22 matches
-
ale Minodorei, care personifică femeia interesului de conjunctură. Profesorul Condurache, prin logica și coerența faptelor sale, se dovedește a fi un model de comportament, un înțelept și un familist convins. Plăsmuit conștient pe o tramă axiologică, autorul împărtășește valorile moralei eudemoniste și nu al celei hedoniste. Acestuia îi corespunde perfect în plan moral Adriana, tânăra profesoară de română și franceză, rămasă văduvă dintr-o căsătorie anterioară cu doi copii, care personifică sacrificiul de mamă responsabilă și, în egală măsură, de soție
IASI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1402136648.html [Corola-blog/BlogPost/349844_a_351173]
-
incendiare ale Minodorei care personifică femeia interesului de conjunctură. Profesorul Condurache, prin logica și coerența faptelor sale, se dovedește a fi un model de comportament, un înțelept și un familist convins. Plăsmuit conștient pe otramă axiologică, autorul împărtășește valorile moralei eudemoniste și nu al celei hedoniste . Acestuia îi corespunde perfect în plan moral Adriana, tânăra profesoară de română și franceză, rămasă vduvă dintro căsătorie anterioară cu doi copii, care personifică sacrificiul de mamă responsabilă și, în egală măsură, de soție model
ROMANUL PARFUM DE ORHIDEE, AUTOR VIRGIL STAN: NOTE DE LECTOR: PROF. UNIV. DR. MIHAI PĂSTRĂGUŞ by http://confluente.ro/stan_virgil_1453547748.html [Corola-blog/BlogPost/370544_a_371873]
-
und Berlin, 1911).Sub această mască și în ciuda ei, filosoful a meditat în voie, cu o exuberanță descătușată, despre fericire, despre veselie, despre optimism și bucuria de atrăi, despre hedonism. Despre acesta a scris mai mult punându-i o etichetă eudemonistă. În acest context, contradicțiile din opera lui Schopenhauer ascunde și o întorsătură de gând, cheia sufletului său.Opera lui ascunde un travestit romantic, aplecată cu o exagerare orientală asupra răului, și se ascunde într-un sofism al fericirii. Dincolo de jocul
MASCA LUI SCHOPENHAUER-PARADISUL PIERDUT AL NEFIINŢEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 by http://confluente.ro/_masca_lui_schopenhauer_paradisul_pier_al_florin_tene_1347536910.html [Corola-blog/BlogPost/343639_a_344968]
-
und Berlin, 1911).Sub această mască și în ciuda ei, filosoful a meditat în voie, cu o exuberanță descătușată, despre fericire, despre veselie, despre optimism și bucuria de atrăi, despre hedonism. Despre acesta a scris mai mult punându-i o etichetă eudemonistă. În acest context, contradicțiile din opera lui Schopenhauer ascunde și o întorsătură de gând, cheia sufletului său.Opera lui ascunde un travestit romantic, aplecată cu o exagerare orientală asupra răului, și se ascunde într-un sofism al fericirii. Dincolo de jocul
MASCA LUI SCHOPENHAUER-PARADISUL PIERDUT AL NEFIINŢEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Masca_lui_schopenhauer_paradisul_pierdut_al_nefiintei.html [Corola-blog/BlogPost/371191_a_372520]
-
ale Minodorei, care personifică femeia interesului de conjunctură. Profesorul Condurache, prin logica și coerența faptelor sale, se dovedește a fi un model de comportament, un înțelept și un familist convins. Plăsmuit conștient pe o tramă axiologică, autorul împărtășește valorile moralei eudemoniste și nu al celei hedoniste. Acestuia îi corespunde perfect în plan moral Adriana, tânăra profesoară de română și franceză, rămasă văduvă dintr-o căsătorie anterioară cu doi copii, care personifică sacrificiul de mamă responsabilă și, în egală măsură, de soție
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1470564818.html [Corola-blog/BlogPost/343103_a_344432]
-
Aristip din Cirene, și nici ceilalți care situează plăcerea în vârful ierarhiei și fac din ea binele suveran; toți aceștia ar fi incapabili să-și plătească jubilarea cu o bucurie răutăcioasă ori cu o pasiune rea. Eudoxiu hedonist și Aristotel eudemonist luptă în două tabere învecinate. Nu chiar prieteni, desigur, dar nicidecum dușmani. Oricum, de aceeași parte a baricadei în fața căreia Platon reprezintă pozițiile antihedoniste... X PRODICOS și „fericirea” -1- Soarta literei „Y”. Filosofia antică utilizează în mod recurent un topos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
Plaisir. Ethique à Nicomaque, VII 11-14, X 1-5, introducere, traducere și note, Vrin, 1946. Aici găsim totul: problemele epocii, contextul ideologic, dezbaterile din Academie, criticile unora și ale altora, tezele hedoniste ale lui Eudoxiu, cele antihedoniste ale lui Speusippos, poziția eudemonistă a lui Aristotel. * ** Filosoful în blănuri. Bibliografia sofiștilor este, evident, potrivită și pentru Prodicos din Keos. Vom găsi textele referitoare la el în volumul Les Présocratiques din colecția Pléiade. A se vedea, bineînțeles, și Diogène Laërce et ses Vies, deosebit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
