72 matches
-
și denaturare, ele fuseseră demonetizate în vremea lui Ceaușescu. Cum observă și Constantin Schifirneț în studiul introductiv, G. Călinescu n-a elaborat studii teoretice, din care să rezulte concepția sa despre etnic și național. Abordând, fără să insiste, probleme de etnopsihologie și antropologie, el procedează empiric și subiectiv. Cu alte cuvinte, nu e un doctrinar, un psiholog, precum C. Rădulescu-Motru sau un sociolog, ca Mihai Ralea. Observațiile lui sunt oarecum spontane, când se raportează la realitățile naționale și sociale, de obicei
G. Călinescu despre cultură și națiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13662_a_14987]
-
lupta dreapta, în doi, si, după o înfruntare aprigă, îl răpune. Nimic fatalist, resemnat în comportamentul și în Weltanschaungul celor doi eroi de balada, Toma Alimos și Mihu Copilul. De ce n-ar fi, întreb încă o dată, și comportamentul lor specific etnopsihologiei românești? Numai pentru că Miorița "... coresă" tot de Alecsandri, e superioară estetic? A doua balada, în ordinea importanței, din antologia lui Alecsandri este, desigur, Meșterul Manole. Aici e dezvăluit motivul sacrificiului zidirii, fundamental spațiului etnopsihologic românesc. În monografia să despre această
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
totul străin, în iraționalitatea sa, lucidității clasice, ar fi fost, după acesta din urmă, totuna cu "tipicul", cu originarul și cu chipurile pe care le ia odată cu iradierea sa în temporalitate. Si pe această filieră,- legată nu mai puțin de etnopsihologia lui Steinthal și Lazarus, foarte la modă în anii '60-'70 ai secolului trecut, ce l-a atras și pe Eminescu,- pe lîngă cea a autorilor realiști, convinși că, prin descripția fidelă a lumii, îi pot surprinde întemeierile, a receptat
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
psihologic de suprafață; adesea românii trebuie să meargă în țări așezate ca să exceleze și să-și poată realiza potențialul bun pe care il au. Această opoziție reală între potențial bun-valorificare deficitară apare și în percepțiile românilor bazate pe analize de etnopsihologie, ca autostereotip național (vezi Iacob, 2003). Cum credem că suntem și de ce credem așa Acest demers generează mai ales autostereotipuri ale românilor. Avem o părere bună despre noi, considerând că suntem persoane ‘calde’ (ex. primitoare/ospitaliere/toleranțe/altruiste, etc.) și
Psihologia Poporului Roman Concluziile unei cercetari facute o data la 100 de ani: Cum suntem, cum credem ca suntem si cum vrem sa fim [Corola-blog/BlogPost/93695_a_94987]
-
de miraculoasa și extenuanta sa diversitate figurală. Opiniile..., povestirea care dă titlul volumului, este o subtil-amară radiografie a „țărișoarei” și a (ne)șanselor ei. Adevărurile sunt spuse prin recurs la o străină gură - profesorul-călător „cu diplomă în științele oculte și etnopsihologie“, răsfrângere cinic-tăioasă a naratorului băștinaș, într-o călătorie cathoptrică („vorbeam dintr-o oglindă”) de sondare a noimelor: „noi doi n-am ieșit nici o secundă din camera asta semiobscură. Ne-am plimbat doar prin adâncimile ei”. Portretul înregistrează detalii incomode în
(Auto)portret cu himere by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4928_a_6253]
-
știută bine și străbătută cu pasul în toate direcțiile, „nu regăsea dincoace nimic din reperele familiare”. Cum intră tânărul inginer în această lume necunoscută, cum se regăsește între servitori, funcționari, oficiali, iată altă performanță a romancierului, care reconstituie cu fidelitate etnopsihologia locului, în anii de grație treizeci și cinci - patruzeci. Reconstituie lumea de margine - provincia. Se va căsători - se va regăsi (va încerca să se regăsească) într-o familie a nordului. Romanul familiilor - a lui Gavril M., din Bucovina de sud, și a
Radu Mareș – topografiile de ieri și de azi by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/4669_a_5994]
-
