325 matches
-
un *stlă-t-iom din baza stela (cf. latus „lat“ și latus „parte“ și deci ar putea însemna „regiune netedă“ în opoziție cu muntoasa Sabină) (Tagliavini, op. cit., p. 66). Dar, adaugă Tagliavini, numele nu este probabil indo-european dat fiind că și în etruscă rădăcina lat este foarte răspândită. Noi comparăm denumirea Latium cu egeo-cretanul lat „mlaștină“, toponim al cărui radical este răspândit în tot bazinul septentrional al Mediteranei (Faure, Viața...., citată, p. 145). Că este șes nu e îndoială, dar probabil că acum
ROMA, LATIUM – DOUA ETIMOLOGII. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1414478611.html [Corola-blog/BlogPost/347060_a_348389]
-
Nilului. Un rol aparte (pentru noi, urmașii tracilor, un rol special) între aceste seminții protoistorice îl au pelasgii. Din următoarele considerente: a) Unii erudiți, printre care Marsh, susțin că pelasgii ar fi traci și că limba lor înrudită cu misterioasa etruscă , n-ar fi indoeuropeană, după cum nici etrusca nu este o limbă indoeuropeană. b) După istoricii greci Herodot și Tucidide, pelasgii au fost poporul preelenic „cel mai răspândit și mai puternic din Grecia”. Atât de puternici, încât nu numai după opinia
MULTE PRESUPUNERI ŞI FOARTE PUŢINE CERTITUDINI ÎN LEGĂTURĂ CU PRIMELE POPOARE EUROPENE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1464188299.html [Corola-blog/BlogPost/378939_a_380268]
-
tracilor, un rol special) între aceste seminții protoistorice îl au pelasgii. Din următoarele considerente: a) Unii erudiți, printre care Marsh, susțin că pelasgii ar fi traci și că limba lor înrudită cu misterioasa etruscă , n-ar fi indoeuropeană, după cum nici etrusca nu este o limbă indoeuropeană. b) După istoricii greci Herodot și Tucidide, pelasgii au fost poporul preelenic „cel mai răspândit și mai puternic din Grecia”. Atât de puternici, încât nu numai după opinia celor doi istorici, ci și după cea
MULTE PRESUPUNERI ŞI FOARTE PUŢINE CERTITUDINI ÎN LEGĂTURĂ CU PRIMELE POPOARE EUROPENE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1464188299.html [Corola-blog/BlogPost/378939_a_380268]
-
loc judecățile de tot felul și schimburile comerciale, se găsesc în apropierea Forumului, centrul vieții publice, mărginit de numeroase clădiri guvernamentale, religioase sau comerciale. La nord de Bazilică, pe partea vestică a Forumului, se află Templul lui Apollo, cu relicve etrusce, datate 575 î.Hr. Casa dei Vetti, după numele ultimilor proprietari, este decorată cu picturi mitologice și scene din viața cotidiană a celor din clasa de mijloc. Intrăm și în Casa Faunului. Micuțul faun ne întâmpină dansând, bucuros că cineva îi
CINCI ÎNTR-UNUL! FILE DE JURNAL PARANORMAL (2) – CAPRI & POMPEI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_cinci_intr_unul_fil_sergiu_gabureac_1344882569.html [Corola-blog/BlogPost/355037_a_356366]
-
latină au fost considerate că provin din limba latină, fără să se țină seama că, în orice moment istoric, orice limbă posedă în vocabular împrumuturi lexicale din diferite limbi...în vocabularul limbii latine au existat împrumuturi din greacă, tracă, daco-moesică, etruscă, celtă, persană ș.a...”. În virtutea acestor mențiuni ale unei specialiste pot presupune că multe cuvinte din limba strămoșilor noștri se regăsesc în limbile popoarelor vecine, de la care, autorii DEX-ului spun că au fost împrumutate de limba română. Această ipoteză o
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416512305.html [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
centru cultural, mărturie stau numeroasele muzee, teatre, săli de concerte, biblioteci și librării.Ny Carlsberg Glyptotek (edificiu fondat de Carl Jacobsen, în secolul al XIX-lea) reunește cea mai mare colecție de artă veche din Europa de Nord, obiecte egiptene, grecești, romane, etrusce; tablouri ale impresioniștilor francezi și ale pictorilor danezi din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Nationalmuseet deține valoroase exponate arheologice (Carul Soarelui, vase de ceramică și arme), dar și medievale până în zorii epocii moderne. Machetele expuse recreează atmosfera vechilor
