55 matches
-
din afară, ci dinăuntrul fluierelor sale", scria Adrian Păunescu. ,,Rigoarea execuției interpretative echilibrează spațiul expresiv al pieselor muzicale, iar scriitura simplă pe care melodica se construiește, conturează una dintre cele mai frumoase pagini din creația lăutărească", notează Elize Stan, dr. etnomuzicolog. ,, Pentru a fi un artist desăvârșit este obligatoriu să fi trecut prin etapele esențiale: să fii lăutar, apoi muzicant și în sfârșit muzician. Aceasta este marea calitate a artistului Dumitru Zamfira. Îl recomandă talentul, profesionalismul și seriozitatea.Felicitări!", semnează Mădălin
DUMITRU ZAMFIRA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1471851095.html [Corola-blog/BlogPost/380109_a_381438]
-
i le-a pus divinitatea în trup și suflet, a făcut-o să fie apreciată din primii ani de școală, liceu și la Conservatorul de Muzică „Ciprian Porumbescu” unde a avut șansa imensă de a fi discipolul profesoarei Emilia Comișel, etnomuzicolog de talie internațională și a profesorului Gheorghe Oprea, de la catedra de Folclor. Iată ce declara într-un interviu despre cei doi dascăli: „În anul IV de Conservator am întâlnit doi profesori extraordinari, Emilia Comișel și Gheorghe Oprea, care nu priveau
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1396856212.html [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]
-
de când demiurgul, LUCEAFĂRUL nostru iubit s-a ridicat la ceruri pentru dumnezeirea neamului; un adevărat regal de-o mare intensitate și dăruire sufletească din partea distinsei ariste Rodica Anghelescu”. *** Portretul ce definește activitatea sopranei Rodiaca Anghelescu poartă semnătura celui mai mare etnomuzicolog după Constantin Brăiloiu, celebra prof.univ. dr. Emilia Comișel „Au trebuit să treacă foarte mulți ani, ca să răsară precum o floare de colț, strălucitoare, curată ca lacrima izvorului cristalin, suavă ca o atingere de zefir și unduitoare ca valurile dorului, glas
O ARTISTĂ CU VALENŢE MULTIPLE de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 by http://confluente.ro/rexlibris_media_group_1492162195.html [Corola-blog/BlogPost/371722_a_373051]
-
dă seama și suferă că lista respectivă e țâța politică la care sug servanții și parveniții neînțărcați! Întorcându-ne atenția mai sus și mai la vestul României pline de umor cu lacrimi, ne trece pragul conștiinței o pleiadă de folcloriști (etnomuzicologi, cercetători, creatori, interpreți...) pe care nu veacul ce-a trecut, nu veacul acesta, nici cel următor, ci timpul fără unități posibil de evaluat va identifica în ea coloana de rezistență, armonie și estetică a ființei culturale naționale, una cu ființa
ANGELA BUCIU, FLOARE ÎN CUNUNA SPIRITUALĂ A MARAMUREŞULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412148667.html [Corola-blog/BlogPost/341064_a_342393]
-
românesc În galeria marilor oameni de cultură care și-au dedicat toată viața unui ideal se numără și profesorul univ. Tudor Jarda. Este unul dintre compozitorii români care s-a impus cu strălucire în viața muzicală românească, fiind profesor, dirijor, etnomuzicolog, compozitor, care și-a desfășurat activitatea în orașul Cluj-Napoca. S-a născut în orașul de pe Someș, la 11 februarie 1922, într-o familie care își are originea în ținutul năsăudean. Bunicul său a fost din Sângeorz-Băi, iar mama din Năsăud
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 by http://confluente.ro/Tudor_jarda_sufletul_cantecu_al_florin_tene_1372757364.html [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
cu care te-a înzestrat bunul Dumnezeu. Aș dori să le împărtășești cititorilor noștri când a început acest drum al afirmării artistice ca solistă de muzică populară, și ce amintiri te leagă de marea doamnă Emilia Comișel, profesor universitar doctor, etnomuzicolog de talie internațională, având în vedere că pe 28 Februarie 2013 va avea loc în sala George Enescu din cadrul Universității Naționale de Muzică București sărbătorirea a o sută de ani de la nașterea sa? Rodica Anghelescu: Zilele noului an 2013 trec
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_dialog_marin_voican_ghioroiu_1361266470.html [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
