37 matches
-
în fața arhipiscopului de Catenbury, dr. Rowan Williams, că este mai puțin de 100% sigur că nu există Dumnezeu, declarându-se sigur de convingerile sale ”în proporție de 6,9 din 7”. Dawkins, care împlinește 72 de ani luna viitoare, este etolog, teoretician evoluționist și autor a numeroase lucrări științifice. Bono, în vârstă de 53 de ani, este poate cel mai popular artist al Irlandei, împreună cu trupa sa, U2, din care mai fac parte David Howell Evans (The Edge), Adam Clayton și
Atei și staruri rock, pe listele caselor de pariuri pentru noul Papă by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/56835_a_58160]
-
apropie (În plan funcțional) de așa-numitele ritualizări ale comportamentului animalelor. Aplicarea termenului ritual la comportamentele diferitelor specii de mamifere, păsări și pești Își are originea În teoriile etologice (disciplină a științelor naturii care se ocupă cu studierea comportamentului animalelor). Etologii susțin că, din motive adaptative, anumite comportamente ale animalelor și-au schimbat funcțiile practice inițiale și au dobândit funcții noi, de comunicare. Acest lucru s-ar fi petrecut la speciile care trăiesc În grup și la care supraviețuirea depindea mai
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
comportamentele umane: „Riturile, formate filogenetic sau cultural, Îndeplinesc aceleași funcții de comunicare, de canalizare a agresivității și de menținere a coeziunii În interiorul perechilor sau al grupului” (K. Lorenz, 1966, p. 282; vezi și J.W. Smith, 1979, p. 53). Firește, etologii nu pretind că animalele fabrică ceremonii; ei susțin Însă că: a) animalele au dezvoltat prin reacții adaptative și au perpetuat genetic o seamă de comportamente cu caracter repetitiv și cu funcție de comunicare; b) aceste comportamente nu sunt funcțional diferite de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
nu sunt funcțional diferite de riturile umane. Ei propun, În consecință, utilizarea termenului ritual pentru comportamentele animale și a sintagmei „ceremonie rituală” pentru manifestările umane (Ch. Laughlin Jr et alii, 1979, p. 27). Unii antropologi au Îmbrățișat și dezvoltat ideile etologilor, deoarece acestea ofereau un răspuns la probleme controversate precum generalitatea sistemului ceremonial, relația dintre acțiune (gest) și rațiune (mitul și alte forme de explicare a ritului), relațiile dintre diferitele funcții ale ritului, precum și spinoasa chestiune a originii riturilor. Antropologii și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
deoarece acestea ofereau un răspuns la probleme controversate precum generalitatea sistemului ceremonial, relația dintre acțiune (gest) și rațiune (mitul și alte forme de explicare a ritului), relațiile dintre diferitele funcții ale ritului, precum și spinoasa chestiune a originii riturilor. Antropologii și etologii sunt Însă conștienți că riturile umane, chiar dacă genetic Înrădăcinate În ritualizările animale, nu pot fi considerate identice cu acestea: primele sunt transmise genetic, celelalte prin mecanisme culturale. Primele sunt inconștiente, celelalte sunt practicate În mod conștient. Primele rămân neschimbate, celelalte
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
animalic: „Drept urmare, chiar de la primele Începuturi, autodistrugerea a fost o amenințare pentru rasa umană” (W. Burkert, 1983, p. 18). Această amenințare este rezolvată cu ajutorul unui sistem biologic - redirecționarea -, dezvoltat apoi prin mijloace culturale. Burkert preia ideea de ritualizare elaborată de etologi și interpretează ritualul și mitul drept sisteme de comunicare Întemeiate pe repetarea și deplasarea (prin gest sau cuvânt) a unor acțiuni concrete: acestea nu mai Îndeplinesc funcțiile biologice inițiale și au căpătat o funcție de semnalizare. În actul vânătorii, vărsarea de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
performant al resurselor umane, autentic centrat pe valoarea umană, receptiv la nou și dispus să privească dincolo de limitele inerente ale activităților curente. 2. Hărțuirea psihologică 2.1. Mobbing și Bullying. Analiză terminologică Introducerea termenului mobbing în vocabularul științific este meritul etologului Konrad Lorentz, care l-a folosit pentru prima oară în descrierea comportamentului animal pentru a desemna atacul unui grup de animale mai mici împotriva unui singur alt animal, mai mare. În paralel, în studiul comportamentului agresiv al copiilor de vârstă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
care nu se găsesc la nivelul primatelor, oamenii n-ar fi putut institui însă forme stabile de familie. K. Gough (1971) enumeră ca esențiale limba, autocontrolul, abilitatea de a planifica în colectiv și de a învăța noi forme de comportament. Etologii spun, de asemenea, că o mare importanță emoțional-expresivă o are faptul că, în mod tipic, actul sexual uman se realizează, spre deosebire de primate, în poziția față în față, ceea ce mărește probabilitatea ca partenerii să se angajeze expresiv-emoțional într-o relație mai
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
