947 matches
-
Socială din Cluj și Subsecția Eugenică și Biopolitică a „ASTREI“. În introducerea la primul număr al Buletinului Eugenic și Biopolitic, semnată de prof. Iuliu Moldovan și prof. Iuliu Hațieganu, se arăta că: Colaboratori ai Buletinului Eugenic și Biopolitic au fost eugeniștii români care au activat la Cluj (1927-1940) și Sibiu (1940-1945), sub patronajul societății Astra, primind fonduri suplimentare, atât de la guvern, cât și din surse private. Ei publicau lunar în articole științifice sau de popularizare. Societatea Astra asigura, publicistic, atât fondurile
Buletinul Eugenic și Biopolitic () [Corola-website/Science/332495_a_333824]
-
de „rasă” (Taguieff, 2002). Se cuvine apoi să observăm că rasismul, sub o formă sau alta, apare Întotdeauna În interacțiune cu fenomene sociale diverse, În contexte diferite (sistem sclavagist, dominație colonială, mobilizări naționaliste, războaie imperialiste sau etnice, programe de selecție eugenistă etc.) (Bauman, 2002). Corelativ, trebuie să ținem seama de faptul că rasismul doctrinar nu se manifestă niciodată În stare pură, ci Întotdeauna ca o componentă a anumitor configurații ideologice În care interferează cu alte „isme”: naționalism, colonialism, eugenism, evoluționism, darwinism
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
invenție occidentală, rasismul s-a universalizat apoi ca ideologie și ansamblu de practici socio-politice. Schemele sale constitutive au fost difuzate peste tot În lume de imperialismul colonial, de sistemul sclavagist și de naționalismul xenofob și, mai recent, prin banalizarea utopiilor eugeniste și etniciste, ale căror obiective sunt cunoscute: „purificarea” rasei sau „ameliorarea” ei, apărarea sau realizarea „purității” unei comunități raportate la o origine etnică sau culturală, sacralizarea unei identități colective, mobilizarea În vederea conservării acesteia (Harris, coordonator, 1999). Pentru partizanii strictei modernități
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Eugenie și modernizare În România interbelică Cuprinstc "Cuprins" Nimeni nu trebuie lăsat „de capul său” (Mihaela Miroiu) 9 Modernizarea neliberală 9 Individualism etic, raționalitate, empatie și compasiune: ingrediente lipsă 10 Ce este rezonabil În abordările eugeniștilor români? 14 Paternalismul etatist și jocul dea destinul celorlalți 17 Elitismul biologist 18 Antifeminismul 19 Mulțumiri 23 Introducere 25 Istoriografia mișcărilor eugeniste 30 Cazul României 34 Mișcarea eugenistă și dezbaterile istoriografice despre România interbelică 36 Teorie și metodologie 39 Structura
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
9 Modernizarea neliberală 9 Individualism etic, raționalitate, empatie și compasiune: ingrediente lipsă 10 Ce este rezonabil În abordările eugeniștilor români? 14 Paternalismul etatist și jocul dea destinul celorlalți 17 Elitismul biologist 18 Antifeminismul 19 Mulțumiri 23 Introducere 25 Istoriografia mișcărilor eugeniste 30 Cazul României 34 Mișcarea eugenistă și dezbaterile istoriografice despre România interbelică 36 Teorie și metodologie 39 Structura cărții 43 Capitolul 1 - De la disperare culturală la renaștere națională 47 Politica românească Înainte de 1918: naționalism, liberalism și modernizare instituțională 48 Educația
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
raționalitate, empatie și compasiune: ingrediente lipsă 10 Ce este rezonabil În abordările eugeniștilor români? 14 Paternalismul etatist și jocul dea destinul celorlalți 17 Elitismul biologist 18 Antifeminismul 19 Mulțumiri 23 Introducere 25 Istoriografia mișcărilor eugeniste 30 Cazul României 34 Mișcarea eugenistă și dezbaterile istoriografice despre România interbelică 36 Teorie și metodologie 39 Structura cărții 43 Capitolul 1 - De la disperare culturală la renaștere națională 47 Politica românească Înainte de 1918: naționalism, liberalism și modernizare instituțională 48 Educația medicală și instituțiile publice de Îngrijire
