8 matches
-
56. Fustier, M., Fustier, B. Pratique de la créativité, E.M.E., Paris, 1986. 57. Gardner Howard, Les formes de la créativité, Edition Odile Jacob, Paris, 2001. 58. Gardner Howard, Les intelligences multiples, Editions Retz, Paris, 1996. George-Ștefan COMAN 239 59. Gheorghiță Cezara, Fundamente etnopedagogice și etnografice ale dezvoltării capacităților creative la studenți (Teză de doctor În pedagogie), Institutul de Științe ale Educației, Chișinău, 2006. 60. Gimpel Jean, Revoluția industrială În evul mediu, București, Editura Meridiane, 1983. 61. Gimple Jean, Revoluția industrială În evul mediu
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Metamorfozele științei, București, Editura Politică, 1985. 114. Rațiu Gheorghe, Inventica, adresa electronică, www.actrus.ro/biblioteca/cursuri/electro/ratiu 4 /cuprins.htm 115. Roco Mihaela, Creativitate și inteligență emoțională, Editura Polirom, Iași, 2001. George-Ștefan COMAN 239 59. Gheorghiță Cezara, Fundamente etnopedagogice și etnografice ale dezvoltării capacităților creative la studenți (Teză de doctor În pedagogie), Institutul de Științe ale Educației, Chișinău, 2006. 60. Gimpel Jean, Revoluția industrială În evul mediu, București, Editura Meridiane, 1983. 61. Gimple Jean, Revoluția industrială În evul mediu
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
al fraților Strugațki "A doua venire a marțienilor" din 1968. 370 Radu Pavel Gheo, op. cit., p. 145. În România comunistă, literatura "de anticipație tehnico-științifică" a fost favorizată de către discursul oficial, combinând reducționismul cu o elementară strategie de inserție în programul etnopedagogic. Sorin Antohi, op. cit., p. 30, nota 51. 371 Jean-Bruno Renard, Science-Fiction et Extraterrestres. Bibiographie Thématique, p. 145. 372 Ibidem, p. 146. Anumite teme SF au devenit chiar credințe, vehiculate și de către neconsumatorii acestui gen, chiar prin lucrări care se pretind
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
economică, 1922), Ce însemnează mediul geografic și Urmările sociale ale adaptării la mediul geografic (din Antropogeografia, 1936). Se adaugă Introducerea la Altă creștere: Școala muncii (ediția din 1939), prelegerea inaugurală a cursului de etnografie Datoria generației actuale (1933); Academia, instituție etnopedagogică (1941), De senectute. Bătrânețea în cadrul muncii pentru cultură (1947); în fine, fragmente din Vindecare și împăcare - capitolul XII în Premise și concluzii la "Terra" (1946) și capitolul final din Primăvara literară (1914), intitulat Spre optimism. Vor fi redescoperite, la parcurgerea
Izvoare dezghețate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17228_a_18553]
-
însemnare din 1958, publicată în Antologia din 1992 (pp. 253-254), intitulată O propunere amicilor educației, S. Mehedinți cere să se revină asupra termenului de etnopedagogie. (El folosise acest termen chiar în titlul unei comunicări la Academia Română, din 1941: Academia instituție etnopedagogică). În 1958 termenul i se pare absurd, "e ca și cum ai zice popor de copii! Hibridul meu trebuie deci înlăturat și înlocuit cu acela de etno-educație", iar Academia va fi după opinia sa o "instituție etno-educativă". ONISIFOR GHIBU, numit în 1919
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
fost înființată abia în 1860, planurile cuprinzătoare de a educa națiunea au reprezentat întotdeauna o constantă a discursului intelectual, ele fiind deseori contrare instituțiilor, filozofiilor și sistemelor educative existente. „Scurtul secol XX” (Eric Hobsbawm) este saturat de astfel de viziuni etnopedagogice ambițioase ce se întind de la amendamente mai mult pragmatice aduse reformelor școlare din România sfârșitului de veac al XIX-lea de matematicianul și ministrul Educației Spiru Haret (1851-1912), un Jules Ferry al României, până la transformările radicale ale educației naționale promovate
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
1989 și presiunile ce au rezultat din tot mai numeroasele interacțiuni internaționale, în special cele legate de agențiile de finanțare „pastorală” și de acreditare, inclusiv Banca Mondială și Uniunea Europeană. Ceea ce este deopotrivă atrăgător și neliniștitor în legătură cu cele mai sofisticate proiecte etnopedagogice este încercarea lor de a construi o școală cu totul nouă, care să plămădească o ființă omenească nemaivăzută, fie ea și oximoronicul vechi om nou al Dreptei (pentru care înnoirea înseamnă restaurarea fidelă a trecutului Națiunii), fie omul nou al
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
privind accesul la aceste slujbe au fost desființate) sau au lucrat în medii de informare și edituri. Carierele de pedagogi și didacticieni sau de manageri ai sistemului de învățământ sunt în mod tipic urmate de universitari de nivel modest; proiectele etnopedagogice par să-și fi pierdut elanul și prestigiul. Până și demagogii politici abordează rareori astfel de probleme. Sub comunism, majoritatea personalităților care dezvoltaseră programe de educație națională au fost strivite. Unii au murit în Gulagul românesc, iar alții au reușit
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]