1997, vol. I, pp. 339-340. 1 Mircea Florian ne ajută să definim fericirea: ,, Cuvintele de fericire și plăcere poartă răspunderea celor mai importante ambiguități, prin vechimea și prin rolul lor în teorie și în viață. Aproape toată morala antică este eudemonistă, o morală a eudemoniei (a fericirii n.n.), atunci când nu a fost chiar o morală a plăcerii (hedonismul). (...). În adevăr fericirea se deosebește de plăcere prin durată și de mulțumire prin calitatea ei. S-a definit just fericirea ca ansamblul condițiilor
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Aristip din Cirene, și nici ceilalți care situează plăcerea în vârful ierarhiei și fac din ea binele suveran; toți aceștia ar fi incapabili să-și plătească jubilarea cu o bucurie răutăcioasă ori cu o pasiune rea. Eudoxiu hedonist și Aristotel eudemonist luptă în două tabere învecinate. Nu chiar prieteni, desigur, dar nicidecum dușmani. Oricum, de aceeași parte a baricadei în fața căreia Platon reprezintă pozițiile antihedoniste... X PRODICOS și „fericirea” -1- Soarta literei „Y”. Filosofia antică utilizează în mod recurent un topos
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Plaisir. Ethique à Nicomaque, VII 11-14, X 1-5, introducere, traducere și note, Vrin, 1946. Aici găsim totul: problemele epocii, contextul ideologic, dezbaterile din Academie, criticile unora și ale altora, tezele hedoniste ale lui Eudoxiu, cele antihedoniste ale lui Speusippos, poziția eudemonistă a lui Aristotel. * ** Filosoful în blănuri. Bibliografia sofiștilor este, evident, potrivită și pentru Prodicos din Keos. Vom găsi textele referitoare la el în volumul Les Prăsocratiques din colecția Plăiade. A se vedea, bineînțeles, și Diogène Laërce et ses Vies, deosebit de
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
atomi într‑o rază de lumină \: materialismul abderitan" Itc "I" LEUCIP și „bucuria autentică”tc "LEUCIP și „bucuria autentică”" 1 Apăruți din limburile timpului. Să joci cartea primului filosof hedonist, a originii unei gândiri a plăcerii, a genealogiei unui tropism eudemonist, să-l numești pe inițiatorul acestui curent nu este o întreprindere fără riscuri. Mai întâi pentru că istoria e limitată de geografie: căci, dincolo de caracterul ei subiectiv revendicat, această propunere enciclopedică păcătuiește prin caracterul manifest incomplet, ea se enunță, se anunță
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
pur și simplu propriilor instincte decât pentru detractorii ei: niciun hedonist nu a propus vreodată ca ideal puteri depline acordate instinctelor, pulsiunilor, forțelor nocturne care-l înrudesc pe om cu animalul cel mai sălbatic și mai brutal. Etica greacă este eudemonistă. Oricare ar fi școlile, ele îl invită pe omul care practică filosofia să se debaraseze de ceea ce stă în calea fericirii sale, să-și cizeleze dorințele pentru a le rarefia și a le face inofensive, să-și rupă legăturile care
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
ori de a fi angoasat decât de căutarea pozitivă a unei jubilații identificate ca atare. Această plăcere negativă presupune posibilitatea de a resimți o reală satisfacție în a nu suferi. Absența tulburării ca sursă de bucurie este importantă în eticile eudemoniste și hedoniste grecești. Democrit atribuie sporirii cunoașterii o funcție terapeutică. Efortul lui enciclopedic - era supranumit „Știința” - nu viza acumularea de cunoștințe de dragul cunoștințelor, ci cu scopul de a reuși să producă niște cauzalități raționaliste și imanente pentru ca neliniștile și temerile
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Aristip din Cirene, și nici ceilalți care situează plăcerea în vârful ierarhiei și fac din ea binele suveran; toți aceștia ar fi incapabili să-și plătească jubilarea cu o bucurie răutăcioasă ori cu o pasiune rea. Eudoxos hedonist și Aristotel eudemonist luptă în două tabere învecinate. Nu chiar prieteni, desigur, dar nicidecum dușmani. Oricum, de aceeași parte a baricadei în fața căreia Platon reprezintă pozițiile antihedoniste... Xtc "X" PRODICOS și „fericirea”tc "PRODICOS și „fericirea”" 1 Soarta literei „Y”. Filosofia antică utilizează
