72 matches
-
psihologic de suprafață; adesea românii trebuie să meargă în țări așezate ca să exceleze și să-și poată realiza potențialul bun pe care il au. Această opoziție reală între potențial bun-valorificare deficitară apare și în percepțiile românilor bazate pe analize de etnopsihologie, ca autostereotip național (vezi Iacob, 2003). Cum credem că suntem și de ce credem așa Acest demers generează mai ales autostereotipuri ale românilor. Avem o părere bună despre noi, considerând că suntem persoane ‘calde’ (ex. primitoare/ospitaliere/toleranțe/altruiste, etc.) și
Psihologia Poporului Roman Concluziile unei cercetari facute o data la 100 de ani: Cum suntem, cum credem ca suntem si cum vrem sa fim by http://uzp.org.ro/psihologia-poporului-roman-concluziile-unei-cercetari-facute-o-data-la-100-de-ani-cum-suntem-cum-credem-ca-suntem-si-cum-vrem-sa-fim/ [Corola-blog/BlogPost/93695_a_94987]
-
digitale "Proiectul Rastko", unde Stefanovici este membru în consiliul de conducere și coordonator al bibliotecii fotografice. Inițiator și fondator al Societății fotografice din Șerbia (SFS). A scris reportaje, eseuri, texte pentru cataloagele expozițiilor personale sau colective. Alte pasiuni: istoria și etnopsihologia. Aplică toate tehnicile fotografice, de la cele mai vechi la cele digitale. Subiecte abordate - viața, peisaje, moștenirea spirituală, studiu. Definește abordarea să că "Un semn al spațiului meu." După aprecierea eminentului jurnalist și editor sârb Zoran Bogavaț, , cercetând prin munca să
Milinko Stefanovici () [Corola-website/Science/318765_a_320094]
-
fost cancelar al Facultății de Sociologie și Psihologie, Universitatea de Vest din Timișoara (2004-2005), prodecan și membru al Senatului UVT (2008-2012), iar din aprilie 2012 este ales decan al facultății respective. Alin Gavreliuc are contribuții importante în aria psihologiei sociale, etnopsihologiei, realizînd și prima sinteză românească în domeniul psihologiei interculturale. Contribuțiile sale au fot menționate în monografiile academice realizate de cele mai semnificative personalități românești în cîmpul psihologiei sociale și etnopsihologiei, precum Petru Iluț, Septimiu Chelcea, Adrian Neculau, Luminița Iacob sau
Alin Gavreliuc () [Corola-website/Science/314511_a_315840]
-
respective. Alin Gavreliuc are contribuții importante în aria psihologiei sociale, etnopsihologiei, realizînd și prima sinteză românească în domeniul psihologiei interculturale. Contribuțiile sale au fot menționate în monografiile academice realizate de cele mai semnificative personalități românești în cîmpul psihologiei sociale și etnopsihologiei, precum Petru Iluț, Septimiu Chelcea, Adrian Neculau, Luminița Iacob sau Ștefan Boncu, după cum vizibilitatea internațională a demersurilor sale de cercetare este atestată de prezența numeroaselor referințe asociate studiilor și volumelor pe care le-a coordonat în catalogul internațional al bibliotecilor
Alin Gavreliuc () [Corola-website/Science/314511_a_315840]
-
Academia Română. A avut mai multe burse de studii la "Mission du Patrimoine Ethnologique". A fost profesor invitat la universități din Franța (Lyon, "Paul Valery" Montpellier, Provence), Elveția (Neuchatel), Germania (Humboldt), Ungaria (Pecs), Canada (U.Q.A.M.) etc. Este specializat în etnopsihologie, identitate și etnicitate, studiul comunităților. Din 1991 coordonează programe de cercetare și proiecte pe probleme rurale coordonate de PHARE și Banca Mondială, fondând Observatorul Social de pe lângă Universitatea București. Din 1993 este profesor universitar la Facultatea de Sociologie si Psihologie a
Vintilă Mihăilescu () [Corola-website/Science/304313_a_305642]
-
filozofice apărute în franceză la Paris, înaintea Primului Război Mondial și până la Din psihologia poporului român, a cărei republicare la Editura Historia se află astăzi în librării. Revenirea lui în actualitate se datorează actualității chestiunilor atinse de acest gânditor plurivalent, pentru care etnopsihologia românilor era mai degrabă obiect de reflecție istorico- culturală decât vreun fel de "pat procustian", cu pretenții de știință exactă. Lucrările lui apărute în Franța - Le probleme du déterminisme social (Paris, Editions de la Grande France, 1903), Du rôle de l
