11 matches
-
a primit premii pentru interpretarea deosebită și recunoașteri din partea specialiștilor și presei internaționale precum Premiul Edison Jazz/World 2012 pentru cel mai bun album internațional, obținut la Festivalul de jazz din Olanda. Muzica ansamblului reprezintă o valoroasă sursă de informație etnomuzicologică, o incursiune fascinantă în muzica sacră, tradițională a unei epoci în care înregistrările audio nu-și făcuseră apariția. Sonoritățile armene, grecești, kurde, asiriene sau arabe poartă ascultătorii într-o rară călătorie, plină de mister și lirism. Robin Denselow, The Guardian
Konica Minolta și Sensiblu: Primul concert The Gurdjieff Folk Instruments Ensemble în România by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102248_a_103540]
-
dirijorului Nicolae Boboc i s-a acordat titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Romîne „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii și artelor plastice”. Premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România în 1985 pentru lucrarea sa etnomuzicologică, "Motivul premioritic în lumea colindelor", un studiu asupra variantelor "colinzii păcurarului" care reprezintă stadiul arhaic al baladei populare românești "Miorița". În 2006 a fost inaugurat în foyerul operei, bustul realizat de sculptorul timișorean Aurel-Gheorghe Ardeleanu, în prezența lui Corneliu Murgu
Nicolae Boboc () [Corola-website/Science/320651_a_321980]
-
la numeroase colocvii în toată Europa. Între 1951-1958 lansează 40 volume (discuri de vinil) în seria "Collection universelle de musique populaire enregistrée" (Universal collection of recorded popular music), înregistrate pe discuri de gramofon. În 1954 fondează cercul internațional de studii etnomuzicologice "Les colloques de Wégimont". Este membru corespondent al Academiei Române din 1946. A susținut conferințe, concerte-lecții, emisiuni radiofonice în țară și în străinătate (Paris, Praga, Bratislava, Geneva, Freiburg, Berna, Lausanne, Softens etc.). A susținut comunicări științifice la diferite simpozioane, conferințe și
Constantin Brăiloiu () [Corola-website/Science/307122_a_308451]
-
Bartók, care însă se va stinge tragic, la New York, în acea toamnă), de care-l va lega o prietenie de-o viață. În 1949, după absolvirea Academiei budapestane, a revenit în România, unde intenționa să aprofundeze cercetările sale folcloristice și etnomuzicologice. La Cluj, în prima etapă a periplului său, a colaborat cu János Jagamas, coordonatorul unui proiect privind elaborarea unei monografii a satului maghiar limitrof Inucu (proiect nefinalizat), apoi, în Capitală, la Institutul de Folclor, cu Sabin Drăgoi, Mircea Chiriac, Pascal
Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
Israel. După ce renunță la plecare, cei doi se recăsătoresc. Între 1965-1968 este documentarist principal la Institutul de istoria artei al Academiei Române. În 1968, după rejudecarea procesului lui Părășcanu, este reabilitat și primește o pensie mizerabilă. În 1971 conduce primul laborator etnomuzicologic, înființat pe lângă Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București. A fost colaborator la revistele „Contemporanul”, „Flacăra”, „Magazin”, „Muzica”, „Orizont”, „Revue roumaine d'histoire de l'art”, „România liberă”, „La Roumanie d'ajourd'hui”, „Sociologie românească”. În romanul Cel mai iubit dintre pământeni
Harry Brauner () [Corola-website/Science/311889_a_313218]
-
faza denumită folcloristică, limitându-se la investigarea de suprafață, fără a sonda profunzimile și multiplele semnificații psihologice, sociale și etnice ale creației populare. Pe măsură ce această aprofundare se făcea simțită - el însuși contribuind la progres - se face trecerea lentă spre cercetarea etnomuzicologică - terenul ei fiind definit în 1951, de către Jeep Kunst - savantul care a descoperit și teoretizat aspectele fundamentale ale creației populare privite din perspective muzicale. În cazul etnomuzicologului nostru, această trecere este rezultatul unei documentări solide în istoria românească și universală
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
episoadele de mai sus. Volumul, care a suscitat deja reacții profesionale vii, trece drept vrednic de luat în seamă dintr-o sumedenie de motive: - În primul rând, cel puțin unul din semnatarii săi, Bernard Lortat-Jacob, este o somitate în lumea etnomuzicologică franceză și internațională. Ideile și producțiile sale anterioare - pentru unii deosebite, pentru alții exemplare - i-au asigurat o autoritate și o audiență quasi-nelimitate. - În al doilea rând, cel puțin unul din referatele solicitate de editură înainte de publicarea cărții, cel semnat
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
recomandabilă? Poate fi generalizată? Dacă da, care ar fi ";costurile"? La această ultimă întrebare, fiecare răspunde deocamdată după cum crede de cuviință. - În al patrulea rând, și în fine, după știința unor persoane mai informate decât mine, volumul este prima lucrare etnomuzicologică din Europa (ca să spun, ca unii, ";din lume") care apare însoțită de un DVD, adică de o colecție sistematizată de secvențe filmate pe teren (în timpul nunților, horelor, vizitelor nocturne ale băieților la fete etc.). Unele secvențe dau seamă de viața
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
căci " ne avertizează de la bun început Speranța Rădulescu " "nu există încă un consens unanim sau măcar suficient de larg asupra înțelesului acestei sintagme ["muzica țigănească"]". Dacă tema cărții este, după știința mea, una încă neabordată frontal cel puțin în peisajul etnomuzicologic românesc, nu tot astfel stau lucrurile în ce privește formula ei de abordare. Taifasurile despre muzica țigănească" se așează pe o tradiție solidă și pe deasupra prestigioasă, dacă ne gândim că inițiatorul ei a fost, prin anii "3o ai secolului trecut, Constantin Brăiloiu
Ce este muzica țigănească by Clemansca Firca () [Corola-journal/Journalistic/12665_a_13990]
-
schițelor de compoziție ale Cantatei Profane (din cadrul celui de-al patrulea capitol, “Creația artistică“), în vederea stabilirii faptului că, într-adevăr, compozitorul a apelat aici la un text original în limba română. În același capitol, demersul analitic se îmbină cu cel etnomuzicologic, în detalierea acelor piese bartókiene ce au o legătură directă sau indirectă cu folclorul românesc. M-au interesat aici analizele modale și precizările terminologice cu privire la anumite concepte (precum modul acustic), dar și argumentația bine fundamentată în cazul tuturor detaliilor melodice
Pe portativ by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13120_a_14445]
-
anumite concepte (precum modul acustic), dar și argumentația bine fundamentată în cazul tuturor detaliilor melodice, timbrale, ritmice etc. din piesele analizate. Reiese cât se poate de clar faptul că abordarea unui astfel de subiect necesita în egală măsură specializare folcloristică, etnomuzicologică, dar și experiența analitică a muzicologului obișnuit cu tradiția occidentală a muzicii culte. Deși cartea se axează în principal pe aceste domenii ale cercetării, Francisc László nu ocolește necesare și binevenite referiri la istoria ideilor (nu numai) muzicologice. Iată exemple
Pe portativ by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13120_a_14445]