semne că se recunoaște ca atare și părăsește scena, iar câștigătorul, deși și-ar putea distruge oponentul, se oprește și el. Nu toate animalele au dezvoltat însă asemenea mecanisme, ci doar acelea pentru care pericolul de distrugere conspecifică era mare. Etologii cred că, deoarece, înainte de a inventa armele, oamenii nu aveau un echipament natural capabil de frecvente răniri grave sau mortale, ei nu au ajuns nici la mecanisme care să controleze agresivitatea. Iată de ce, o dată cu inventarea armelor - și mai ales a
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
jaful identității naționale, întocmai ca barbarii care năvăleau în Roma. - Populația care ne înlocuiește nu mai este nici măcar ridicolă. E dincolo de asta, în sensul cel mai rău și primitiv cu putință. Scriitorul nu mai poate face nimic : e nevoie de etolog, de veterinar, de dresor. - ...(ei) se pregătesc să dea asaltul final, spre puterea oficială, după ce au pus mîna pe cea simbolică : ascultăm muzica lor, ne refacem reperele după valorile lor, sîntem călcați de mașinile lor. - Undeva, departe, UE și moda
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Nécessité, tradusă În limba română În 1991, Hzard și necesitate, În care menționa: „Omul știe, În final, că este singur În imensitatea insensibilă a universului, din care a apărut printr-o simplă Întâmplare” . Mai recent, Clinton Richard Dawkins, (n.1941), etolog și biolog evoluționist, cunoscut ca fiind „printre cei mai importanți intelectuali britanici” , „Fiind Întru totul convins că știința elimină posibilitatea existenței supranaturalului, a ajuns din ce În ce mai agresiv și mai categoric critic al religiei, folosindu-se de știință pentru a discredita credințele
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
diferențială a diverselor tipuri de spații și distanțe. 9.2. Proxemica. Definiție și delimitări Proxemica reprezintă în viziunea creatorului său antropologul american E.T.Hall "studiul perceperii și utilizării spațiului de către om" (1981:191), domeniu corelabil activităților comportamentale legate de teritorialitatea etologilor. De-a lungul dezvoltării sale, pro-xemica a fost numită și "topologie umană", "oriologie sau studiul frontierelor", "spațiu social ca biocomunicare" sau "microspațiu al întîlnirilor interpersonale", reținîndu-se în final termenul de pro-xemică. Proxemica investighează deci modul în care individul structurează inconștient
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
aceea cu privire la caracterul Înnăscut sau dobândit al agresivității. Altfel spus, un individ este agresiv din naștere sau prin forța Împrejurărilor? Partizanii teoriei caracterului Înnăscut al agresivității vorbesc de un instinct al agresiunii. Această poziție este susținută de psihanaliști și de etologi. Partizanii caracterului dobândit al agresivității susțin că acesta survine În funcție de context și este un răspuns al individului la condițiile de mediu. În acest sens, cea mai cunoscută teorie este aceea formulată de cercetătorul american de la Universitatea Yale, J.Dollard, care
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
Și aceasta indiferent de felul cum erau îmbrăcate. Nu era vorba despre o codificare vizuală, nici chiar sonoră vocea, zic eu, n-avea nicio importanță ci mai degrabă despre una olfactivă. Nimic sexual la bază. După cum au putut observa alți etologi, femeia este purtătoarea unui miros pe care lupii, masculii precum și femelele, îl asociază mirosului lor specific, mirosului propriei lor specii... Cu lupoaica mea, parcă aveam o fantomă pe urmele mele. Ne credem complet liberi de propriile noastre acte cotidiene; s-
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
Înnascută sau dobândită. Altfel spus, un individ este agresiv din naștere sau prin forța Împrejurărilor. 2.1. Caracterul Înnăscut al agresivității Partizanii caracterului Înnăscut al agresivității vorbesc de un “instinct al agresiunii”. Această poziție este susținută de psihanaliști și de etologi. 2.1.1.Modelul psihanalitic Modelul psihanalitic are la bază existenta pulsiunii de agresiune. Pulsiunea, În concepția lui Freud, este un proces dinamic constând dintr-un impuls, o Încărcătură energetică, care Împinge organismul spre un scop. Pulsiunea Își are sursa
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
responsabilității și un salariu pe măsură; din acest punct de vedere, adultul "crescut cu televizorul" va rămâne prizonierul cursurilor de conversie și reconversie profesională, un exemplu de "nimic" dependent de cele mai mici fluctuații pe piața forței de muncă. Pentru etologi, omul se naște cu un potențial agresiv ridicat, dar, ca urmare a desprinderii sale din animalitate, fără comportamentele instinctuale de control ale acestui potențial agresiv. Educația este, de aceea, echivalentă în mare măsură cu "îmblânzirea", ceea ce presupune interiorizarea, prin intermediul familiei
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
restaurant sau în sala de lectură a unei biblioteci, unde fiecare cititor are grijă să-și delimiteze cumva (prin intermediul cărților, a hârtiilor sau instrumentelor de scris) spațiul pe care îl consideră (doar temporar) al său. Irenäus Eibl-Eibesfeldt citează cercetările altor etologi Esser și Palluk care s-au ocupat de comportamentul teritorial al copiilor oligofreni, pentru a demonstra caracterul înnăscut al acestuia, dar și rolul agresivității în manifestările sale; astfel, acești copii, repartizați într-o camera compartimentată, s-au certat până la stabilirea
