară și străinătate, profesoara Emilia Comișel și-a dăruit o importantă parte a vieții activității didactice, de instrucție și educație, în calitate de profesor de muzică, iar din
CENTENAR EMILIA COMI?EL (n. 28 februarie 1913, Ploie?ti ? m. 18 aprilie 2010, Bucure?ti by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84262_a_85587]
-
încât nu aș vrea să deschid aici această discuție. Ar necesita prea mult spațiu - poate cu altă ocazie. (Se cuvine totuși a informa cititorii despre două ipostaze deosebit de onorante pe care Corneliu Dan Georgescu le-a parcurs cu rezultate remarcabile: etnomuzicolog la "Institut für vergleichende Musikstudien und Dokumentation" între 1989-1991 și la "Freie Universität" între 1991-1994, ambele din Berlin.) - Sunteți unul dintre cei mai avizați teoreticieni ai arhetipurilor sonore. Cu două decenii în urmă, Ștefan Niculescu vorbea despre o direcție arhetipală
Înaltul cer al muzicii românești - interviu cu Corneliu Dan Georgescu by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9502_a_10827]
-
de limbă germană. Colecția era menită să faciliteze buna înțelegere și cunoașterea reciprocă, dat fiindcă la diverse petreceri și întruniri, una din formele de comunicare era cântatul în comun. O tradiție abandonată astăzi. Recent, prin grija lui Gottfried Habenicht, cunoscut etnomuzicolog german de origine română și a lui Ion Taloș, autor al unor lucrări importante în domeniul folclorului literar, a apărut la Cluj, în editura Argonaut, partea de cântece românești a colecției originale. din colecția Treufest Peregrin, cuprinde o varietate neașteptată
60 de cântece românești by Constantin Eretescu () [Corola-journal/Memoirs/7712_a_9037]
-
românesc În galeria marilor oameni de cultură care și-au dedicat toată viața unui ideal se numără și profesorul univ. Tudor Jarda. Este unul dintre compozitorii români care s-a impus cu strălucire în viața muzicală românească, fiind profesor, dirijor, etnomuzicolog, compozitor, care și-a desfășurat activitatea în orașul Cluj-Napoca. S-a născut în orașul de pe Someș, la 11 februarie 1922, într-o familie care își are originea în ținutul năsăudean. Bunicul său a fost din Sângeorz-Băi, iar mama din Năsăud
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
cult, structura basmului popular... M-a fascinat bogăția și diversitatea culturii tradiționale. În anul trei aveam o altă disciplină care se numea folclor muzical, dar era un curs facultativ. Aici am întâlnit-o pe geniala Emilia Comișel, profesor, mamă, cercetător, etnomuzicolog... deja mă năpădesc noțiunile. Am adorat-o, am divinizat-o, nutresc și acum o tulburătoare dragoste pentru ea, o vie în imaginația mea, amintire a ei. Avea o structură umanistică ce se transmitea. Trecea printre rânduri și ne mângâia pe
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
Acasa > Cultural > Patrimoniu > MARIA ȘALARU, MAI SINGURĂ ȘI TRISTĂ, FĂRĂ MARIOARA MURĂRESCU Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Realizatoarea tv. Marioara Murărescu, etnomuzicolog s-a stins, vineri, 31 ianuarie 2013, în cea mai geroasă dimineață a iernii și cea mai înfrigurătoare a inimii istoriei folclorice și culturii țărănești, singura în care a mai rămas depozitat aurul cântecelor noastre populare. A fost deschizătoare de
MARIA ŞALARU, MAI SINGURĂ ŞI TRISTĂ, FĂRĂ MARIOARA MURĂRESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363741_a_365070]
-
ale timpului lor, dar care au ales să se dedice credinței și căutării divinității, sunt grupate sub genericul „Departe de lumea dezlănțuită”. Un capitol aparte îl constituie apoi o consistentă galerie de portrete de muzicieni, dirijori, profesori, compozitori, pianiști, violoniști, etnomuzicologi, cu aferentele cronici de concerte, note și interviuri de specialitate, atestând solida formație profesională a Marianei Cristescu. Volumul este dedicat, de fapt, momentului aniversar ce a marcat, în această vară, împlinirea a patru decenii de când autoarea a absolvit Conservatorul bucureștean