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
a sănătății, Înainte de 1918 53 Iuliu Moldovan: educația și cariera sa În sectorul public de Îngrijire a sănătății 55 Moldovan și Astra 63 Epigonii lui Moldovan: Petre Râmneanțu 68 Iordache Făcăoaru 70 Alți eugeniști de la Școala din Cluj 73 Mișcarea eugenistă din București 74 Capitolul 2 - Soluție eugenică 81 O nouă paradigmă științifică 81 Paradigma științifică 84 Gândirea despre ereditate În România, Înainte de 1918 87 Influențe din afara granițelor 89 Sinteza românească de factură mendeliană 93 Legile determinismului ereditar 104 Eugenie și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
ai României 201 Infractorii ca „plăgi sociale” 204 Capitolul 5 - Educația și caracteristicile Înnăscute 211 Educația ca instrument eugenic: un mendelism aproape imposibil 215 Reforma educației În dezbaterile perioadei: pozitivism teoretic vs. naționalism empiric 218 Pași către formularea unei perspective eugeniste asupra reformei educației 220 Criterii eugenice de selecție: inteligență vs. etnie, clasă și identitate de gen 221 Metode de selecție 225 Programe de reformă și Marea Criză 228 Astra și educația eugenică a adulților 229 Școlile țărănești: mobilizarea și controlul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
țărănești: mobilizarea și controlul capitalului biologic 231 Școlile țărănești pentru femei 233 Programa școlară eugenică În domeniul asistenței sociale 238 Rolul biologiei În noua programă 240 Învățământul medical și viitoarea conducere eugenică 245 Educație fizică și vigoare eugenică 246 Educația eugenistă sub regimul Antonescu 248 Capitolul 6 - Pentru sănătatea națiunii 251 Reglementarea sănătății publice și controlul reproducerii 251 Contextul dezvoltării sistemului de sănătate publică după 1918 253 Sănătatea publică În dezbaterile dintre liberali și eugeniști (1918-1928) 255 În căutarea unor alternative
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
sanitară pentru anii ’30 278 Emergența măsurilor restrictive agresive (1938-1944) 280 Încercări de reluare a programelor eugenice de sănătate, după război 288 Concluzii 293 Al doilea război mondial 298 Elemente de continuitate, după al doilea război mondial 300 Impactul ideilor eugeniste după 1989 306 Note 309 Bibliografie 347 Index 368 Cuprinstc "Cuprins" Nimeni nu trebuie lăsat „de capul său” (Mihaela Miroiu) 9 Modernizarea neliberală 9 Individualism etic, raționalitate, empatie și compasiune: ingrediente lipsă 10 Ce este rezonabil În abordările eugeniștilor români
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
ideilor eugeniste după 1989 306 Note 309 Bibliografie 347 Index 368 Cuprinstc "Cuprins" Nimeni nu trebuie lăsat „de capul său” (Mihaela Miroiu) 9 Modernizarea neliberală 9 Individualism etic, raționalitate, empatie și compasiune: ingrediente lipsă 10 Ce este rezonabil În abordările eugeniștilor români? 14 Paternalismul etatist și jocul de-a destinul celorlalți 17 Elitismul biologist 18 Antifeminismul 19 Mulțumiri 23 Introducere 25 Istoriografia mișcărilor eugeniste 30 Cazul României 34 Mișcarea eugenistă și dezbaterile istoriografice despre România interbelică 36 Teorie și metodologie 39
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Modernizarea neliberală 9 Individualism etic, raționalitate, empatie și compasiune: ingrediente lipsă 10 Ce este rezonabil În abordările eugeniștilor români? 14 Paternalismul etatist și jocul de-a destinul celorlalți 17 Elitismul biologist 18 Antifeminismul 19 Mulțumiri 23 Introducere 25 Istoriografia mișcărilor eugeniste 30 Cazul României 34 Mișcarea eugenistă și dezbaterile istoriografice despre România interbelică 36 Teorie și metodologie 39 Structura cărții 43 Capitolul 1 - De la disperare culturală la renaștere națională 47 Politica românească Înainte de 1918: naționalism, liberalism și modernizare instituțională 48 Educația
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