fiecărui om este de a-l ridica sau coborî, de-ai veni în cale cu norocul pe care-l doresc toți muritorii, eu am avut șansa vieții mele s-o întâlnesc pe minunata profesoară Emilia Comișel, președintele juriului acelui festival, etnomuzicolog de geniu, iubitoare de folclor... cum puțini oameni de talia domniei sale se vor naște pe pământul României. O adevărată mamă care m-a îndrăgit și a văzut în mine un talent nativ, o viitoare interpretă de muzică populară. Cum aș
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_dialog_marin_voican_ghioroiu_1361266470.html [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
celeste... mulțumindu-i pe iubiții mei spectatorii, cărora le-am mai oferit în dar un câtec, „Bate vântul vinerea”, primit de la renumitul cantautor, prof.univ. Alexandru Mica. Trebuie să mai amintesc despre distinsa doamnă Emilia Comișel că a fost discipolul marelui etnomuzicolog Constantin Brăiloiu, căruia i-a continuat opera. Sper ca nu peste mulți ani... miile de pagini, de studiu și cercetare, rămase ca un tezaur în biblioteca fiicei sale Irina, să vadă lumina tiparului în volumul „Culegeri complete despre Constantin Brăiloiu
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_dialog_marin_voican_ghioroiu_1361266470.html [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
abundență! În exoticul carnaval împânzit pe scene și platouri, artistele frumoase, cu atât mai mult cu cât îmbracă și costumul popular, cinstesc și edifică frumosul feminin și mirabilul artistic. Ele continuă călătoria festivalului folcloric și după stingerea soarelui lui, irecuperabilul etnomuzicolog Marioara Murărescu. Dacă Moldova o are pe Daniela Condurache, nu e pierdută muzica ei populară! Moldova întreagă e un soare pentru ea, acoperind-i în lumină forma și mângâindu-se pe dinăuntru cu spiritul cântecelor sale. Românii și-au indianizat
DANIELA CONDURACHE. DACĂ AR ASCULTA-O LUMEA, AR DEVENI MOLDOVENEASCĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1396499942.html [Corola-blog/BlogPost/347387_a_348716]
-
romanțe și cântece de lume printre care: „Bordeiaș, bordei, bordei”, „Inima mi-e plină”, „Mugur, mugurel”, „Până când nu te iubeam”, „Nu mai poci de ostenit”, „Leliță săftiță”, „Și noi la Ilinca”, „Unde-auz cucul cântând” sau „Sub poale de codru verde”. Etnomuzicolog Gheorghe Ciobanu descrie însușirea lui Anton Pann de a lega muzica de text ca o preocupare a acestuia de a considera muzica un limbaj prin care omul poate comunica semenilor, sentimentele, ideile, trăirile sale. [4] Aflat sub influența folclorului balcanic
ANTON PANN de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_dinica_1412148146.html [Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404]
-
Dobrogea.” Între copertele volumului „Folclor muzical din Muntenia” sunt cuprinse „Prefața” scrisă de dr. Constantin Secară, etnomuzicolog, „Cuvântul autorului”, aprecieri aparținând unor specialiști în domeniu: prof.dr. Al.I. Bădiulescu - „Constantin Arvinte - O viață dedicată marei și adevăratei muzici”, Ștefan Cărăpănceanu, etnomuzicolog - „Constantin Arvinte. Compozitor, dirijor și folclorist. Cuceritorul ultimei redute spirituale românești - Muntenia”, Anișoara Ștefănucă, manager - Centrul Județean de Cultură Prahova - „Argument” și 254 de piese muzicale folclorice din județele Argeș, Brăila, Buzău, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Ilfov, Olt, Prahova. Piesele
ZIUA CULTURII NAŢIONALE, PLOIEŞTI, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1484844250.html [Corola-blog/BlogPost/381026_a_382355]
-
de Hartmann. Pianiști de seamă au interpretat piesele pentru pian: Keith Jarett, Laurence Rosenthal, Charles Ketcham, Linda Daniel Spitz, Alain Kremsky, Alessandra Celletti, etc. În programul concertului, alături de muzica lui Gurdjieff, sunt și piese din compozițiile lui Komitas Vardapet, compozitor, etnomuzicolog, pianist și dirijor mult apreciat în lumea muzicală a anilor 1900, în Europa de Vest. Unul dintre reprezentanții ei, compozitorul Claude Debussy, după un concert susținut de Komitas, a exclamat uimit: "Strălucitor! Mă înclin în fața geniului dumneavoastră muzical, părinte Komitas". Despre Konica
Konica Minolta și Sensiblu: Primul concert The Gurdjieff Folk Instruments Ensemble în România by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102248_a_103540]