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
sigur că acum câteva zeci de mii de ani strămoșii acestor populații locuiau împreună sau au fost în contact și acest lucru este valabil pentru toate exemplele ce se vor da în continuare. 3) Indo-europeanul*kath “casă”= kath “soare” în etrusca, asemănător kot în melaneziana, kuat în camaiura (Brazilia). 4) Casă latineasca, cu etimologie necunoscută, explicată de noi prin dacic *kas-, se compară cu vorba kasa “soare” în limba koaia (vestul Braziliei). 5) Kad, locuința iraniană amintește de forma soarelui în
ORIGINEA LIMBAJULUI, “ARBITRARUL” SEMNULUI LINGVISTIC de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1408434346.html [Corola-blog/BlogPost/352175_a_353504]
-
plan artistic a valorilor umane perene dar și a defectelor speciei. Să faci niște statui sau grupuri statuare într-o piațetă cu arteziană niște personagii care să depene - prin mișcare și dialog, sunet, culoare și lumină - miturile străvechi ale lumii etrusce și italice cu semințiile lor preromane și precreștine, iată un prilej de îmbunare sufletească și plecăciune adâncă în fața istoriei jertfelnice și valențelor artistice ale omului. Referință Bibliografică: Toboșarul de pionieri, la doi pași de Pamela...Andreson în Vegas ! (V) / George
TOBOŞARUL DE PIONIERI, LA DOI PAŞI DE PAMELA...ANDRESON ÎN VEGAS ! (V) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 by http://confluente.ro/Tobosarul_de_pionieri_la_doi_pasi_de_pamela_andreson_in_vegas_v_.html [Corola-blog/BlogPost/366670_a_367999]
-
ARTEI 1. Civilizația Greciei Antice. Condiții geo-istorice și culturale ale evoluției artistice, domenii de manifestare: arhitectură, sculptură, ceramică, epoci artistice, personalități și opere reprezentative 2. Civilizația Romei Antice. Condiții geo-istorice și culturale ale evoluției artistice; premise și influențe din artă etrusca; domenii de manifestare: arhitectură, sculptură, pictură și mozaic; artă română provinciala. 3. Renașterea în Italia. Dezvoltarea artelor plastice în Quattrocento - domenii de manifestare: arhitectură (caracteristici generale; programe, personalități și opere reprezentative); sculptură (genuri, personalități și opere reprezentative); pictură (genuri), prezentare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
ARHITECTURII 1. Civilizația Greciei Antice. Condiții geo-istorice și culturale ale evoluției artistice, domenii de manifestare: arhitectură, sculptură, ceramică, epoci artistice, personalități și opere reprezentative. 2. Civilizația Romei Antice. Condiții geo-istorice și culturale ale evoluției artistice; premise și influențe din artă etrusca; domenii de manifestare: arhitectură, sculptură, pictură și mozaic; artă română provinciala. 3. Renașterea în Italia Dezvoltarea artelor plastice în Quattrocento - domenii de manifestare: arhitectură (caracteristici generale; programe, personalități și opere reprezentative); sculptură (genuri, personalități și opere reprezentative); pictură (genuri), prezentare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
cura de Ouro, Espadon de invierno, Bella de Berry, Lombardia de Rioja, Batall de Campana FM D'Anjou FM Dita FM D. Joaquina Doyenné de juillet PV Doyenné d'hiver Winterdechant FM Doyenné du comice Comice, Vereinsdechant FM Erika FM Etrusca PV Flamingo FM Forelle FM Général Leclerc Amber Grace(r) FM Gentile PV Golden Ruset Bosc FM Grand champion FM Harrow Delight FM Jeanne d'Arc FM Josephine FM Kieffer FM Leonardeta Mosqueruela, Margallon, Colorada de Alcanadre, Leonarda de Magallon
32004R0086-ro () [Corola-website/Law/292767_a_294096]
-
035 M.P. Morettini 036 Ercolini 037 Rocha 038 Kontoula 039 Général Leclerc 040 Romă 041 Concorde 042 Castell 043 Max red Bartlett 044 Flor de invierno 045 Devoe 046 Highland 047 Groupe Nashi 048 Double Philippe 049 St Remy 050 Etrusca 01 Țoșca 052 Harrow Sweet 053 Precoce di Fiorano 054 Rosada 055 Boscs Flaschenhirne 056 Alte varietăți (specificate de statele membre) 900-998 Varietăți nespecificate în altă parte 999 Peri care produc pere destinate exclusiv altui uz decât cel al perelor