filozofice apărute în franceză la Paris, înaintea Primului Război Mondial și până la Din psihologia poporului român, a cărei republicare la Editura Historia se află astăzi în librării. Revenirea lui în actualitate se datorează actualității chestiunilor atinse de acest gânditor plurivalent, pentru care etnopsihologia românilor era mai degrabă obiect de reflecție istorico- culturală decât vreun fel de "pat procustian", cu pretenții de știință exactă. Lucrările lui apărute în Franța - Le probleme du déterminisme social (Paris, Editions de la Grande France, 1903), Du rôle de l
O epistolă a lui I.G. Duca către Dumitru Drăghicescu by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/8292_a_9617]
-
peste hotare este o calamitate din punct de vedere românesc, un anti-român aproape. Patriotismul român este o treabă internă, o rezistență și niciodată o ofensivă.” Trista pasivitate, un vechi păcat, care a făcut nu o dată obiectul unor comentarii profunde ale etnopsihologilor (C. Rădulescu-Motru) și ale filosofilor ca Emil Cioran. „Romanul”, care îl are totuși în centru pe Al. Busuioceanu, dezvăluie și alte aspecte decât cele politice și culturale. Sunt și acelea individuale. „Eroul” nostru suportând, ca și congenerii lui, vicisitudinile materiale
Un roman epistolar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13257_a_14582]
-
au ca ax central conștiința morală; conștiinciozitatea este deja, în unele locuri, o atitudine activă; b) o previziune "locală", legată de realizarea personalității energetice la români. Previziunea generală conduce la pedagogia vocației; cea locală, la românism și, mai general, la etnopsihologie. Deschiderea personalității energetice către variații aptitudinale și diferențieri dispoziționale tot mai accentuate este determinată de legătura, niciodată perfectă, pe care ea o stabilește cu propriul său suport; acesta poate fi omul ca individ sau omul social. Oricât de "eficient" ar
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ideologice" sunt cu totul diferite. În Le personnalisme, Em. Mounier acceptă limitări care vin prin statutul existențial al omului. C. Rădulescu-Motru, în Etnicul românesc, vizează grupul etnic. Filosoful francez lucrează în modelul unei filosofii sociale, filosoful român în cel al etnopsihologiei. Ambele modele se deschid însă către programul lor de bază: reconstrucția filosofică a locului omului în ordinea universală. În urmare, discursul (explicativ) antropologic al lui Em. Mounier este unul de antropologie filosofică, în vreme ce al lui C. Rădulescu-Motru desigur, nu este
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
nu este desfășurarea întreagă. Așa se petrec lucrurile cu personalismul energetic: este construit un model de ontologie a umanului care se instituie în temei teoretic pentru dezvoltări de antropologie culturală, "știință" a personalității, filosofie a culturii, filosofie socială și politică, etnopsihologie etc., fără a fi problematizat într-un mod nemijlocit temeiul metafizicii. Și tot la fel se întâmplă cu alte "personalisme", filosofii care au în comun cu filosofia lui C. Rădulescu-Motru, între altele, conceptul central al persoanei umane. Așadar, deși își
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
un model al omului în acord cu canonul filosofiei și cu fatum-ul cultural contemporan; dar, de asemenea, cu cel al culturii românești actuale, oferind temeiul pentru abordări ale "omului românesc" în contextul filosofiei culturii, nu numai în cel al etnopsihologiei. De asemenea, Rădulescu-Motru reconstruiește exemplar în modelul ontologiei umanului 311 și propune o recuperare a filosoficului în condiția sa aporetică, în vremea în care filosofia se exersa și pe calea sa regală, dar propunea și experimente care o apropiau nefiresc
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
les Roumains (1989), Cultură și societate (1991), Romania vs. Romania (1996) ș.a., a prefațat volume de Michel Foucault, Ioan Petru Culianu ș.a. Utopica. Studii asupra imaginarului social (1991) este o demonstrație în linia lui Mircea Eliade, unde istoria întâlnește psihanaliza, etnopsihologia încrucișează sociologia, antropologia și istoria instituțiilor. Utopismul (utopologia), înțeles ca gen literar și forma mentis colectivă, e discutat în relație cu mitologia și fantasmele personale, cu tiparele ideologiilor și fobiile milenarismului, fiind analizate raporturile nihilism/ propensiune afirmativă, statutul utopiei în
ANTOHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285384_a_286713]
-
și o prezentare a obiceiului „înfrățit-însurățit”, în care dovedește și aptitudini de filolog. În folclor, B. se orientează neașteptat de lesne și mai toate observațiile sale din prefață sunt întemeiate, unele vădind mare finețe de spirit. Folclorul înseamnă pentru el etnopsihologie, dar interpretările sale sunt lipsite de punctul de vedere istoric. B. remarcă unitatea sincretică a cântecului, text-melodie, calitatea îndoielnică a informațiilor furnizate de lăutari și face un patetic apel pentru culegerea folclorului amenințat cu dispariția. A tradus din franceză câteva
BIBICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285722_a_287051]
-
prin sat, acesta fiind "celula nepieritoare care întreține continuitatea etnicului". În ecuația etnicului a comunității de fapt, dacă privim etnicul restrâns intră practicile, ritualurile, limba. Din punct de vedere științific, studierea satului, a comunităților sătești era obiectul mai multor discipline, etnopsihologia având menirea să cerceteze condițiile care întrețin pe termen foarte lung conștiința comunității de origine, de limbă și de destin între membrii unui grup social. Între stadiile ce formează conștiința națională și cele ce formează conștiința individuală a apartenenței la
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
unei solidarități reale este nevoie de echitate socială. Se observă la Motru intuiția absenței funciare a diversificării comunitare. El spera să se poată identifica variații semnificative care să lase să se întrevadă potențialitatea acestora măcar. De aceea căuta să îndrume "etnopsihologii" să le caute cu atenție. Nediversificarea comunitară este caracteristică doar popoarelor primitive. "O singură formă de etnic au numai popoarele sălbatice care trăiesc în hoarde restrânse" (Rădulescu-Motru, 1998: 621). În privința diversității tipologice, chiar dacă nu o exprimă la nivel comunitar direct
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Vodă ș.a. Stilistica exaltată a lui N. Bălcescu e de regăsit în aceste pagini, în discuție fiind nu atât înrâurirea, modelul, cât mai cu seamă afinitatea temperamentală. Cu o viziune care trimite întotdeauna la romantism, H. consideră că istoria, filologia, etnopsihologia, folcloristica sunt discipline congenere. Influențat de Giambattista Vico, crede, ca și N. Iorga și G. Călinescu mai târziu, că toate aparțin unui singur domeniu, istoria generală, identificată ca studiu multidisciplinar al vieții unui popor. Pentru că, în opinia lui, grifa spiritualității
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
și doină, folclorului i se confirmă valoarea de document istoric și lingvistic, fără să fie ignorată analiza din perspectivă literară. Ca de obicei, mobilizându-și competențele multidisciplinare, H. dă cercetării propriu-zise deschidere teoretică. După el, cercetarea literaturii populare, parte a etnopsihologiei, intră ca o componentă care ar putea fi numită „filologie poporană” în filologia comparată. Folclorul (pare-se că H. este printre primii care folosesc termenul la noi) este definit ca totalitate a culturii populare, ceea ce determină și delimitarea disciplinei care
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
semnată cu un pseudonim, Flavia Tennedo, atribuit de comitetul de redacție al revistei. Mult mai semnificativă e prezența în paginile „Gazetei literare”, cu povestirea, Tampon și trambulină (1967). În același an va publica în „Ateneu” un eseu amplu pe tema etnopsihologiei. Ulterior colaborează la „România literară”, „Luceafărul”, „Cronica”, „Ateneu”, „Contemporanul”, „Hyperion” ș.a., cu proză scurtă, fragmente de roman, parodii, note polemice, recenzii. Prima carte este Idolii peșterii (1969), roman în care sunt urmărite cu umor și compasiune deambulările unei promoții de
LOGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287845_a_289174]
-
a unui continent ce părea scufundat În uitare, Mitteleuropa sau Europa Zentrale, ideea că realitățile culturale sunt structural influențate de credințe religioase ce modelează un comportament cultural și influențează un sistem politic (vezi tezele lui Huntington), revenirea la studiile de etnopsihologie și de psihologie națională spun mult despre nevoia discutării unui model, a unei paradigme culturale, dar și despre amprenta imagologiei În reprezentarea individului, a grupului majoritar Într-o comunitate națională, a felului În care „ceilalți” sunt priviți de către majoritate. Între
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de vreme ce, analizând peste câțiva ani anecdotele lui Th. D. Speranția, va abdica de la principiile susținute anterior. S-a ocupat și de istoria și cultura poporului evreu, a alcătuit o bogată colecție de folclor în limba idiș, a scris studii de etnopsihologie comparată, cu privire specială asupra creației folclorice evreiești, precum și numeroase articole, unele polemice, privitoare la situația comunității evreiești din România. SCRIERI: Anecdote populare române cu privire la evrei. Cercetare critică, București, 1889; Poeziile populare colecția Alecsandri (1866) sau Cum trebuie culese și
SCHWARZFELD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289561_a_290890]
-
conform căruia ar fi trebuit criticate valorile vieții burgheze. Așezându-se în zona unui realism cu valențe naturaliste, romanul dezvoltă istoria unei familii de origine evreiască, în perioada interbelică, insistând pe elemente de dezagregare morală, până la explicații subliminale ținând de etnopsihologie. Povestirile din O plimbare la Băneasa (1962) se refugiază în atmosfera Bucureștiului de la mijlocul secolului trecut, cu aceeași înclinație către mica patologie a caracterelor și a moravurilor. Nuvelele din Vârsta de bronz (1969) și Duminică frumoasă de primăvară (1971) certifică
SOARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289737_a_291066]
-
Conexiunea între limba și psihologia unui popor s-ar releva mai cu seamă prin intermediul folclorului. Ș. utiliza în lucrările lui orientările mai noi ale lingvisticii și folcloristicii europene (H. Steinthal, A. H. Sayce, W. Wundt), era interesat de etnologie și etnopsihologie. Credea că faptul de limbă solicită un studiu complet, circular, din perspectivă istorică, psihologică, religioasă, literară (la nivel popular și cult), ceea ce presupune individualizare, dar și integrare prin analiză comparatistă. Ș. era de părere că trebuie asigurată o bază științifică
SAINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
și culturei române. Cercetările speciale asupra basmelor (Basmele române...) ori cele asupra datinilor, credințelor, obiceiurilor, legendelor, teatrului popular, adunate în Studii folclorice, sunt monografii istorico-comparative. Ș. aderă la acea orientare a folcloristicii europene care interpreta creația populară prin recursul la etnopsihologie, curent care avusese ecou și în lucrările lui Hasdeu. Considera folclorul generat de un fond psihologic în esență comun. Prin evoluție istorică, dar și datorită imaginației și expresivității limbii, se marchează atât diferențierile, pe tipuri și variante, cât și analogiile
SAINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
ca „principii teoretico-științifice”, trebuie aplicate în mod diferențiat, în raport cu structurile psihologice și valorile socio-culturale ale colectivităților umane respective. Ajunși în acest punt al analizei noastre, trebuie să recunoaștem că, așa cum există variații psihologice și psihiatrice transculturale, de care se ocupă etnopsihologia și etnopsihiatria sau psihiatria transculturală se poate vorbi și despre o igienă mintală transculturală. Fiecare societate sau grup etno-cultural are formele sale de sensibilitate, comportament, modelele de gândire și acțiune etc. care-i sunt specifice. Acestea, pentru a-și menține
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]