12,743 matches
-
autoportretul pictorului singuratic, a cărui minte se întunecă de tot, nu este întâmplătoare. Citind cartea lui Octavian Paler Autoportret într-o oglindă spartă m-am gândit deseori la acest portret rănit. De altfel, autorul a scris niște pagini arzătoare în Eul detestabil, tocmai despre van Gogh, pagini în care mâna scriitorului urmează și consemnează, parcă anevoie, viteza și incandescența gândurilor. îi scrutează chipul încremenit sub masca tristeții, lumina cumplită a peisajelor lui, floarea-soarelui - exaltată, chiparoșii contorsionați, corbii funebri. Octavian Paler este
Omul cu urechea tăiată by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11235_a_12560]
-
și de oamenii dragi, dorul purtat în lume a plinului vieții satului apare la Goga drept o stare și un sentiment tipic romantic, cu un ușor accent militant. Pe calea evocării satului și a oamenilor lui, începând de la universul familiei, eul poetic recuperează, printr-o memorie afectivă, bogăția spirituală și umană a originilor. De aceea, durerea alternează romantic cu răzvrătirea, înfrângerea elanurilor sufletului cu înălțarea în lumină. Această dublă stare a dus în poezia lui Goga la întâlnirea armonioasă dintre elegia
Octavian Goga la Budapesta by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/11255_a_12580]
-
destructiv asupra mediului ambiant (...) și felul în care, cu ajutorul televiziunii și publicității se promovează uniformitatea și banalitatea în locul respectului față de unicitatea ființei umane". Importantă în aceste condiții pentru emigrant este păstrarea identității, care ,asigură echilibrul în condiții traumatizante, împiedică pulverizarea eului". Dar nu toată lumea reușește. Unui personaj denumit cu inițiala S., probabil fiul ei, ,condițiile obiective ale dezrădăcinării i-au impus modificări în comportament și în ierarhizarea valorilor, modificări care au clătinat structura lui psihologică. Băiatul degajat, generos, distrat, lejer, atras
Inadaptarea emigrantului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11251_a_12576]
-
străine". Despre altcineva, un vechi prieten din România, devenit și el californian de decenii, constată de asemenea că e hipermimetic, priceput în a lua ,forma vasului". În acest context nu tocmai prielnic pentru cineva care luptă din răsputeri împotriva ,pulverizării eului", bătrînețea își înșfacă pe neașteptate prada, acționînd ca un factor agravant. Curînd după stabilirea la Los Angeles, își amintește ea, citise articole ,de-a dreptul canibalice" despre oamenii trecuți de 65 de ani. Ori, ei i se părea în mod
Inadaptarea emigrantului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11251_a_12576]
-
cale. Pe această cale, poezia nu e nici marginalizată, nici negată, ci supusă unei prefaceri radicale, unei mutații spre-a putea supraviețui. Cu aerul că fuge de sine, autorul încearcă a dovedi că, dimpotrivă, nu s-ar putea deslipi de eul său, chiar supunîndu-se unor teste dure. Baia de concretețe la care Ioan Flora își obligă producția nu reprezintă o ocultare a poeziei, ci un mod indirect de-a o sugera, tangent la o exasperare a expresiei ce se sacrifică pe
Lirism extravertit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11253_a_12578]
-
focuri în beznă. E o direcție bine definită și reprezentată a poeziei de azi, în care se regăsesc deopotrivă componenți ai generației ^90 (Ioan Es. Pop) și tineri poeți ,milenariști" (Ruxandra Novac, Teodor Dună), și care oferă angoasei, crizei, disperărilor eului un cadru perfect de manifestare. în versurile lui Nicolae Coande acest filon nu e totuși unul de profunzime, imaginile de serie noire fiind asamblate cu o anumită preștiință a poetizării, într-o lumină scăzută pe care autorul însuși o filtrează
Vremea ratării by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11254_a_12579]
-
bibliografic (pentru partea teoretică) și cu o disponibilitate analitică (pentru partea practică) ce inspiră deplină încredere - ceea ce relevă alte merite evidente ale cărții. O definiție a viziunii fixează exigențele cercetării: pe de o parte, viziunea în sensul de ,capacitate a eului de a percepe, prin intelect sau prin simțuri, realitatea înconjurătoare ocultată vederii comune", pe de altă parte, viziunea în accepția de ,capacitate a eului de a proiecta, prin imaginație, lumi fictive sau chiar posibile și de a reține în descrierea
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
definiție a viziunii fixează exigențele cercetării: pe de o parte, viziunea în sensul de ,capacitate a eului de a percepe, prin intelect sau prin simțuri, realitatea înconjurătoare ocultată vederii comune", pe de altă parte, viziunea în accepția de ,capacitate a eului de a proiecta, prin imaginație, lumi fictive sau chiar posibile și de a reține în descrierea lor aceleași aspecte ocultate vederii comune virtuale" (p. 19). Structura studiului evidențiază organizarea judicioasă a obiectivelor, a observațiilor și a ideilor în trei secțiuni
