112 matches
-
opune astfel Întregii tradiții filosofice și religioase a Europei, inclusiv tradiției marxiste (Lévinas, 1997). Comunismul stalinist, În ceea ce-l privește, se pretinde legitimat de către Istorie, ca forță oarbă mânată de lupta de clasă, și nu face apel la nici o schemă etologică și biologică, ci pretinde că interpretează sensul evenimentelor, În ciuda bunului-simț, până și În rândurile partizanilor proprii, chemați să justifice virajele, revirimentele și dezastrele. Legitimitatea totalitară, spune Hannah Arendt (Arendt, 2002, p. 816), „aplică legea direct rasei omenești, fără să-și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
fiind dominată de grupuri cu efective numeroase, numărând cel puțin câteva zeci de indivizi de ambe sexe, patrilocale sau matrilocale. Posibilitatea apariției unor asocieri relativ durabile între indivizii de sexe opuse este credibilă, deși șansele instituționalizării acesteia sunt minime. Propensiunea etologică a hominidelor către realizarea de alianțe tranzitorii a reprezentat, cu siguranță, mecanismul esențial în descurajarea tendințele egoiste, cel puțin în privința împărțirii hranei, echilibrând aportul nutrițional cotidian și stabilizând o formulă socială in nuce „egalitară” (Marlowe 2005). Fie și din rațiuni
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
construcțiile teoretice și cea descriptivă - care descrie și clasifică experiențele anormale relatate de pacient sau observate în comportamentul său. Într-o lucrare recentă Ș. Ionescu (1995) inventariază 14 perspective diferite: abordarea teoretică, behavioristă, biologică, cognitivistă, din perspectiva dezvoltării, ecosistemică, etnopsihologică, etologică, existențialistă, experimentală, fenomenologică, psihoanalitică, socială și structuralistă. Putem spune că noțiunile de psihopatologie vor face întotdeauna parte structurală din corpul psihologiei medicale. Psihosomatica este o concepție medicală care stă la baza diagnosticului și terapiei celui aflat în suferință și care
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
unele valori sunt foarte generale și vizează toți oamenii, indiferent de rasă, sex, crez, culoare politică, bazate fiind pe precondiționări biologice prezente la specia „om” ca atare, în timp ce altele sunt proprii diferitelor culturi, societăți și indivizi. Extrem de aspru cu analogiile etologice dintre om și primatele infraumane, Bertalanffy notează: „valorile sunt în parte verbalizări ori simbolizări ale datelor biologice și acestea se aplică la multe valori egoiste și societale din comportament. Dar anumite valori transcend universurile biologice, acestea reprezintă așa-numitele valori
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Jordan (1976) consideră că, fără a-l putea califica drept un comportament moral sui generis - care ar presupune existența unei ierarhii de valori în virtutea căreia el se realizează (lucru neconstatat la primatele nonumane) -, întrucât inhibiția incestuală sfidează legitățile celorlalte manifestări etologice animale, l-am putea numi protomoral (p. 235). Ar fi justificat deci să presupunem existența unei continuități între lumea animală și cea umană și cu privire la activități psihocomportamentale mai complexe. Dar legătura axiologicului cu biologicul trebuie văzută și într-un sens
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
existența unei continuități între lumea animală și cea umană și cu privire la activități psihocomportamentale mai complexe. Dar legătura axiologicului cu biologicul trebuie văzută și într-un sens independent de respectiva posibilă continuitate. Este vorba despre a nu confunda biologicul (geneticul și etologicul) nonuman cu cel uman. A susține baza natural-biologică a valorilor comportamentelor specific umane nu pretinde asidua recurgere la analogia cu animalele. Nu este exclus să se descopere în viitor gene umane sau combinații genetice răspunzătoare pentru numeroase elemente ale universului
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