-
realizat de dirijorul Cristian Năstase, la pupitrul orchestrei care îi poartă numele. Prestația dirijorului a avut, firește valențele profesionalismului, dar și o atitudine aparte de înțelegere și stare emoțională față de copii. Juriul acestei ediții a fost alcătuit din președinte prof. etnomuzicolog Eugenia Florea, realizator de emisiuni folclorice TVR, Doina Ișvănoni, muzeograf, Roxana Gibescu, specialist muzical Electrecord, Dorin Grama, director Favorit Tv. Organizarea desăvărșită a fost rodul unei participări afective și în continuitate, cu grija personală a primăriței comunei Cumpăna, Mariana Gâju
UN NOU TRIUMF ARTISTIC AL BOBOCEILOR INTERPRETEI MARIA ŞALARU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1400865308.html [Corola-blog/BlogPost/346916_a_348245]
-
pana, ci cu umbrele frunții. Avem de a face cu o colecție aniversară de cântece apărute la împlinirea a șaptezeci de ani de viață și cincizeci și doi de ani de carieră artistică. Așa cum consemnează pe broșura colecției, Elise Stan, etnomuzicolog, realizator de emisiuni folclorice la Televiziunea Română, ea„propune acum marelui public un album aniversar cu cele mai frumoase cântece populare ale marelui artist, un excelent compendiu, o trecere în revistă a câtorva dintre șlagărele sale, un material mult așteptat de
BENONE SINULESCU. O VIAŢĂ RETRĂITĂ ESTETIZAT, ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Benone_sinulescu_o_viata_re_aurel_v_zgheran_1389561127.html [Corola-blog/BlogPost/359893_a_361222]
-
Acasa > Cultural > Patrimoniu > MARIA ȘALARU, MAI SINGURĂ ȘI TRISTĂ, FĂRĂ MARIOARA MURĂRESCU Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Realizatoarea tv. Marioara Murărescu, etnomuzicolog s-a stins, vineri, 31 ianuarie 2013, în cea mai geroasă dimineață a iernii și cea mai înfrigurătoare a inimii istoriei folclorice și culturii țărănești, singura în care a mai rămas depozitat aurul cântecelor noastre populare. A fost deschizătoare de
MARIA ŞALARU, MAI SINGURĂ ŞI TRISTĂ, FĂRĂ MARIOARA MURĂRESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Maria_salaru_mai_singura_s_aurel_v_zgheran_1391171267.html [Corola-blog/BlogPost/363741_a_365070]
-
Voican-Ghioroiu: La Casa de Cultură „Ion Manu” din orașul Otopeni, unde Orchestra „Valahia”, condusă de tânărul Lt. MARIUS ZORILĂ, a susținut un spectacol de mare ținută artistică, intitulat generic „Cu drag, de Dragobete”, având ca realizator pe d-na prof. etnomuzicolog Elise STAN de la TVR, spectacol la care și-au dat concursul cei mai talentați cântăreți de muzică populară (peste 40 de tineri) din cele două generații (pe parcursul a 10 ani), surpriză enormă pentru mine: de unde și cum a răsărit această
COL. VALENTIN NEACŞU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Interviul_cu_seful_serviciului_muzicilor_militare_col_valentin_neacsu.html [Corola-blog/BlogPost/359799_a_361128]
-
cult, structura basmului popular... M-a fascinat bogăția și diversitatea culturii tradiționale. În anul trei aveam o altă disciplină care se numea folclor muzical, dar era un curs facultativ. Aici am întâlnit-o pe geniala Emilia Comișel, profesor, mamă, cercetător, etnomuzicolog... deja mă năpădesc noțiunile. Am adorat-o, am divinizat-o, nutresc și acum o tulburătoare dragoste pentru ea, o vie în imaginația mea, amintire a ei. Avea o structură umanistică ce se transmitea. Trecea printre rânduri și ne mângâia pe
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_vlad_nufarul_dobroge_aurel_v_zgheran_1370942259.html [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
ale timpului lor, dar care au ales să se dedice credinței și căutării divinității, sunt grupate sub genericul „Departe de lumea dezlănțuită”. Un capitol aparte îl constituie apoi o consistentă galerie de portrete de muzicieni, dirijori, profesori, compozitori, pianiști, violoniști, etnomuzicologi, cu aferentele cronici de concerte, note și interviuri de specialitate, atestând solida formație profesională a Marianei Cristescu. Volumul este dedicat, de fapt, momentului aniversar ce a marcat, în această vară, împlinirea a patru decenii de când autoarea a absolvit Conservatorul bucureștean