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Ethique à Nicomaque, VII 11-14, X 1-5, introducere, traducere și note, Vrin, Paris, 1946. Aici găsim totul: problemele epocii, contextul ideologic, dezbaterile din Academie, criticile unora și ale altora, tezele hedoniste ale lui Eudoxos, cele antihedoniste ale lui Speusip, poziția eudemonistă a lui Aristotel. * ** Filosoful în blănuri. Bibliografia sofiștilor este, evident, potrivită și pentru Prodicos din Keos. Vom găsi textele referitoare la el în volumul Les Présocratiques din colecția Pléiade. A se vedea, bineînțeles, și Diogène Laërce et ses Vies, deosebit de
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
102, 111, 205; și puterea 115-116; și râsul 70; și relativismul etic 207; și suferința 207; travestit 102, 104, 156, 207; caracterul vag al trupului aristipian 118-119 Aristotel din Cirene 123 Aristotel Stagiritul - și Aristip 103; doxograf 23, 25, 308; eudemonist 157-158; și Eudoxos 156-158, 308; și Liceul 295; naturalist 131; și prietenia 260-261 Aristoxene 52, 123 Boethius 163 Carneiscos 220 Cicero - contra epicurienilor 245, 311; și plăcerea 121, 205; salvator al unor texte 224; stoicul 118, 223; și Tetrapharmakon-ul 183
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
și iluzia unei înțelepciuni, există și o înțelepciune a iluziei. Rațiuni de a spera care sunt cu atât mai necesare, cu cât epoca noastră e bântuită de un destul de răspândit sentiment al neputinței de a dirija cursul lumii. Hipertrofia mitologiei eudemoniste are ca scop contrabalansarea acestui sentiment al deposedării, întărind ideea că nefericirea nu e o fatalitate, că există căi, dacă nu pentru a fi fericit, cel puțin pentru a te simți mai puțin rău. Fapt prin care această magmă de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
vede, o dată în plus, că drumul spre iad este pavat cu cele mai bune intenții. Înțelepciunea sau ultima iluzietc "Înțelepciunea sau ultima iluzie" Valoarea centrală, marele ideal proslăvit fără încetare de civilizația consumeristă, este fericirea. Dar această permanență a mitologiei eudemoniste nu împiedică nicidecum variabilitatea conținuturilor ori a temelor sale. Observând cursul lucrurilor din ultima jumătate de veac, distingem, foarte schematic, trei modele sau trei momente care au structurat imaginarul social al fericirii în perioada consumului de masă. Începând cu anii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
aceluiași principiu al amânrii și al inhibiției impulsurilor vitale. O interesant și original interpretare d el în acest sens eticii, vzut ca expresie a rsturnrii raporturilor de forț. Dup ce examineaz atent diferitele tipuri de moral, a simpatiei, a plcerii (eudemonist sau hedonist, vitalist (Guyau, Nietzsche, a imperativului categoric sau rigorist (Kant, a valorilor (Max Scheler, Nicolai Hartmann, evidențiind cu receptivitate, în fiecare caz, meritele și insuficiențele, Ralea demonstreaz c actul moral nu se produce niciodat nemijlocit și automat, ci presupune
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
judecarea propriilor noastre fapte. Sfâșierile interioare ale unor conștiințe frmântate, regretele, remușcrile, indeciziunile, aprecierile aspre sau indulgente faț de propriile noastre acțiuni n-au nimic de a face cu criteriile de simpatie, acestea fiind condiționate de alte fundamente etice. Morala eudemonist prezint (pornind de la concepția lui Aristip din Cirene, cu formulele hedonismului vizând principiul plcerii momentului, carpe diem felurite doctrine ale plcerii și utilitții, interpretate ca fundament al eticii. Potrivit acestei morale, (binele însemnând plcerea, iar rul durerea idealul etic ar
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
senintate, blândețe crescut și tendinț infinit ctre buntate. Morala vitalist a lui J.M. Guyau, ca și morala simpatiei sau aceea a plcerii, face abstracție de orice fel de datorie, fapta moral nefiind determinat de impulsuri altruiste și nici de atracția eudemonist, ea fiind o expresie a bogției tririi și revrsrii de viaț. În aceast idee, un elan vital hiperenergic, nu doar c se satisface pe el însuși în toate exigențele sale de conservare, dar, împlinindu-se pe sine, mai dispune de
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
dificultți și fr zbucium, Ralea întrevede și în aceast moral a valorilor un compromis: în linii generale, noteaz el, morala valorilor e o tentativ de compromis între obligația kantian și eudemonism, între subiectiv și transcendent, între apriorism și empirism, caracterul eudemonist rmânând dominant. Aici, ca și în alte prți, teoriile lui Nietzsche și Kant sunt viu combtute, iar cele ale lui Max Scheler și Hartmann, (în alte privințe valorificate pentru poziții similare sau inspiratoare, sunt în aceast problem a moralei depșite
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]