DOUĂ CRONICI DE ILEANA SANDU DESPRE CĂRŢILE MARIANEI CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351002_a_352331]
-
cu care te-a înzestrat bunul Dumnezeu. Aș dori să le împărtășești cititorilor noștri când a început acest drum al afirmării artistice ca solistă de muzică populară, și ce amintiri te leagă de marea doamnă Emilia Comișel, profesor universitar doctor, etnomuzicolog de talie internațională, având în vedere că pe 28 Februarie 2013 va avea loc în sala George Enescu din cadrul Universității Naționale de Muzică București sărbătorirea a o sută de ani de la nașterea sa? Rodica Anghelescu: Zilele noului an 2013 trec
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
fiecărui om este de a-l ridica sau coborî, de-ai veni în cale cu norocul pe care-l doresc toți muritorii, eu am avut șansa vieții mele s-o întâlnesc pe minunata profesoară Emilia Comișel, președintele juriului acelui festival, etnomuzicolog de geniu, iubitoare de folclor... cum puțini oameni de talia domniei sale se vor naște pe pământul României. O adevărată mamă care m-a îndrăgit și a văzut în mine un talent nativ, o viitoare interpretă de muzică populară. Cum aș
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
celeste... mulțumindu-i pe iubiții mei spectatorii, cărora le-am mai oferit în dar un câtec, „Bate vântul vinerea”, primit de la renumitul cantautor, prof.univ. Alexandru Mica. Trebuie să mai amintesc despre distinsa doamnă Emilia Comișel că a fost discipolul marelui etnomuzicolog Constantin Brăiloiu, căruia i-a continuat opera. Sper ca nu peste mulți ani... miile de pagini, de studiu și cercetare, rămase ca un tezaur în biblioteca fiicei sale Irina, să vadă lumina tiparului în volumul „Culegeri complete despre Constantin Brăiloiu
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
romanțe și cântece de lume printre care: „Bordeiaș, bordei, bordei”, „Inima mi-e plină”, „Mugur, mugurel”, „Până când nu te iubeam”, „Nu mai poci de ostenit”, „Leliță săftiță”, „Și noi la Ilinca”, „Unde-auz cucul cântând” sau „Sub poale de codru verde”. Etnomuzicolog Gheorghe Ciobanu descrie însușirea lui Anton Pann de a lega muzica de text ca o preocupare a acestuia de a considera muzica un limbaj prin care omul poate comunica semenilor, sentimentele, ideile, trăirile sale. [4] Aflat sub influența folclorului balcanic
ANTON PANN de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404]
-
i le-a pus divinitatea în trup și suflet, a făcut-o să fie apreciată din primii ani de școală, liceu și la Conservatorul de Muzică „Ciprian Porumbescu” unde a avut șansa imensă de a fi discipolul profesoarei Emilia Comișel, etnomuzicolog de talie internațională și a profesorului Gheorghe Oprea, de la catedra de Folclor. Iată ce declara într-un interviu despre cei doi dascăli: „În anul IV de Conservator am întâlnit doi profesori extraordinari, Emilia Comișel și Gheorghe Oprea, care nu priveau
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]
-
poezii nescrise cu pana, ci cu umbrele frunții. Este o colecție aniversară de cântece apărute la împlinirea a șaptezeci de ani de viață și cincizeci și doi de ani de carieră artistică. Care, așa cum consemnează pe broșura colecției, Elise Stan, etnomuzicolog, realizator de emisiuni folclorice la Televiziunea Română,„propune acum marelui public un album aniversar cu cele mai frumoase cântece populare ale marelui artist, un excelent compendiu, o trecere în revistă a câtorva dintre șlagărele sale, un material mult așteptat de iubitorii
POEME ŞI MELODII AIDOMA SUFLETULUI. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357187_a_358516]