O epistolă a lui I.G. Duca către Dumitru Drăghicescu by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/8292_a_9617]
-
Conexiunea între limba și psihologia unui popor s-ar releva mai cu seamă prin intermediul folclorului. Ș. utiliza în lucrările lui orientările mai noi ale lingvisticii și folcloristicii europene (H. Steinthal, A. H. Sayce, W. Wundt), era interesat de etnologie și etnopsihologie. Credea că faptul de limbă solicită un studiu complet, circular, din perspectivă istorică, psihologică, religioasă, literară (la nivel popular și cult), ceea ce presupune individualizare, dar și integrare prin analiză comparatistă. Ș. era de părere că trebuie asigurată o bază științifică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
și culturei române. Cercetările speciale asupra basmelor (Basmele române...) ori cele asupra datinilor, credințelor, obiceiurilor, legendelor, teatrului popular, adunate în Studii folclorice, sunt monografii istorico-comparative. Ș. aderă la acea orientare a folcloristicii europene care interpreta creația populară prin recursul la etnopsihologie, curent care avusese ecou și în lucrările lui Hasdeu. Considera folclorul generat de un fond psihologic în esență comun. Prin evoluție istorică, dar și datorită imaginației și expresivității limbii, se marchează atât diferențierile, pe tipuri și variante, cât și analogiile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
este una dintre contribuțiile cele mai vechi și mai prețioase privind această manifestare folclorică românească atât de complexă. Fără a depăși nivelul mediu al comentariilor de texte, frecvente în cercetările de folclor din epocă, I. alcătuiește și un studiu de etnopsihologie, Dragostea și dorul românului, apărut în revista „Tribuna” (1890). A răspuns (în echipă cu Sofronie Liuba) la chestionarele primite de la N. Densușianu și de la Arhiva de Folclor din Cluj, iar lui Simion Florea Marian i-a oferit informații amănunțite despre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287480_a_288809]
-
a unui continent ce părea scufundat În uitare, Mitteleuropa sau Europa Zentrale, ideea că realitățile culturale sunt structural influențate de credințe religioase ce modelează un comportament cultural și influențează un sistem politic (vezi tezele lui Huntington), revenirea la studiile de etnopsihologie și de psihologie națională spun mult despre nevoia discutării unui model, a unei paradigme culturale, dar și despre amprenta imagologiei În reprezentarea individului, a grupului majoritar Într-o comunitate națională, a felului În care „ceilalți” sunt priviți de către majoritate. Între
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Petru Maior, A.T. Laurian, M. Kogălniceanu, C. Bolliac ș.a. Cu deosebire, nutrește față de Șincai o mare admirație, paginile scrise despre el fiind unele dintre cele mai calde ce au fost dedicate autorului Cronicii românilor. A fost atrasă și de etnopsihologia popoarelor din sud-estul Europei. Studiile ei din acest domeniu sunt mai puțin cercetate astăzi, deși N. Iorga îndemna încă din anul 1932: „Dora d’Istria nu trebuie uitată, cum a făcut atâta vreme incapacitatea mai multor generații de a ceti
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286833_a_288162]
-
Densusianu, Dumitru Drăghicescu ș.a. Și aici se introduce o inovație, prin lansarea, în iunie 1900, sub semnăturile lui G. Coșbuc, Anghel Demetriescu, Ovid Densusianu și C. Rădulescu-Motru, a unui Chestionar privitor la psihologia poporului român. Demersul nu se circumscrie strict etnopsihologiei, dat fiind că se cere și opinia asupra „celui care a scris mai bine românește” și asupra „operelor literare ce reflectă mai bine firea poporului român”. La chestionar, adresat în genere cititorilor, nespecialiștilor, răspund și câțiva scriitori (Constanța Dunca-Schiau, Jean
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288482_a_289811]
-