DOUĂ CRONICI DE ILEANA SANDU DESPRE CĂRŢILE MARIANEI CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Doua_cronici_de_ileana_sandu_despre_ca_al_florin_tene_1352710165.html [Corola-blog/BlogPost/351002_a_352331]
-
poezii nescrise cu pana, ci cu umbrele frunții. Este o colecție aniversară de cântece apărute la împlinirea a șaptezeci de ani de viață și cincizeci și doi de ani de carieră artistică. Care, așa cum consemnează pe broșura colecției, Elise Stan, etnomuzicolog, realizator de emisiuni folclorice la Televiziunea Română,„propune acum marelui public un album aniversar cu cele mai frumoase cântece populare ale marelui artist, un excelent compendiu, o trecere în revistă a câtorva dintre șlagărele sale, un material mult așteptat de iubitorii
POEME ŞI MELODII AIDOMA SUFLETULUI. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 by http://confluente.ro/_benone_sinulescu_poeme_si_aurel_v_zgheran_1373026481.html [Corola-blog/BlogPost/357187_a_358516]
-
modă veche. Primașul tarafului, Ionel Tudorache, este și solist vocal. Instrumentele folosite de către lăutari sunt vioară, țambal mic, acordeon și contrabas. Taraful Ionel Tudorache a susținut diferite concerte în țară și în străinătate, bucurandu-se de aprecieri de la muzicologi și etnomuzicologi de renume. Iubitorii de muzică lăutărească din capitală îi pot asculta la Restaurantul Șarpele Roz. 20.00 - 23.00 Bucate tradiționale aromâne pregătite de Ioana Corduneanu și Mihaela Bajdechi, la Clubul Țăranului.
Ziua Internațională a Muzeelor și Noaptea Europeană a Muzeelor la Muzeul Țăranului Român by http://www.zilesinopti.ro/articole/5277/ziua-internationala-a-muzeelor-si-noaptea-europeana-a-muzeelor-la-muzeul-taranului-roman [Corola-blog/BlogPost/98177_a_99469]
-
Articolul UNIC Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofițer, categoria B - Muzică: - domnului Corneliu Dan Georgescu, compozitor și etnomuzicolog (Republica Federală Germania); - domnului Lucian Mețianu, compozitor (Confederația Elvețiană); - domnului Costin Miereanu, compozitor și muzicolog (Republica Franceză). PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU București, 17
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191108_a_192437]
-
Leonida Constantin Brezeanu (n. 28 octombrie 1938, Teișani, județul interbelic Prahova, România) este un dirijor, compozitor și etnomuzicolog român, membru corespondent al Academiei Americano-Române de Arte și Științe din U.S.A și Canada (din anul 2000). S-a născut într-o familie cu preocupări muzicale, tatăl său, Emil St. Vasilescu, fiind profesor de vioară și de cor, iar
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
vlăscean-teleormăneană se întâlnește un tip aparte de cântec, numit în mod curent „de dragoste” sau, mai simplu, „dragoste”, a căror tematică literară este dragostea propriu-zisă, cu o puternică tentă carnală. Acestea au constituit un interes deosebit pentru cercetătorii folcloriști și etnomuzicologi, născând astfel și interpretări și viziuni diferite asupra lor. După unii specialiști aceste cântece sunt creații de sine stătătoare, înrudite cu toate genurile (cântecul propriu-zis, doina și cântarea epică), însă majoritatea consideră „dragostea” ca fiind o specie particulară de doină
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
o consideră ca fiind originară din Vâlcea). În zonă există obiceiul ca luni dimineața lăutarii angajați la nuntă să trezească mirii printr-un cântec numit "Zorile de dimineață". Conținutul acestuia amintește de vechile cântece medievale. Această asemănare îi face pe etnomuzicologi să presupună că melodia este un împrumut occidental venit spre oraș. Ca răspândire, cântecul poate fi întâlnit în partea apuseană a Olteniei și în întreaga regiune a Munteniei. În ansamblu, repertoriul ritual de nuntă al lăutarilor vlăsceni-teleormăneni este destul de variat
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
Constantin Zamfir (n. 16 februarie 1908, Brașov - d. 1987, București) a fost un etnomuzicolog, folclorist și profesor român. S-a născut la data de 16 februarie 1908 în orașul Brașov. Studiază la Conservatorul din București în perioada 1930-1934, avându-i profesori pe Ioan D. Chirescu (teorie-solfegiu), Alfonso Castaldi (armonie), Dimitrie Cuclin (forme muzicale, estetică
Constantin Zamfir (folclorist) () [Corola-website/Science/337354_a_338683]