jrc5474as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90644_a_91431]
-
ARHITECTURII 1. Civilizația Greciei Antice. Condiții geo-istorice și culturale ale evoluției artistice, domenii de manifestare: arhitectură, sculptură, ceramică, epoci artistice, personalități și opere reprezentative 2. Civilizația Romei Antice. Condiții geo-istorice și culturale ale evoluției artistice; premise și influențe din arta etruscă; domenii de manifestare: arhitectură, sculptură, pictură și mozaic; arta romană provincială. 3. Renașterea în Italia Dezvoltarea artelor plastice în Quattrocento - domenii de manifestare: arhitectură (caracteristici generale; programe, personalități și opere reprezentative); sculptură (genuri, personalități și opere reprezentative); pictură (genuri), prezentare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
ARHITECTURII 1. Civilizația Greciei Antice. Condiții geo-istorice și culturale ale evoluției artistice, domenii de manifestare: arhitectură, sculptură, ceramică, epoci artistice, personalități și opere reprezentative. 2. Civilizația Romei Antice. Condiții geo-istorice și culturale ale evoluției artistice; premise și influențe din artă etrusca; domenii de manifestare: arhitectură, sculptură, pictură și mozaic; artă română provinciala. 3. Renașterea în Italia Dezvoltarea artelor plastice în Quattrocento - domenii de manifestare: arhitectură (caracteristici generale; programe, personalități și opere reprezentative); sculptură (genuri, personalități și opere reprezentative); pictură (genuri), prezentare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
ARHITECTURII 1. Civilizația Greciei Antice. Condiții geo-istorice și culturale ale evoluției artistice, domenii de manifestare: arhitectură, sculptură, ceramică, epoci artistice, personalități și opere reprezentative 2. Civilizația Romei Antice. Condiții geo-istorice și culturale ale evoluției artistice; premise și influențe din arta etruscă; domenii de manifestare: arhitectură, sculptură, pictură și mozaic; arta romană provincială. 3. Renașterea în Italia Dezvoltarea artelor plastice în Quattrocento - domenii de manifestare: arhitectură (caracteristici generale; programe, personalități și opere reprezentative); sculptură (genuri, personalități și opere reprezentative); pictură (genuri), prezentare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
sunt epave feniciene datate în anul 750 î.Hr. încărcate cu amfore cu vin descoperite de Robert Ballard în 1999. Multe descoperiri din mare sau anumite lacuri italiene, cum ar fi Nemi, sunt extrem de prețioase în înțelegerea civilizațiilor romane, feniciene sau etrusce.
Arheologie maritimă () [Corola-website/Science/304175_a_305504]
-
ul, sau "liquamen" (adică "zeamă", "suc" sau "sos", în latină), era un sos, principalul condiment utilizat în Roma Antică. "ul" era cunoscut, încă din perioada etruscă și în Grecia antică, din secolul al VI-lea î.Hr.. Grecii îl numeau "garos", care semnifica și "pește mic". Originile sunt, se pare, babiloniene. Trei tablete, care cuprindeau rețete culinare, în scriere cuneiformă și care datau de prin anul 1700
Garum () [Corola-website/Science/322801_a_324130]
-
având ca scop principal propaganda în favoarea politicii oficiale.De asemenea, arta exprimă și pasiunea romanilor pentru ornament, gustul lor pentru fastuos, dorința de a-și înfrumuseța locuințele, palatele, templele și locurile publice. La început, arta romană este dominată de influențe etrusce și grecești (încât unii o consideră chiar o copie a acestor arte), ca apoi să devină o artă originală, cu trăsături specifice, care a supraviețuit de-a lungul istoriei, exercitând influențe asupra perioadelor ulterioare având un caracter statal, este o
Arta romană () [Corola-website/Science/315165_a_316494]
-