poate fi suspectat și de subiectivitate. Cu toate astea, nu trebuie ignorată, depreciată, răstălmăcită, rescrisă marea bogăție a stărilor emoționale de la naștere pînă la moarte. Ele pot constitui materie primă pentru un tratat complet de psihologie ori, mai exact, de etnopsihologie, științe prestigioase pe vremuri, astăzi uitate. Moartea deține o cotă aparte de interes, în registrele grave, acute ale emoționalității; mai cu seamă în mlădierile lor ingenioase, în mascarea motivațiilor, în armonizarea stărilor după codurile subtile ale artei. Există o știință
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Alin Gavreliuc este conferențiar universitar doctor la Catedra de Psihologie din cadrul Facultății de Sociologie și Psihologie a Universității de Vest din Timișoara. Predă cursurile de Psihologie socială, Psihologie interculturală, Etnopsihologie, Psihologie politică și Dinamica modernizării României. A efectuat două stagii masterale la Universitatea Paris X (1998) și la Colegiul Erasmus din Bruxelles (1999). A coordonat granturi naționale de cercetare și a participat ca expert la mai multe proiecte internaționale. Este
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și președinte executiv al Societății Tinerilor Universitari din România. A semnat, ca autor sau coautor, numeroase lucrări și a publicat peste 55 de studii și articole în reviste sau volume de specialitate din țară și străinătate. Dintre volumele publicate, menționăm: Etnopsihologie (Editura Universității de Vest, 2000); O călătorie alături de "celălalt". Studii de psihologie socială (Editura Universității de Vest, 2002); Mentalitate și societate. Cartografii ale imaginarului identitar din Banatul contemporan (Editura Universității de Vest, 2003/2006); Enciclopedie de psihosociologie (coautor, Editura Economică
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
comunitatea etc.). Putem analiza cel puțin patru tipuri de diversitate: a) diversitatea teoretică, ce se concretizează în: introducerea de discipline noi în planul de învățământ; introducerea unor discipline în premieră pentru planurile de învățământ din România (de exemplu, Psihologie politică, Etnopsihologie, Psihologie transpersonală, Psihologie environmentală); abordări noi ale problemelor și perspective diferite de analiză (de exemplu, Psihologie socială aplicată, Psihologie socială experimentală); b) diversitatea metodologică, ce se concretizează în tehnici și metode didactice inovative (problem-based learning, exerciții structurate, tehnici psihoterapeutice); c
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
conform căruia ar fi trebuit criticate valorile vieții burgheze. Așezându-se în zona unui realism cu valențe naturaliste, romanul dezvoltă istoria unei familii de origine evreiască, în perioada interbelică, insistând pe elemente de dezagregare morală, până la explicații subliminale ținând de etnopsihologie. Povestirile din O plimbare la Băneasa (1962) se refugiază în atmosfera Bucureștiului de la mijlocul secolului trecut, cu aceeași înclinație către mica patologie a caracterelor și a moravurilor. Nuvelele din Vârsta de bronz (1969) și Duminică frumoasă de primăvară (1971) certifică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289737_a_291066]
-
de vreme ce, analizând peste câțiva ani anecdotele lui Th. D. Speranția, va abdica de la principiile susținute anterior. S-a ocupat și de istoria și cultura poporului evreu, a alcătuit o bogată colecție de folclor în limba idiș, a scris studii de etnopsihologie comparată, cu privire specială asupra creației folclorice evreiești, precum și numeroase articole, unele polemice, privitoare la situația comunității evreiești din România. SCRIERI: Anecdote populare române cu privire la evrei. Cercetare critică, București, 1889; Poeziile populare colecția Alecsandri (1866) sau Cum trebuie culese și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289561_a_290890]
-
și o prezentare a obiceiului „înfrățit-însurățit”, în care dovedește și aptitudini de filolog. În folclor, B. se orientează neașteptat de lesne și mai toate observațiile sale din prefață sunt întemeiate, unele vădind mare finețe de spirit. Folclorul înseamnă pentru el etnopsihologie, dar interpretările sale sunt lipsite de punctul de vedere istoric. B. remarcă unitatea sincretică a cântecului, text-melodie, calitatea îndoielnică a informațiilor furnizate de lăutari și face un patetic apel pentru culegerea folclorului amenințat cu dispariția. A tradus din franceză câteva