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
212) Despre importanța arhitecturii și dimensiunii școlilor am vorbit și în altă parte, aici nu facem decât să accentuăm acele elemente care au legătură cu agresivitatea și cu rolul ei în dimensiunea teritorială a locuirii umane. Am spune că analiza etologilor sugerează argumente în favoarea școlilor de mici dimensiuni, în cadrul cărora elevii să se știe între ei, iar profesorii să interacționeze frecvent cu aceștia; sala de clasă ar trebui să permită aranjamente multiple ale mobilierului, iar profesorul ar trebui să creeze oportunități
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
intragrupale Agresivitatea este doar unul dintre instinctele care alcătuiesc "marele parlament al instinctelor"; pentru Konrad Lorenz, există patru instincte mari (procurarea hranei, procrearea, fuga din fața dușmanului și agresivitatea) și "micii servitori" (deplasarea, zborul, instinctele rezultate din ritualizare etc.), pe care etologul austriac le-a numit instincte-unelte, care se află la dispoziția instinctelor mari amintite anterior; împreună, ele alcătuiesc parlamentul care, prin interdependențele create, se finalizează cu o decizie și o acțiune a unui organism; nici o acțiune nu este rezultatul unui singur
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
de modele în creier. Rolul lor e de a-1 apăra pe individ în fața pericolelor lumii exterioare și de a permite diverse experimente, care aplicate în realitate ar fi putut 184 fi fatale. Prin aceste modele mintale, scria un mare etolog, "putem lăsa ideile noastre să moară în locul nostru". Orice grup uman e structurat după asemenea jocuri de putere, având diverse mize care permit supraviețuirea biologică sau simbolică. O poziție superioară într-un grup permite, chiar și în lumea umană de
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
agresiune (Agresivitatea definește o tendință de a comite acte agresive, cu o eventuală referire la un substrat pulsional sau fiziologic; o atitudine, o intenție predupusă pot fi considerate agresive. Pentru studiul agresivității ar fi indicat a se consulta și lucrările etologilor, ale psihanaliștilor și fiziologilor), căutând să demonstreze că reacțiile agresive sunt mai numeroase când situația frustrantă are un caracter arbitrar, decât atunci când caracterul ei este nonarbitrar. Pastore elaborează 20 situații care produc frustrarea (pornind de la chestionarul lui Allport "A-S
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
care încearcă să țină seama. Alți termeni, prea polisemici, cer imediat lămuriri, precum cuvintele "rituri" și "ritualuri". Pentru anumiți autori, orice acțiune repetitivă și stereotipă (deschiderea Parlamentului din Londra, saluturile dogonilor, lupta cocoșilor din Bali) poate fi considerată drept rituală. Etologii care studiază lumea animală în mediul ei natural vorbesc și ei de rituri în legătură cu paradele nupțiale sau cu atitudinile de supunere codificate. Pentru alți autori, referința la o lume invizibilă (la o instanță transcendentă), intervenția preoților calificați și o intenție
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
Înnascută sau dobândită. Altfel spus, un individ este agresiv din naștere sau prin forța Împrejurărilor. 2.1. Caracterul Înnăscut al agresivității Partizanii caracterului Înnăscut al agresivității vorbesc de un “instinct al agresiunii”. Această poziție este susținută de psihanaliști și de etologi. 2.1.1.Modelul psihanalitic Modelul psihanalitic are la bază existenta pulsiunii de agresiune. Pulsiunea, În concepția lui Freud, este un proces dinamic constând dintr-un impuls, o Încărcătură energetică, care Împinge organismul spre un scop. Pulsiunea Își are sursa
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
în centrii creierului, blocajul fiind anulat de anumite energii venite în cascade, cum ar fi căutarea hranei, efectul culorii galben și albastru al florilor în atragerea albinelor. Există un program genetic în comportamentul instinctiv. 131 Karl Ritter von Frisch (1886-1982), etolog austriac, laureat al Premiului Nobel împreună cu Nikolaas Tinbergen și Konrad Lorenz. Studiază percepția senzorială la albine și explică "dansul" lor (fluturatul "scurt" al aripilor). 132 Ladislav Tauc (1926-1999), neuroetolog și neurofiziolog francez, profesorul lui Eric R. Kandel. Kandel începe cercetările
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
este pentru Kant "lucrul în sine". Nietzsche a fost puternic influențat de "dorința" lui Schopenhauer pe care a dezvoltat-o însă în altă direcție. Numeroasele sale note filosofice au fost publicate postum sub titlul Senilia. 24 Desmond John Morris, zoolog, etolog, sociobiolog și pictor suprarealist, prezintă cazul cimpanzeului Congo ca pictor talentat, care demonstrează capacitatea de a avea elemente de gândire abstractă. 25 Pierre-Auguste Renoir (1841-1919), artist francez, pictor proeminent al curentului impresionist, care imortalizează frumusețea și sensibilitatea feminină. Lucrează din
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]