empatie și compasiune: ingrediente lipsă 10 Ce este rezonabil În abordările eugeniștilor români? 14 Paternalismul etatist și jocul de-a destinul celorlalți 17 Elitismul biologist 18 Antifeminismul 19 Mulțumiri 23 Introducere 25 Istoriografia mișcărilor eugeniste 30 Cazul României 34 Mișcarea eugenistă și dezbaterile istoriografice despre România interbelică 36 Teorie și metodologie 39 Structura cărții 43 Capitolul 1 - De la disperare culturală la renaștere națională 47 Politica românească Înainte de 1918: naționalism, liberalism și modernizare instituțională 48 Educația medicală și instituțiile publice de Îngrijire
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
a sănătății, Înainte de 1918 53 Iuliu Moldovan: educația și cariera sa În sectorul public de Îngrijire a sănătății 55 Moldovan și Astra 63 Epigonii lui Moldovan: Petre Râmneanțu 68 Iordache Făcăoaru 70 Alți eugeniști de la Școala din Cluj 73 Mișcarea eugenistă din București 74 Capitolul 2 - Soluție eugenică 81 O nouă paradigmă științifică 81 Paradigma științifică 84 Gândirea despre ereditate În România, Înainte de 1918 87 Influențe din afara granițelor 89 Sinteza românească de factură mendeliană 93 Legile determinismului ereditar 104 Eugenie și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
ai României 201 Infractorii ca „plăgi sociale” 204 Capitolul 5 - Educația și caracteristicile Înnăscute 211 Educația ca instrument eugenic: un mendelism aproape imposibil 215 Reforma educației În dezbaterile perioadei: pozitivism teoretic vs. naționalism empiric 218 Pași către formularea unei perspective eugeniste asupra reformei educației 220 Criterii eugenice de selecție: inteligență vs. etnie, clasă și identitate de gen 221 Metode de selecție 225 Programe de reformă și Marea Criză 228 Astra și educația eugenică a adulților 229 Școlile țărănești: mobilizarea și controlul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
țărănești: mobilizarea și controlul capitalului biologic 231 Școlile țărănești pentru femei 233 Programa școlară eugenică În domeniul asistenței sociale 238 Rolul biologiei În noua programă 240 Învățământul medical și viitoarea conducere eugenică 245 Educație fizică și vigoare eugenică 246 Educația eugenistă sub regimul Antonescu 248 Capitolul 6 - Pentru sănătatea națiunii 251 Reglementarea sănătății publice și controlul reproducerii 251 Contextul dezvoltării sistemului de sănătate publică după 1918 253 Sănătatea publică În dezbaterile dintre liberali și eugeniști (1918-1928) 255 În căutarea unor alternative
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
sanitară pentru anii ’30 278 Emergența măsurilor restrictive agresive (1938-1944) 280 Încercări de reluare a programelor eugenice de sănătate, după război 288 Concluzii 293 Al doilea război mondial 298 Elemente de continuitate, după al doilea război mondial 300 Impactul ideilor eugeniste după 1989 306 Note 309 Bibliografie 347 Index 368 Nimeni nu trebuie lăsat „de capul său”tc " Nimeni nu trebuie lăsat „de capul său”" Fac parte dintre cei ce continuă să se Întrebe cum este cu putință ca Într-o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
țăranii, lucrătorii cu o educație mai scăzută). Toți aceștia aveau nevoie de alt „cap” decât al lor ca să le judece propriul bine, propriile interese. Modernizarea neliberalătc "Modernizarea neliberală" Maria Bucur vorbește În această carte despre modernizare: o modernizare În varianta eugenistă, contrară democrațiilor liberale. Dacă am fi avut de-a face cu un proiect de modernizare În varianta democrațiilor liberale, aceasta ar fi presupus ca, pe lângă secularism și progresism ca fundamente ideatice ale modernizării (existente și În cazul eugeniei, În forma
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