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285722_a_287051]
-
semnată cu un pseudonim, Flavia Tennedo, atribuit de comitetul de redacție al revistei. Mult mai semnificativă e prezența în paginile „Gazetei literare”, cu povestirea, Tampon și trambulină (1967). În același an va publica în „Ateneu” un eseu amplu pe tema etnopsihologiei. Ulterior colaborează la „România literară”, „Luceafărul”, „Cronica”, „Ateneu”, „Contemporanul”, „Hyperion” ș.a., cu proză scurtă, fragmente de roman, parodii, note polemice, recenzii. Prima carte este Idolii peșterii (1969), roman în care sunt urmărite cu umor și compasiune deambulările unei promoții de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287845_a_289174]
-
planul analizei a unui personaj central al literaturii franceze din secolul al XIX-lea renovează interpretarea intrigii românești și a caracterului dintre actanții povestirii. Urmând tradiția franceză, prezentul studiu practică treceri frecvente de la literatura la sociologie, de la istoria mentalităților la etnopsihologie și teatrologie pentru a urmări subiectul în profunzime, din diverse unghiuri. Lucrarea este literară, dar de o literatura deschisă altor demersuri de cunoaștere, prin caracterul sau interdisciplinar și transdisciplinar. CAPITOLUL I PERSONAJE EMBLEMATICE ALE MODERNITĂȚII: PARIZIANA Identitatea feminină și cea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
domeniu se remarcă o emulație interdisciplinară, de la studiile interbelice de morfologie a culturii, vizând delimitarea „matricilor stilistice” ale diferitelor popoare, continuând cu Încercările antropologiei culturale de a contura o „personalitate de bază” și mergând până la demersul mult mai coerent al etnopsihologiei, angajată În descifrarea „caracteristicilor naționale”. Cu atât mai mult va fi interesată În această direcție istoriografia, pentru care raportarea procesului imagologic la o realitate istorică referențială va rămâne, fără Îndoială, o permanentă tentație. 3. Literatura comparată Istoria literară comparată este
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sau la călugării de la Sinaia. Semnificativ Însă pentru jocul Înșelător al imaginilor etnice este faptul că se arată foarte surprins de acest lucru, fiind convins că ospitalitatea ar fi o trăsătură specifică, distinctivă, a maghiarilor. În afara acestor considerații generale de etnopsihologie, călătorul maghiar face o serie de observații de ordin social cu privire la stările de lucruri din Țara Românească. Și În această sferă manifestă o poziție destul de negativă, criticismul său iluminist găsind aici câteva domenii tipice de manifestare, sau, dacă admitem ideea
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Presa Universitară Clujeană-EdituraDacia, Cluj-Napoca, 2002. Radosav, Doru, Sentimentul religios la români. O perspectivă istorică (sec. XVII-XX), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1997. Radu, Andrei, Cultura franceză la românii din Transilvania până la Unire, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1982. Radu, Ioan, „Teorie și metodă În etnopsihologie”, În Revista de psihologie, 36, 1990, nr. 1. Rajka, László, „Jókai román tárgyú novellái” ș„Nuvelele cu subiect românesc ale lui Jókai”ț, În Erdélyi Múzeum, 1935, nr. 4-6. *** Rapports, vol. I, Actes du XVIe Congrès des Sciences Historiques, Stuttgart
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
nu pretinse Însușiri și caracteristici naționale care ar face dificilă conviețuirea unor grupuri diferite. Vezi, În acest sens, Hugo Dyserinck, „Imagologia comparată”, În antologia citată a lui Alexandru Duțu, Dimensiunea umană..., pp. 204-209. Vezi Ioan Radu, „Teorie și metodă În etnopsihologie”, În Revista de psihologie, 36, 1990, nr. 1, p. 5 sqq.; Dionisie Petcu, Conceptul de etnic, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980. Hugo Dyserinck, op. cit., pp. 198-199. Ibidem; semnificativ este și titlul unei intervenții ocazionale a lui Paul Hazard, din
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]