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
persevera în această direcție publicistică, unde adesea pare stânjenit. Cătălin Ghiță e un teoretician, cu înzestrare de filosof și poetician, după cum o dovedește foarte clar gândirea speculativă din Lumile lui Argus. Elementele morfologice ale viziunii sunt analizate în funcție de trei coordonate: eul creator (vizionar sau instaurator), factorii inductivi (ideali sau empirici) și viziunea propriu-zisă ca produs final (care înglobează un timp referențial și un spațiu referențial). Acest prim capitol se situează cu luciditate între o psihologie a creației și o filosofie a
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
prim capitol se situează cu luciditate între o psihologie a creației și o filosofie a creației, pendulând între o poetică a pansenzorialului și antimimetismul universurilor vizionare. Este aici locul unde exegetul își poate etala capacitatea disociativă, operând succesive distincții între eul biografic și eul creator, între categoriile binomului vates/artifex, între viziune și imaginar sau între viziune și câmpul realului, între factorii ideali (imaginația, inspirația, visul) și factorii empirici (maladiile, stupefiantele, alcoolul) ca stimuli ai viziunii. Considerațiile exegetului nasc - așa cum e
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
situează cu luciditate între o psihologie a creației și o filosofie a creației, pendulând între o poetică a pansenzorialului și antimimetismul universurilor vizionare. Este aici locul unde exegetul își poate etala capacitatea disociativă, operând succesive distincții între eul biografic și eul creator, între categoriile binomului vates/artifex, între viziune și imaginar sau între viziune și câmpul realului, între factorii ideali (imaginația, inspirația, visul) și factorii empirici (maladiile, stupefiantele, alcoolul) ca stimuli ai viziunii. Considerațiile exegetului nasc - așa cum e și firesc - anumite
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
ci se face vizionar, după cum el însuși pretinde, printr-un program (deci printr-un act de voință ca premisă rațională) de dereglare a tuturor simțurilor. Episodic, criticul se referă la Rimbaud și la fantezia lui dictatorială ca ,demiurgie totală a eului instaurator, generator de lumi" (p. 59). Un capitol nou se impune cu necesitate pentru a distinge între paradigma romantică a poeziei vizionare, foarte bine exemplificată cu William Blake, și paradigma modernă a poeziei vizionare, exemplificabilă cu Rimbaud. De altfel, în
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
istoria psihologiei și a literaturii? Se câștigă oare dimensiunea estetică a unui text vizionar, fie că e vorba de poezie, fie că e vorba de proză, într-un mod spontan și natural? Noțiunea de ,produs" ca sinonim al viziunii datorate eului creator și factorilor inductivi ar putea fi înlocuită cu aceea de expresie a viziunii, mai potrivită, după părerea mea. Vizionarismul este explorat de Cătălin Ghiță ca o paradigmă, ca un ,pattern" general uman, nu doar ca o categorie estetică. Ambiția
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
tensiuni intelectuale și convulsii morale, unei file de poezie ,leneșă", minimalist-postmodernistă, în care, cu risipă de cuvinte, nu se spune, nu se exprimă și nu se figurează mai nimic. Rostul poeziei este, pentru mine, acela de a explora lumea și eul cu o acuitate pe care nici un alt gen literar și nici o altă artă nu o pot atinge. Micile dexterități lexicale, combinarea inteligentă a sintagmelor din fondul cultural comun, biografemele fără miez și învârtirea în jurul unui inesențial rămas așa, netransfigurat: toate
Poeme de noapte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11299_a_12624]
-
Cu toate că într-un moment subiectivitatea i se revoltă (,aici unde-am ajuns/ nu mai e pic de cer/ în dreptul meu nu văd/ un alt contur/ decît al degetului meu întins"), un astfel de solipsism nu-i este caracteristic Lidiei Lazu. Eul său nu e tentat a se împotrivi lumii date, a o pune la îndoială, ci dimpotrivă e animat de năzuința de a i se supune necondiționat. La polul opus criticismului luciferic, poeta se dăruie lumii nu doar prin contemplație, ci
Extaz și materie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11298_a_12623]
-
Radu Varia Titlul cărții lui Octavian Paler, Eul detestabil, poate induce în eroare. De aceea trebuie spus că nu este vorba de vreo culegere de texte acide privind fauna politică aborigenă prin care Octavian Paler ciupește conștiința noastră adeseori adormită, de cele mai multe ori aburită. Nu, este vorba de
O imensă tandrețe by Radu Varia () [Corola-journal/Journalistic/11319_a_12644]
-