disponibile pentru atingerea obiectivelor: În privința cercetărilor taxonomice baza materială a fost ușor de asigurat chiar și în cele mai critice momente. Au fost realizate deplasări în teren, adevărate expediții științifice pentru colectare de material și pentru realizarea observațiilor ecologice și etologice. Pentru cercetările marine am reușit să asigur dotarea Stațiunii Biologice Marine „Prof.dr. Ioan Borcea” astfel încât să devină funcțională atât pentru cercetare cât și pentru practica biologică a studenților și pentru realizarea unor lucrări de doctorat, de disertație și de licență
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
fost publicate. În fiecare an am organizat cu doctoranzii mei și cu studenții de la master, care lucrau la disertație și cu cei care lucrau pentru licență, aplicații științifice în natură pentru colectare de material și pentru realizarea observațiilor ecologice și etologice. 3. Rezultatele obținute și difuzarea informațiilor asupra lor: Rezultatele cercetărilor au fost obiectul a peste 200 de lucrări științifice comunicate la conferințe și congrese naționale și internaționale, din care 170 au văzut lumina tiparului în reviste de specialitate; Unele rezultate
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Populațiile de Polychete (Annelida) de pe litoralul românesc al Mării Negre și din sistemul lagunar și rolul lor ecologic. 5. Orieta-Mihaela Hulea, 2003 Cercetări privind cunoașterea subfamiliei Chironominae (Diptera Chironomidae) din Rezervația Biosferei Delta Dunării din punct de vedere taxonomic, ecologic și etologic. 6. Cristina Pălici, 2004 Dinamica Amphipodelor (Crustacea) de pe litoralul românesc al Mării Negre și din sistemul lagunar și rolul lor. 7. Gabriela Gurău, 2004 Biodiversitatea cerambicidelor (Coleoptera-Cerambycidae) din munții Nemira și semnificația lor ecologică. 8. Carmen Prelipcean, 2004 Complexul de entomofagi
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Complexul de entomofagi care limitează populațiile de Aphis fabae Scop. (Insecta-Homoptera) care atacă plantele de cultură și spontane. 9. Andriev Sorina-Octavia, 2004 Cercetări privind cunoașterea coccinelidelor (Insecta, Coleoptera, Coccinellidae) din România, din punct de vedere sistematic, biologic, ecologic, biogeografic și etologic. 10. Elena Onutu (Feraru), 2004 Biodiversitatea afidelor (Homoptere, Aphididae) care atacă pomii fructiferi din livezile din județele Iași și Vaslui. 11. Gabriela Costea, 2005 Cercetări privind cunoașterea complexului de parazitoizi care limitează populațiile de Lepidoptere dăunătoare culturilor de varză din
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
atacă pomii fructiferi din livezile din județele Iași și Vaslui. 11. Gabriela Costea, 2005 Cercetări privind cunoașterea complexului de parazitoizi care limitează populațiile de Lepidoptere dăunătoare culturilor de varză din sud-estul României. 12. Otilia Barnea, 2006 Cercetări sistematice, biologice, ecologice, etologice și biogeografice privind afidiidele (Hymenoptera, Aphidiidae) din estul României. 13. Lăcrămioara (Zaharia) Ciucă, 2007 Studii taxonomice, morfologice, biologice, ecologice și etologice privind Elateridele (Coleoptera Elateridae) din România și importanța lor ecologică și economică. 14. Delia-Nicoleta Gușă (Ușurelu), 2007 Cercetări privind
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
limitează populațiile de Lepidoptere dăunătoare culturilor de varză din sud-estul României. 12. Otilia Barnea, 2006 Cercetări sistematice, biologice, ecologice, etologice și biogeografice privind afidiidele (Hymenoptera, Aphidiidae) din estul României. 13. Lăcrămioara (Zaharia) Ciucă, 2007 Studii taxonomice, morfologice, biologice, ecologice și etologice privind Elateridele (Coleoptera Elateridae) din România și importanța lor ecologică și economică. 14. Delia-Nicoleta Gușă (Ușurelu), 2007 Cercetări privind biodiversitatea curculionidelor (Insecta Coleoptera) din Parcul Național Piatra Craiului. 15. Arinton Mihaela, 2008 Biodiversitatea scarabeidelor (Insecta, ord. Coleoptera, Fam. Scarabaeidae) în