români, din diferite considerente. Unul este cred desigur atașat tipului de subiect: politicile „nașterii bune” (născuților de calitate bună). Știm, În genere, prea puțin despre istoria noastră văzută ca istorie a politicilor publice. Știm cu atât mai puțin despre fața eugenistă a acesteia. Politica nașterilor nu pare să fi fost epistemic interesantă. Politica războaielor pare mult mai demnă ca interes. Probabil de aceea nașterile au intrat doar În sfera de interes a unor femei: Gail Kligman, cercetătoare care s-a ocupat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
sociologică, politologică), și Maria Bucur, care, departe de a avea doar o perspectivă de istoric - specialiștii În științe sociale, mai ales politologii, vor Înțelege bine cât folos pot dobândi În urma abordărilor ei -, caută rădăcinile tendințelor colectiviste și totalitare În ispitele eugeniste ale intelectualilor și oamenilor de știință din perioada interbelică. Putem Înțelege propensiunea spre dictatură nu doar În crearea politică a adversarului pentru un potențial război, ci și În crearea politică a modelului nou-născuților „dezirabili” (mai ales etnic și rasial). Nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
propriilor interese. Noi, aici, ne-am păstrat Încă prea mult reflexul că majoritatea oamenilor nu Își cunosc interesele sau cele pe care le au nu sunt „legitime”, că trebuie să Îi lumineze sau să le impună cineva propriul lor bine. Eugeniștii doreau cu toții ca statul să ia În primire facultățile reproductive ale bărbaților și femeilor. Să decidă care dintre ei este apt să se perpetueze și În ce condiții. Cine merită să aibă urmași și cine anume este suficient de disgenic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
că nu are legătură cu ce vrem sau ce facem, de ce căutăm superiorități intelectuale și morale În faptul nașterii noastre, și nu În faptele vieții noastre? Fără respect pentru raționalitatea oricui și fără empatie, modernitatea democratică este o vorbă calpă. Eugeniștii fac parte din categoria mai vastă a „intelighenției” românești care, o spun cu amărăciune, nu și-a pus și nu Își pune problema În acest chip, chiar dacă unii dintre ei se pretind antietatiști și anticolectiviști: „Îndrăzneala de a imagina oamenii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
În acest chip, chiar dacă unii dintre ei se pretind antietatiști și anticolectiviști: „Îndrăzneala de a imagina oamenii ca stăpâni nu doar ai destinelor individuale, ci și ai prezentului și viitorului colectiv - iată care a fost, În punctul de plecare, utopia eugenistă” (M.B.). Pe lângă lipsa de empatie, unii dintre cei mai radicali adepți ai eugeniei, cei pe care i-aș Înscrie În categoria eugeniștilor „maligni” (rasiști, șovini, cu tendințe naziste), ca să Îi deosebesc de cei „benigni” (Înclinați spre implicarea statului În promovarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
destinelor individuale, ci și ai prezentului și viitorului colectiv - iată care a fost, În punctul de plecare, utopia eugenistă” (M.B.). Pe lângă lipsa de empatie, unii dintre cei mai radicali adepți ai eugeniei, cei pe care i-aș Înscrie În categoria eugeniștilor „maligni” (rasiști, șovini, cu tendințe naziste), ca să Îi deosebesc de cei „benigni” (Înclinați spre implicarea statului În promovarea igienei, a sănătății publice și a natalității „sănătoase”, dar fără conotațiile celor dintâi), au manifestat o completă lipsă de căință o dată cu trecerea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
de căință o dată cu trecerea timpului, chiar dacă unii dintre ei au avut timp de reflecție, mai ales cei ce au avut chiar grave alunecări spre legionari și Garda de Fier. Petre Râmneanțu și Iordache Făcăoaru au avut ca influențe predominante ideile eugeniste din Germania, complet incompatibile cu democrațiile liberale, spre deosebire de cele din SUA, care nu au contestat ordinea politică democratică. În privința lui Râmneanțu, Maria Bucur ne dezvăluie faptul că „În Însemnările sale private - redactate În urma dezbaterilor despre legăturile dintre eugenie, rasism, regimul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]