a fost numită "Pithekoūsai (Πιθηκοῦσαι)", denumire care este folosită mai apoi și de latini sub forma Pithecusa. Etimologia este încă disputată, cert este ca și toponimia latină și cea greacă pot duce către un cuvant ce înseamnă „maimuță” ("arimos" în etrusca și "πίθηκος, píthēkos" în greacă veche), fapt ce ne poate duce cu gândul că insula ar fi fost în vechime habitatul unei specii de maimuțe, azi dispărute, precum Gibraltarul, ipoteza însă neconfirmata, nici din surse arheologice și nici din surse
Insula Ischia () [Corola-website/Science/329625_a_330954]
-
monumente: morminte ornate cu fresce, vase, reliefuri. Au fondat orașe opulente, în care au introdus , sistematizat și codificat practici grecești. În orașul Caere (care măsură 150 ha) se concentrau 25 000 de locuitori. În secolul al VII-lea î.Hr. civilizația etruscă a cunoscut o largă expansiune, iar între sec. VII-V î.Hr. a existat o confederație etruscă, menită a promova interesele așezărilor urbane etrusce, între Bologna și Capua. Până în secolul al VI-lea î.Hr. orașele etrusce au fost conduse de un
Regatul Roman () [Corola-website/Science/299419_a_300748]
-
și codificat practici grecești. În orașul Caere (care măsură 150 ha) se concentrau 25 000 de locuitori. În secolul al VII-lea î.Hr. civilizația etruscă a cunoscut o largă expansiune, iar între sec. VII-V î.Hr. a existat o confederație etruscă, menită a promova interesele așezărilor urbane etrusce, între Bologna și Capua. Până în secolul al VI-lea î.Hr. orașele etrusce au fost conduse de un monarh-lauche, înzestrat cu drepturi militare și de coerciție asupra supușilor, drept simbolizat de securea și nuielele
Regatul Roman () [Corola-website/Science/299419_a_300748]
-
care măsură 150 ha) se concentrau 25 000 de locuitori. În secolul al VII-lea î.Hr. civilizația etruscă a cunoscut o largă expansiune, iar între sec. VII-V î.Hr. a existat o confederație etruscă, menită a promova interesele așezărilor urbane etrusce, între Bologna și Capua. Până în secolul al VI-lea î.Hr. orașele etrusce au fost conduse de un monarh-lauche, înzestrat cu drepturi militare și de coerciție asupra supușilor, drept simbolizat de securea și nuielele purtate de gărzile lui, lictorii. Posedă rol
Regatul Roman () [Corola-website/Science/299419_a_300748]
-
al VII-lea î.Hr. civilizația etruscă a cunoscut o largă expansiune, iar între sec. VII-V î.Hr. a existat o confederație etruscă, menită a promova interesele așezărilor urbane etrusce, între Bologna și Capua. Până în secolul al VI-lea î.Hr. orașele etrusce au fost conduse de un monarh-lauche, înzestrat cu drepturi militare și de coerciție asupra supușilor, drept simbolizat de securea și nuielele purtate de gărzile lui, lictorii. Posedă rol religios, a căror puteri le erau transmise pe linie dinastică. Era asistat
Regatul Roman () [Corola-website/Science/299419_a_300748]
-
lui, lictorii. Posedă rol religios, a căror puteri le erau transmise pe linie dinastică. Era asistat de un consiliu oligarhic, care a sfârșit prin a-l înlătura, cu excepția cetății Veii, unde el s-a menținut stăpân până la cucerirea romană. Societatea etruscă era caracterizată de o structura oligarhică, iar nobilii dominau cu o mâna de fier, iar slujitorii lor osteneau pe ogoare, în orașe, în ateliere industriale sau în mine. Nu existau adunări populare, dar femeile dețineau o funcție relevanță în viață
Regatul Roman () [Corola-website/Science/299419_a_300748]
-
cu o mâna de fier, iar slujitorii lor osteneau pe ogoare, în orașe, în ateliere industriale sau în mine. Nu existau adunări populare, dar femeile dețineau o funcție relevanță în viață politică, dar și în cea privată a etruscilor. Familia etruscă era împărțită în multe ramuri. Erau religioși, crezând că zeii intervin fără încetare în viață oamenilor, iar prezicătorii specializați, haruspicii, deslușeau sensul intervențiilor divine în descifrarea semnelor divine exprimate de ficatul victimelor animale sacrficate. Panteonul etrusc era populat de numeroși
Regatul Roman () [Corola-website/Science/299419_a_300748]