cu alte cuvinte, care participă la metamorfoza unui fapt de viață, efemer prin urmare, într-o permanență, aceea a artei. Aceasta și este de fapt esența luptei cu sine a pictorului, a artistului, și poate a oricărei ființe: dizolvarea propriului eu, a eului detestabil, adică a ceea ce credem despre noi înșine și ne opune astfel eului celorlalți, în favoarea a ceea ce suntem cu adevărat. Le moi est haďssable", spune Pascal, citat de Octavian Paler. Este o constatare filozofică majoră și ea constituie
O imensă tandrețe by Radu Varia () [Corola-journal/Journalistic/11319_a_12644]
-
cuvinte, care participă la metamorfoza unui fapt de viață, efemer prin urmare, într-o permanență, aceea a artei. Aceasta și este de fapt esența luptei cu sine a pictorului, a artistului, și poate a oricărei ființe: dizolvarea propriului eu, a eului detestabil, adică a ceea ce credem despre noi înșine și ne opune astfel eului celorlalți, în favoarea a ceea ce suntem cu adevărat. Le moi est haďssable", spune Pascal, citat de Octavian Paler. Este o constatare filozofică majoră și ea constituie poate trambulina
O imensă tandrețe by Radu Varia () [Corola-journal/Journalistic/11319_a_12644]
-
o permanență, aceea a artei. Aceasta și este de fapt esența luptei cu sine a pictorului, a artistului, și poate a oricărei ființe: dizolvarea propriului eu, a eului detestabil, adică a ceea ce credem despre noi înșine și ne opune astfel eului celorlalți, în favoarea a ceea ce suntem cu adevărat. Le moi est haďssable", spune Pascal, citat de Octavian Paler. Este o constatare filozofică majoră și ea constituie poate trambulina care-i permite poetului romantic să treacă la saltul decisiv atunci când proclamă: Je
O imensă tandrețe by Radu Varia () [Corola-journal/Journalistic/11319_a_12644]
-
Le moi est haďssable", spune Pascal, citat de Octavian Paler. Este o constatare filozofică majoră și ea constituie poate trambulina care-i permite poetului romantic să treacă la saltul decisiv atunci când proclamă: Je est un autre. Eu este un altul, eul meu e dizolvat în universalitate. Cartea lui Octavian Paler ne încântă pagină cu pagină prin lectura pe care ne-o propune, vivace, pătrunzătoare, a vieții marilor pictori din trecut, în dimensiunile adeseori tragice ale existenței lor, așa cum apar ele în
O imensă tandrețe by Radu Varia () [Corola-journal/Journalistic/11319_a_12644]
-
Leonardo da Vinci ne spune de altfel: , Oglinda fu cum nu se poate mai mândră să reflecte imaginea reginei; numai că la plecarea reginei oglinda rămase de-a dreptul mizerabilă". A se privi în oglindă și a trece dincolo de granițele eului detestabil înseamnă a îmbrățișa prin dragoste întreaga umanitate, în suferința și bucuriile ei. Nu ne învață textele vedice că dragostea are trei nivele: iubirea de sine, iubirea pentru celălalt, și iubirea fără obiect, adică iubirea totală, absolută, iubirea pentru Divinitate
O imensă tandrețe by Radu Varia () [Corola-journal/Journalistic/11319_a_12644]
-
chiar dacă afirmă că dintre toate simțurile l'occhio meno si inganna, ochiul se înșeală cel mai puțin. Și asta pentru că, intermediată de ochi, chemarea pictorului e în fond legată de raportul permanent cu invizibilul. Cu condiția de a-și depăși eul detestabil. Prima versiune a prezentului volum al lui Octavian Paler, publicată în 1986, avea un titlu diferit: Un muzeu în labirint. îmi îngădui să-i sugerez ca la ediția viitoare, pe care o văd profilându-se, revăzută și adăugită, să
O imensă tandrețe by Radu Varia () [Corola-journal/Journalistic/11319_a_12644]
-
prezentului volum al lui Octavian Paler, publicată în 1986, avea un titlu diferit: Un muzeu în labirint. îmi îngădui să-i sugerez ca la ediția viitoare, pe care o văd profilându-se, revăzută și adăugită, să ia în considerare titlul Eul penetrabil, subliniind astfel victoria pictorului în crâncena sa bătălie cu sine. Octavian Paler, Eul detestabil, Editura Albatros, București, 2005, 270 p.
O imensă tandrețe by Radu Varia () [Corola-journal/Journalistic/11319_a_12644]
-
muzeu în labirint. îmi îngădui să-i sugerez ca la ediția viitoare, pe care o văd profilându-se, revăzută și adăugită, să ia în considerare titlul Eul penetrabil, subliniind astfel victoria pictorului în crâncena sa bătălie cu sine. Octavian Paler, Eul detestabil, Editura Albatros, București, 2005, 270 p.
O imensă tandrețe by Radu Varia () [Corola-journal/Journalistic/11319_a_12644]
-
eu/eastern/platforms/index en.htm. 4 Ibidem. 5 Gh. Ciascai,., "Eastern Partnership of EU - the challanges and the oportiunities în the context of the the Ukraine's crisis", CES Working Papers, vol. VI, no 2A/2014, p. 36. 6 Regulation (EU) No 232/2014 of the European Parliament and of the Council of 11 March 2014 establishing a European Neighbourhood Instrument, accesat online în octombrie 2015 la adresa http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/ LexUriServ.do?uri=OJ:L:2014:077:0027:0043
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]