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Delta Dunării, structura specifică a comunităților de specii și dinamica populațiilor din zooplancton și bentos. Rezultatele cercetărilor hidrobiologice se regăsesc în 14 articole științifice publicate. În colaborare cu doctoranzii pe care i-a condus a făcut cercetări faunistice, ecologice și etologice referitoare la unele grupe de insecte, rezultatele fiind publicate în 26 articole științifice. Pe lângă activitatea strictă de cercetare, profesorul Gheorghe Mustață a avut o contribuție remarcabilă la realizarea unor studii teoretice referitoare la evoluție: evoluția, o direcție nouă în gândirea
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
ca ceva cu adevărat dinafară, în situația în care înțelegem adaptarea ca pe un proces de asimilare a mediului extern (de interiorizare a lui). „Interiorizarea” poate fi concepută ca un proces de asimilare prin învățare, așa cum probează cercetările ecologice și etologice. Dacă ne referim la specia umană atunci când punem în discuție noțiunea de mediu intern nu trebuie sa înțelegem doar umorile corpului (circulante și/sau necirculante), ci și acumulările care intră în sfera învățării, care își pun amprenta asupra elaborării răspunsului
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
și/sau necirculante), ci și acumulările care intră în sfera învățării, care își pun amprenta asupra elaborării răspunsului adecvat. Învățarea la nivel genetic poate să însemne apariția unor variații genetice care se transmit pe traiectoria arborelui genealogic, iar la nivel etologic apariția unor comportamente (a unor scheme comportamentale învățate) care influențează în mod favorabil fitness-ul. Mediile extern și intern trebuie înțelese pe direcția concepției lui Jacob von Uexküll (1936) de Umwelt și Innenwelt, ceea ce înseamnă pătrunderea în universul semiotic. Intrând
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
disponibile pentru atingerea obiectivelor: În privința cercetărilor taxonomice baza materială a fost ușor de asigurat chiar și în cele mai critice momente. Au fost realizate deplasări în teren, adevărate expediții științifice pentru colectare de material și pentru realizarea observațiilor ecologice și etologice. Pentru cercetările marine am reușit să asigur dotarea Stațiunii Biologice Marine „Prof.dr. Ioan Borcea” astfel încât să devină funcțională atât pentru cercetare cât și pentru practica biologică a studenților și pentru realizarea unor lucrări de doctorat, de disertație și de licență
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
fost publicate. În fiecare an am organizat cu doctoranzii mei și cu studenții de la master, care lucrau la disertație și cu cei care lucrau pentru licență, aplicații științifice în natură pentru colectare de material și pentru realizarea observațiilor ecologice și etologice. 3. Rezultatele obținute și difuzarea informațiilor asupra lor: + Rezultatele cercetărilor au fost obiectul a peste 200 de lucrări științifice comunicate la conferințe și congrese naționale și internaționale, din care 170 au văzut lumina tiparului în reviste de specialitate; + Unele rezultate
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
a condiției umane și a evenimentelor cosmice); mitul fenomenologic (cosmogonia, antropogonia, elementele, escatologia, regnurile fabuloase, cadrul astral); mitul cosmografic (teogonia, panteonul, lumile coexistente); mitul transcendental (eroul arhetipal, formele de cultură demonologică, destinul, timpul).129 Mitul mai deține și o funcție etologică, spune autorul, de "control al instinctelor".130 În orice caz, "a stăruit prea multă vreme eroarea definirii mitului ca pură invenție. E regretabil că această eroare a avut totuși, în anumite medii intelectuale, un rol decisiv. La răspândirea și consolidarea
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
model G. Stanley Hall (1848-1924), cu a sa teorie a recapitulării (stadiile dezvoltării ontogenetice repetă marile etape ale filoși antropogenezei); la fel și continuatorul său, A. Gesell (1880-1961), adeptul unei perspective maturizaționiste. Apropiate de pozițiile ineismului sunt și diversele contribuții etologice Ă K. Lorenz, N. Timbergen, I. Eibl-Eibesfeldt, cu puternice influențe în psihologia contemporană a dezvoltării. Modelul mecanicist sau reactiv. Universul este suma părților sale componente, și organismul uman de asemenea. El poate fi analizat prin reducere la unitățile sale fundamentale
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
acoperă un câmp mai larg de manifestare. Pulsiunea vieții se constituie ca cea mai puternică forță pulsională Împotriva pulsiunii morții, tinzând În permanență să genereze și să alcătuiască unități vii din ce În ce mai mari și să le mențină. 2.1.2.Modelul etologic .Modelul etologic elaborat de către K.Lorenz și N.Tibergen se ocupă de agresivitate În perspectiva filogenetică, deci de copmortamentul agresor al animalelor comparativ cu cel uman. Datele obtinuțe pe baza acestui model nu pot fi transferate comportamentului uman decât sub
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
câmp mai larg de manifestare. Pulsiunea vieții se constituie ca cea mai puternică forță pulsională Împotriva pulsiunii morții, tinzând În permanență să genereze și să alcătuiască unități vii din ce În ce mai mari și să le mențină. 2.1.2.Modelul etologic .Modelul etologic elaborat de către K.Lorenz și N.Tibergen se ocupă de agresivitate În perspectiva filogenetică, deci de copmortamentul agresor al animalelor comparativ cu cel uman. Datele obtinuțe pe baza acestui model nu pot fi transferate comportamentului uman decât sub rezerva unor
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
atitudinea de seducție În scop nonsexual, acordarea de hrană sau ingrijiri corporale etc; Derularea unor comportamente specifice de luptă sau amenințare, ca forme de inhibare a agresorului sau de anihilare a intențiilor acestuia. Condiția fundamentală ca explicația pe baza modelului etologic al agresivității să fie operantă la om, este să țina seama atât de deosebirile fundamentale ale structurii sistemului nervos central și edocrin, cât și de structurile psihosociale ale personalității umane. Teoriile ce au abordat agresivitatea ca pe un instinct au
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
și echilibrului biologic al ființei umane (genetic, metabolic, biochimic, fiziologic); b) raportul de echitimie, ca principiu al echilibrului psihologic intern al personalității, al proceselor psihice fundamentale, al relațiilor dintre acestea, accentul punându-se pe sfera emoțional-afectivă; c) raportul de constanță etologică, ca principiu al concordanței și echilibrului socio-comportamental. Raportul dintre „normal” și „patologic” sau dintre „sănătate” și „boală” este în general considerat în funcție de raportul dintre „bine” și „rău” în plan moral. Există mai multe modalități de a înțelege normalul și patologicul
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
constituind, în paralel cu realitatea obiectivă, un domeniu autentic și exclusiv uman: planul subiectiv uman. Acesta este alcătuit din trei planuri complementare celor ale realitații obiective: planul civilizației materiale (industrie, tehnologie, mod de viață, nivel de trai, confort etc.); planul etologic (relații interpersonale, conduite sociale, tradiții etc.); planul culturii spirituale (arte, filosofie, științe, ideologie, credințe, religie etc.). În procesul de elaborare psihică a comportamentului se remarcă o dinamică de tip „pulsatoriu” a sistemului personalității. Aceasta se „încarcă” în cursul procesului de
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acoperă un câmp mai larg de manifestare. * Pulsiunea vieții se constituie ca cea mai puternică forță pulsională Împotriva pulsiunii morții, tinzând În permanență să genereze și să alcătuiască unități vii din ce În ce mai mari și să le mențină. 2.1.2.Modelul etologic. Modelul etologic elaborat de către K.Lorenz și N.Tibergen se ocupă de agresivitate În perspectiva filogenetică, deci de copmortamentul agresor al animalelor comparativ cu cel uman. Datele obtinuțe pe baza acestui model nu pot fi transferate comportamentului uman decât sub
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]